"Pentru a te ajuta în sporirea vieţii duhovniceşti, şi a-ţi reaminti de adevărurile duhovniceşti, ar fi bine să ţii un jurnal (te poţi folosi de „agendele” cartonate care se vând la papetărie) care să includă fragmente din scrieri duhovniceşti care crezi că ar avea vreo valoare pentru tine sau care se pot aplica şi la starea ta, de asemenea şi scurte comentarii personale făcute în urma lecturii şi reflecţiei, incluzând şi scurte comentarii asupra lipsurilor tale pe care trebuie să ţi le corectezi. Sfântul Ioan din Kronstadt găsea foarte utilă această practică, aşa cum se poate vedea în [jurnalul lui] Viaţa mea în Hristos."
parintele Serafim Rose in "Scrisori misionare", pag.22
"Viata duhovniceasca nu inseamna a fi in nori, rostind Rugaciunea lui Iisus sau trecand prin felurite miscari; ci inseamna a descoperi legile vietii duhovnicesti ce se aplica propriei pozitii, propriei situatii. Aceasta vine in decursul anilor, prin citirea atenta a Sfintior Parinti cu carnetelul in mana, notand pasajele care ni se par cele mai semnificative, studiidu-le, descoperind cum ni se aplica si, daca e nevoie, revazand parerile anterioare asupra lor pe masura ce le patrundem ceva mai adanc, descoperind ce spune un Parinte despre un lucru, ce spune al doilea si asa mai departe. Nici o enciclopedie nu-ti da aceste lucruri. Nu poti sa hotarasti ca vrei sa afli totul despre un anumit subiect sa sa incepi a-i citi pe Sfintii Parinti. Unele scrieri au indexuri, dar nu poti ajunge pur si simplu la viata duhovniceasca in acest mod. Trebuie sa o iei putin cate putin, asimiland invatatura pe care poti sa o absorbi, revenind asupra acelorasi texte in anii urmatori, reabsorbindu-le, luand mai mult, si ajungand treptat sa-ti dai seama in ce fel ti se aplica tie acele texte duhovnicesti. Facand astfel, ne dam seama ca de fiecare data cand citim un Sfant Parinte aflam lucruri noi. Patrundem intotdeauna tot mai adanc…
Parintele Nicolae Deputatov, un om cu multa dragoste pentru Sfintii Parinti, le-a citit scrierile si le-a subliniat, notandu-si citatele in carnetele. El spune: ;Cand am o stare foarte proasta, cand sunt descurajat si deprimat, deschid unul din carnetelele mele si incep sa citesc ceva ce ma insuflase odinioara. Si aproape fara gres , citind ceea ce ma insuflase candva, ma umplu din nou de insuflare, fiindca insusi sufletul meu este cel care a fost candva insuflat, si vad acum ca ceea ce m-a insuflat atunci ma poate hrani si acum. Deci a deschide ceea ce m-a insuflat candva devine un fel de insuflare automata;”.
parintele Serafim Rose
sursa
Ce mai poate contine un "jurnal duhovnicesc"?
- marturisirea pacatelor de peste zi - astfel vom avea o evidenta amanuntita pentru atunci cand vom merge la spovedit
- multumiri pentru binecuvantarile pe care Dumnezeu ni le-a dat in ziua respectiva
- o scurta meditatie asupra zilei care a trecut- am petrecut timpul cu folos, sau l-am risipit?
- rugaciuni specifice pentru o anume problema sau persoana - si multumiri pentru raspunsul dat de Dumnezeu, atunci cand il vom primi
- ingrijorari sau dureri pe care sa le incredintam lui Dumnezeu
- lista de lecturi duhovnicesti pe luna in curs
- meditatii, ganduri asupra lecturii din Sf. Scriptura sau din Sfintii Parinti
- versete din Scriptura sau citate din lecturile noastre, care ne-au impresionat
daca mai aveti sugestii sau experiente de impartasit sper ca le veti lasa la comentarii. Multumesc. :)
Irina
5 comentarii:
Doamne ajuta, Irina!
Eu am cumparat de la catedrala o Agenda duhovniceasca, un fel de jurnal...pe langa toate cele ce tin de agenda, calendar pe 2009-2010,are si apoftegme din scrierile Sf. Simeon Noul Teolog,un sinaxar cu sfintii fiecarei luni,si cate o pagina de randuieli bisericesti si sarbatorile de peste an...in acest "jurnal" eu imi tin evidenta ce si cat citesc din Sf. Scriptura, un fel de evidenta sa nu mma incurc, ce ma impresioneaza din ce citesc si cum mi se aplica mie si familiei mele...separat am alt jurnal, mai "lumesc"...:)in care imi tin evidenta pacatelor, ma plang lui Dumnezeu, Ii multumesc pentru cate ceva...sau pur si simplu scriu in detaliu seara mai tot ce se intampla peste zi...insa acela e cu cheita si cheita in portofel...:D,in caz ca ar cadea in alte maini decat ale mele..:)
In ce priveste articolul tau, eu nu am sugestii, ai cuprins in listuta mai tot ce se poate scrie intr-un jurnal...nu stiu daca poate fi o sugestie, mai mult ar fi un exemplu gresit de urmat ce fac eu...in jurnal imi fac si diverse liste, de cumparaturi, lista cu ce am de facut zilnic...am pornit asa, si mi-a fost greu sa fac alt caietel, special pentru liste...Cel putin pentru Timeea nu am fost la fel de comoda si am facut separat mape cu activitati de gradinita, pt ca mi se pare ca nu e suficient ce si cat invata la ore, fac si eu acasa cu ea in paralel...
Iti doresc o sarcina usoara si o zi frumoasa!
Doamne ajuta!
este foarte interesant acest mod de a tine un jurnal duhovnicesc,multumesc pentru idee.
HRISTOS A INVIAT!
Irina urmaresc de ceva timp blogul tau, gasesc lucruri placute si interesante.Am intrat astfel in contact virtual cu o lume linistita si calma mai aproape de Dumnezeu.
A scrie si a pune gandurile intr-un jurnal ,mai ales duhovnicesc,reprezinta un benefic exercitiu.
Pui pe hartie(eu inca sunt adepta scrisului pe hartie)gandurile ce te framanta,rugaciunile ce le adresezi Lui Dumnezeu.Devii mai ordonat si mai eliberat de ganduri,care,apoi iti par inutile.Iti poti gasi astfel un echilibru si o liniste interioara.
Iti doresc o sarcina usoara!
Doamne ajuta!
E foarte util, mai ales femeilor, să ţină un jurnal, care devine în timp o formă de eliberare din tensiunile existenţei şi de confesiune. Bineînţeles că nu înlocuieşte Spovedania! Personal am observat că ajută, în măsura în care prin scris conştientizezi şi poţi supune analizei greşelile, păcatele, patimile etc. cu care te confrunţi zilnic, dar poate şi dăuna, pentru că te împiedică să uiţi ceea ce nu serveşte vieţii duhovniceşti şi este un izvor necurmat dee gânduri şi imagini întinătoare în ceasul rugăciunii. Eu am trecut prin experienţa jurnalului încă de la începutul vieţii de creştin( începută în anul 2000) şi pot spune cu mâna pe inimă că am ţinut febril un jurnal în perioadele de criză sufletească, dar n-am mai simţit nevia acută de a-l ţine la capătul luptei cu o anumită patimă. Poate că greşesc. E normal pentru un biet om. Însă atunci când sunt liniştită nu scriu în jurnal.
Desigur că nu intră în discuţie aici jurnalul în care îmi însemnez impresiile de lectură, extrase din cărţile duhovniceşti de folos, tot ceea ce ţine de hrana zilnică a spiritului: cartea. M-a interesat tema abordată în articol şi cred că nu este creştin care să nu-şi manifeste năzuinţa spre “trezvie” şi în acest mod. Mulţumesc pentru aducerea în atenţia noastră a “jurnalului duhovnicesc”!
Elena, stiu si eu agenda de care vorbesti, am vazut-o de cumparat.Mie mi s-a parut cam mic spatiul de scris la ea. Si eu mai am un jurnal cu intamplari zilnice, cel despre care am scris mai de mult, cu imagini decupate.
Gabriela, ma bucur ca iti place ideea :).
Darry Ana, si mie imi place sa scriu pe hartie, mi-a placut dintotdeauna sa tin un jurnal. Si sunt fan carnete, carnetele, agende, pixuri, creioane si tot felul de chestii de papetarie din cauza asta ;)).
Iuliana, multumesc pentru ganduri. De fapt am observat ca "jurnalitul" e o practica des intalnita in ortodoxie, inca din vechime.Multi duhovnici recomanda fiilor duhovnicesti sa tina jurnale, si unele dintre ele, astazi tiparite, imbogatesc acum sufleteste si pe altii.De ex. pe mine m-au marcat "Spovedanie neterminata", "Jurnalul convertirii", "Jurnalul unui staret de la Optina", etc.. De fapt in general imi place sa citesc jurnale si autobiografi, mai mult decat fictiune.
Trimiteți un comentariu