Pseudo-homeschooling

Cele mai recente:

miercuri, 22 aprilie 2009

Cum si cat va ingrijiti?




In ultima vreme ma gandeam ca de cand avem copiii am dat mai putina atentie aspectului meu exterior. De fapt nici inainte de casatorie nu exageram cu asta, dar imi placea sa ma ocup de mine. Dupa ce am nascut-o pe Ilinca n-am mai avut energie si liniste sa mai fac asta .
De fapt, dupa casatorie, multe femei nu-si mai bat asa mult capul cu felul in care arata. Kilogramele in plus se aduna, cosmeticiana si coafeza nu mai sunt vizitate asa des, sau deloc, imbracamintea devine un aspect secundar, fiindca de obicei prioritatile devin altele, bugetul familiei trebuie dramuit si orientat spre altceva, sau pur si simplu apare gandirea "m-am maritat, ce-mi mai trebuie".

Mi-a placut foarte mult acest pasaj din "Scrisorile Caterinei":

"Să te îngrijeşti să-ţi păstrezi trupul frumos şi atrăgător aşa cum te-a făcut Creatorul.

Într-o după-amiază eram la una din enoriaşele mele şi stăteam de vorbă. Deodată se ridică şi-mi spune: “Iartă-mă, părinte, dar soţul meu se întoarce peste o jumătate de oră şi întotdeauna îmi rezerv acest timp pentru a mă pregăti să-l întâmpin.”

A spus acest lucru cu cel mai firesc ton din lume. Când şi-a dat seama că era ca şi când mi-a spus să plec, s-a înroşit şi s-a simţit foarte încurcată. îmi plac mult astfel de femei. Am felicitat-o din toată inima şi, trecând pragul, mi-am zis pentru a nu ştiu câta oară “Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut.” Pe drum, în maşină, întorcându-mă acasă, mă gândeam cât de bună şi frumoasă ar fi lumea aceasta dacă fiecare soţie ar consuma treizeci de minute pe zi pentru a-l întâmpina pe soţul ei. Ar mai trebui să adaug că doamna respectivă are şi cinci copii de vârste diferite. Nu mă întreba cum îşi rânduieşte toate treburile, astfel încât să-i rămână totdeauna o jumătate de oră pentru acest ritual! Nu sunt femeie ca să pot răspunde. Ştiu un lucru, şi anume că soţul ei o iubeşte foarte mult.

Nu sunt puţine femeile care, din momentul căsătoriei, nu mai leapădă capotul. Sau poartă toată ziua şorţul sub pretex că fac treabă în casă. O astfel de vestimentaţie, cu regim permanent, nu are însă nici o justificare.

Petre poate să spună că te iubeşte, oricum ai fi tu îmbrăcată. El poate să spună că nu-l deranjează dacă te îngraşi sau dacă eşti palidă la faţă. Să fii sigură, însă, că nu va uita niciodată ceea ce a simţit atunci când, fiind într-o companie numeroasă, unul dintre colegii lui, neştiind că-i eşti prietenă, l-a întrebat: “auzi, cine-i fata aceasta atât de elegantă?”

Nu eşti deloc urâtă şi nu există nici un motiv să nu doreşti să continui să te îngrijeşti ca soţul tău să se mândrească cu tine. Şi dacă nu ai uitat făgăduinţele de la cununie, aminteşte-ţi că soţul tău a făgăduit să te iubească “la bine şi la rău, la necaz şi la bucurie, în sărăcie sau bogăţie”, dar n-a spus că te-ar iubi la fel şi dacă ai adăuga câteva kilograme în plus.
Desigur, lucrurile se complică odată cu naşterile. Nu uita faptul că, în zilele noastre, comparaţia este o provocare inevitabilă ce bombardează pe soţul tău din toate părţile. Sunt multe tentaţii care exercită asupra lui o puternică presiune, deloc de neglijat. Din câte am înţeles, din ex¬perienţă, modalitatea cea mai bună de a preîntâmpina o astfel de situaţie este aceea de a crea tu premizele ca toate sirenele din realitate, sau din închipuirea soţului tău, să pară o imagine palidă şi spălăcită pe lângă realitatea vie pe care o întruchipezi tu, o fiinţă reală care îşi aşteaptă soţul acasă cu braţele deschise.

Un bărbat normal nu poate fi atras mai mult de o femeie străină decât de soţia sa, dacă ajunge să împartă cu ea, în tăcere sau cu glas tare, cele mai profunde sentimente ale sale, de la cele mai umile până la cele mai înalte.
Dacă urmezi acest sfat, nu va fi nevoie să te îngrijorezi, sau să te superi, când soţul tău va întoarce privirea pentru a vedea o clipă chipul sau silueta atrăgătoare a vreunei femei. Şi n-ar fi rău chiar să discutaţi despre ceea ce îi place sau ceea ce nu-i place în general la celelalte femei.

Faptul că v-aţi căsătorit nu înseamnă că aţi devenit incapabili de a mai privi la ceilalţi oameni şi a vedea lucruri care vă atrag. Nu este exclus, chiar şi în momentele voastre cele mai intime, ca mintea să zboare în altă parte. Este o mare binecuvântare pentru căsnicia aceea în care cei doi soţi pot să-şi împărtăşească gânduri care n-ar trebui, de fapt, să le treacă prin minte.

Îngrijeşte-te, când sunteţi împreună acasă, să porţi ce ai mai frumos şi mai atrăgător, cât îţi permite starea ta materială. Ţi-am vorbit despre preotul bătrân care mă considera ca şi pe copilul său. El nu avea nici un băiat şi-i plăcea să-mi poarte de grijă la orice. îţi mai spun unul dintre sfaturile lui care ne-a folosit mult mamei tale şi mie: “Fiule, spunea, a face economie este o virtute, dar sunt două lucruri la care nu trebuie să te zgârceşti, la mâncare şi atunci când cumperi daruri soţiei tale!”

Este un sfat înţelept de la un om sfânt, cu cincizecijde ani de iubire casnică şi fericire în spatele lui.

Partea femeiască a speciei umane a fost creată de Bunul Dumnezeu cu puteri de atracţie pe care le-au terfelit cei care au îmbrăţişat trivialitatea şi le-au interpretat greşit moraliştii de-a lungul secolelor. Nu crezi că este timpul să înţelegem, în sfârşit, acest adevăr simplu? Cum că femeile au fost create astfel, tocmai pentru că numai aşa îşi pot juca rolul lor ori de câte ori şi oriunde este nevoie.

Din istorie, este evident că civilizaţia care a dispreţuit principiul fidelităţii conjugale a fost dată uitării şi s-a pierdut.

Din cât ştiu eu, cea mai puternică protecţie, împotriva pasului greşit, este ca soţia să cunoască bine minunea feminităţii şi să folosească farmecul său natural cât se poate mai bine pentru soţul său.
Cu cele mai călduroase urări pentru o viaţă plină de
bucurii adevărate, Tata "

(cititi si restul capitolului aici )


Voi cum procedati?Va ingrijiti la fel de mult ca inainte de casatorie, sau v-ati cam lasat pe tanjala?


Irina

18 comentarii:

Raggio spunea...

Eu m-am lăsat pe tânjeală. Înainte mergeam o dată la 2 luni la coafor, mă vopseam, mă machiam şi ţineam cont şi de vestimentaţie.

Acum... nu m-am mai machiat de 3 ani, nu m-am mai tuns de 1 an, nici cu ojă nu mă mai fac pt. că spăl o tonă de vase zilnic şi mi se rup unghiile. :)))

Pe de altă parte însă, am mai multă grijă de mine. Folosesc numai cosmetice organice (înainte nu mi le permiteam) şi nu mă mai vopsesc pt. că-mi place mai mult de mine naturală. Nu ştiu dacă al meu soţ e însă de aceeaşi părere. :))

Te pup, Irina!

Irina spunea...

eu acum nu prea mai fac nimic, din delasare si, cum ti-am mai spus deja, dintr-o intelegere gresita a ingrijirii. credeam ca a te ingriji(adica a acorda un extra de atentie persoanei si exteriorului) e incompatibil cu credinta ortodoxa.

cand eram mai mica ma vopseam, am fost cam toate nuantele de roscat, dar acum nici nu mai pot, am probleme cu pielea capului, si nici nu mai vreau, imi place culoarea naturala. cred ca ma voi mai vopsi cand voi incepe sa albesc. de pensat nu m-am pensat decat fff rar si asta din doua motive: am o forma naturala foarte ok si nu sunt deloc stufoase, iar procedura pensarii mi se pare cea mai dureroasa din tot ceea ce inseamna smuls de par de pe corp :)), chit ca ma pensam eu, chit ca ma pensam la un salon. noroc cu o verisoara care are o mana f usoara si apelez la ea in rarele ocazii.

tot cu ani in urma imi faceam regulat unghile, le curatam pielitele (lucru care nu e chiar asa folositor, cica s-ar "rupe" bariera de protectie care impedica bacteriile sa intre in unghie, plus ca e bataie de cap, iti cresc mereu si vizibil daca ai apucat sa le tai, cel mai sanatos ar fi sa le impingi-desi rezultatul nu-mi place cum arata, sau sa nu le tai de la bun inceput:D) si foloseam oja. acum foarte rar le mai aplic vreo atentie, iar cand o fac le dau cu putin lac transparent intaritor, e mai discret si mai ok, dupa mine...

de machiat, foarte rar, aproape deloc. rimel nu pot folosi din cauza sensibilitatii ochilor, in schimb ma dau cu dermatograf maro din cand in cand si fond de ten pentru ca am probleme cu cosurile, cateodata!

ceea ce folosesc foarte des si nu m-as putea lipsi de ele sunt glossurile de buze si alte balsamuri, tot pentru buze, si parfumurile.

ah, sa nu uit. din cand in cand folosesc masti pentru fata, fie hidratante, fie din acelea tip peel,depinde de anotimp si deseori, cam saptamanal/de doua ori pe saptamana, folosesc produse abrazive pentru corp si pentru fata. chiar acum folosesc un fel de crema abraziva cu sare de mare pentru corp, un gel de dus cu particule abrazive cu extract de ginko biloba si grepfruit, iar pentru fata am un produs cu samburi de migdale. am de gand sa-mi fac unele naturale, cred ca vor da rezultate si mai bune.

si tot din procesul zilnic de care ma tin e demachiatul, sau spalatul cu produse speciale pentru fata (imi plac mai mult astea, avand un ten mixt), folosesc o crema hidratanta dimineata si seara, si regulat si o crema de maini, de la o vreme am pielea mainilor foarte uscata si cu un aspect batranicios...

aproapealb spunea...

ff frumoasa si relevanta cartea, si si pasajul.

mihaella spunea...

ai schimbat bloguuul.aveai niste retete faine.noric ca am reusit sa copiez cateva.uf!

Irina spunea...

nu am schimbat nimic, decat aspectul. Gasesti in continuare retete la "culinare" si la "retete de post" - coloana din dreapta

Raggio spunea...

Pt. Mihaella: e vorba de browser. Dacă foloseşti Internet Explorer nu mai apare coloana din dreapta a blogului, la Irina. Nu ştiu de ce, nu mă pricep. :) Încearcă cu alt browser; cu Mozilla Firefox se vede şi coloana din dreapta.

Elena spunea...

Irina, mi-am luat cartea ieri, dupa ce vineri stateam cu colega mea tot cu ochii in monitor si ne minunam la fiecare paragraf:) Acum o citeste ea:)

adriana spunea...

si eu citesc cartea asta...am descoperit-o pe un blog si am dat fuga sa mi-o cumpar....

Ana spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Florin spunea...

HRISTOS A INVIAT!
"dar n-a spus că te-ar iubi la fel şi dacă ai adăuga câteva kilograme în plus."Heei, mi se pare ca aici autorul a cam "sarit calul"...
Ce inseamna, de fapt ca sotul sa-si iubeasca sotia si "la rau"?
Bineinteles ca oricarui barbat ii place ca sotia sa sa arate bine, dar pentru el. Si nu oricum, ci naturala, fara par vopsit, fara make-up, chirurgie estetica, pentru ca atunci, cum o mai iubeste si "la rau"?
Daca sotia ii ofera barbatului sau mereu numai frumusete, obisnuindu-l pe acesta numai cu binele, ce se va intampla "la rau"?
Doamne ajuta! Sa distingem binele de rau!

Irina spunea...

rau inseamna rau, adica boala sau ceva de genul, nu neglijenta si ingalare. Parerea mea.

Florin spunea...

E diferenta, totusi, intre a te ingriji si a face din asta un cult al propriei persoane. Daca sotia mea nu se vopseste sau nu se machiaza inseamna cumva ca e neingrijita? Nicidecum.
Tot asa cum nici aceea care face lucrurile de mai sus nu e neaparat ingrijita.

Irina spunea...

Florin, te rog citeaza, din textul pus de mine unde scrie de machiat si de vopsit?daca la tine a te ingriji = cult al propriei persoane ce pot sa mai spun? A te ingriji inseamna, in primul rand,sa te pastrezi curat, adica sa te speli, iar la femei se mai adauga si o atentie mai speciala dedicata pielii, in special ca de pe fata si de pe maini, deoarece, fiind mai fina decat cea a barbatilor, pot sa apara probleme. Si bunica (general vorbind) se dadea pe fata cu caimac de lapte, fiindca pe vremea ei nu existau creme- asta ce inseamna, ca avea cultul propriei persoane?
foarte bine ca sotia ta nu se machiaza si nu se vopseste, atata vreme cat se spala zilnic, nu miroase a transpiratie sau a ceapa prajita, e pieptanata, tenul, parul si unghiile arata sanatoase si n-are 20 de kile peste greutatea normala din cauza de exces alimentar se poate spune ca e o femeie ingrijita.

Pentru unele femei a se ingriji inseamna ca pe langa cele de mai sus sa mai dea cu un rimel,sau cu un pic de pudra, sau sa-si vopseasca parul.Atata vreme cat lucrurile astea nu consuma tot bugetul familiei si nu constituie scopul si preocuparea lor principala in viata nu vad problema.POate sotii lor prefera asa. Fiecare si le stie pe-ale lui.

Eu vorbeam de chestii normale aici, nu de extreme.Pot sa ai cultul propriei persoane si fara sa dai cu rimel pe la ochi.

diana spunea...

Mi-ai amintit de o faza simpatica. Acum cateva luni tot 'amenintam' ca ma duc la cosmetica. Azi, maine, poimaine...Husband isi aminteste dupa vreo saptamana si ma intreaba daca am ajuns.

Pai ca atunci cand dormea copilul (chiar n-am chef sa-i spun ce e epilatul inghinal si sa raspund la toate 'de ce' urile de dupa :) ) am facut de mancare , apoi mi s-a descarcat telefonul, ziua urmatoare a intervenit ceva si tot asa...

Concluzia a fost ca trebuie sa sune cosmeticiana pe mine :), sa ma invite la ea si sa-si faca programul in functie de mine . Si musai sa fie insistenta. Si poate, numai poate, reusesc sa ajung intr-o saptamana-doua. :)

Irina spunea...

hihi,Diana, cred ca si eu as avea nevoie de asa o cosmeticiana :). Fiindca n-am intentionez sa ma programez cat de curand, intr-o sambata, cand am cu cine lasa copii :)).

Irina spunea...

Florin, apropo de ce ai spus, referitor la kilograme. Sunt unii barbati care prefera femeile slabe, iar altii carora le plac grasutele. La fel si femeile- unii prefera barbatii slabi, altele pe cei mai grasuti.De obicei cand se casatoresc oamenii isi aleg perechi care ii trag si fizic, nu doar sufleteste, si ma gandesc ca de obicei ei prefera ca sotul/sotia sa ramana si in viitor incadrati cam in aceleasi dimensiuni. Daca te-ai casatorit cu o femeie de 60 de kg probabil nu te-ar deranja ca ea sa mai puna 10-15 kile, ca se intampla si din cauza varstei ori a sarcinilor, dar daca mai pune inca 60-70(nu din cauza de sanatate, cum ar fi glanda sau mai stiu eu ce)nu stiu daca ai mai fi asa incantat. Probabil ca tot ai iubi-o, dar ai prefera totusi o nevasta mai asemanatoare cu cea din ziua nuntii. Nu stiu, zic si eu.

Florin spunea...

Irina, cum bine cred ca ai observat, n-am spus ca ar fi bine ca o nevasta sa puna 60-70 de kg dupa casatorie, cel putin nu intr-un timp scurt. Oricum, ar fi foarte, foarte greu. Si daca un barbat si-ar iubi sotia, s-ar gandi si la sanatatea ei, deci i-ar atrage atentia macar din motivul asta.

Inca ceva: da, bineinteles ca te casatoresti cu persoana care-ti place, pe care o indragesti, cu care vrei sa fii etc. etc. Dar femeia nu ramane la fel, oricat de mult s-ar stradui ea - poate operatiile estetice sa o mentina sau chiar sa-i dea sansa unui "upgrade" - crezi ca in numele "placerii" sotului ar merita niste silicoane? Ca doar "lui" i-ar conveni - ce zici? :)

Acum, ca ne cunoastem, as mai scrie ceva...
O femeie care spune ca vrea sa isi mentina greutatea in niste limite alege sa faca sport, sa petreaca niste ore pe saptamana la sala de sport. Nu vad nimic rau in asta. Numai ca mi se pare ciudat ca majoritatea celor care activeaza "la sala" lipsesc de prin piata, de prin magazine, de prin bucatarie, sau au casa "utilata" cu ultimele inventii tehnice in materie de "ajutoare casnice". Nu ca o masina de spalat rufe ar strica, dar sunt altele care cam intrec masura si imaginatia... Unde mai e ajutorul, colaborarea, dragostea chiar, dintre cei doi soti in familie, daca rufele sunt spalate de masina, vasele de masina, cumparaturile se fac pe net, sportul la sala, sanii sunt ajutati de silicon, ridurile mascate sau tratate tot chirurgical, parul vopsit, buzele evidentiate si conturate, iar gunoiul se baga sub pres (la propriu si la figurat)?

Nu ma intelege gresit, nu comentez impotriva a ceea ce scrii tu, ci doar comentez titlul: Cum si cat va ingrijiti?Consider, atat eu cat mai ales sotia mea, ca aceasta "ingrijire" este utila, in niste limite. De aceea am zis ca in fraza respectiva autorul a cam sarit calul cu kilogramele in plus - femeia se ingrasa putin, mai ales in anumite zone ale corpului si daca sotul nu o mai place pentru asta, e vina in primul rand a lui, dar si a ei - pentru ca nu l-a invatat sa o priveasca altfel decat ca pe un obiect sau trofeu de razboi, nu l-a invatat infranarea (sau poate nu s-a straduit suficient).

Irina spunea...

Florin, intradevar, sunt de acord cu tine, unele femei exagereaza, in sensul ca se preocupa in exces de aspectul lor exterior, si asta este ceva negativ, nu am pledat pentru astfel de lucruri si cel putin pentru mine nici din textul citat nu reiese.
Eu m-am gandit la extrema cealalta, adica la femeile casatorite care din diverse cauze nu se mai ingrijesc deloc, adica nu mai sunt preocupate deloc de modul cum se prezinta in fata sotului in primul rand. De exeplu, acum cateva zeci de ani era ceva de neconceput sa umbli in pijamale prin casa toata ziua, cu parul valvoi.Era chestiune de bun simt ca femeie ca si in casa sa pui o rochita frumoasa pe tine si deasupra un sort, si sa ai parul aranjat.Iar la cina toata lumea era imbracata frumos.Pijamalele si capotul erau exclusiv pentru noapte.

Eu personal cred ca nu trebuie exagerat nici intr-o parte nici in alta, adica exact ce spui tu- ingrijire intre niste limite.
Si aici am fost curioasa cum se preocupa de ele alte femei, fiindca eu de exemplu am cazut in extrema care nu se mai ingrijeste, fiindca de ce sa nu spun, am avut momente cand din cauza copiilor, a treburilor casei si a altor griji nu mai aveam energia sa mai fac un dus seara, necum sa ma dau cu o crema, sa fac o baie cu spuma, sa-mi fac un pic manichiura sau altele ce nu le mai pomenesc. Sau m-am imbracat cu ce mi-a picat in mana (odata am mers la biserica cu hainele puse pe dos fara sa-mi dau seama ), iar in casa oricum nu ma mai interesa prea mult.
Referitor la greutate sigur ca si eu am mai pus ceva, corpul nu mai e acelasi ca in adolescenta, dar ma mentin in limitele de greutate normale pentru inaltimea mea, si asta fara sa ma duc la sala, doar ca am grija sa nu mananc mult, si nu consum decat foarte putin dulce.Si fac destula miscare alergand dupa copii, facand piata, spaland geamuri, etc..Desigur, din fericire ma ajuta si organismul, am arderile rapide.
Sunt sigura ca orice sot vrea ca sotia lui sa se pastreze placuta si feminina la orice varsta, chiar daca are riduri si par alb.Si desigur atentia acordata cresterii frumusetii interioare si a vietii duhovnicesti contribuie in mod major la asta, pe langa ingrijirile exterioare.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...