O provocare interesanta

Am gasit pe blogul Inei „ Retete vegane” o provocare interesanta- alimenteza-te doar cu cruditati (fii raw-vegan ) timp de 4 saptamani.

Daca aveti probleme cu greutatea, ten acneeic, oboseala cronica, balonari sau vreti sa va imbunatatiti conditia fizica si sanatatea cititi acest mesaj.

Va provoc la un test de 4 saptamani pe 100% alimentatie cruda. Va tine sau nu? E sansa voastra sa aratati ce puteti si sa faceti un lucru bun pentru voi. In acest forum gasiti tot ce aveti nevoie sa stiti pt a va alimenta 100% natural si pt un stil de viata cat mai "curatat de chimicale".

Dupa ce incepeti testul scrieti-ne rezultatele (dupa si in timpul testului). Si voi veti fi uimiti de beneficiile dietei.

Nu va uitati la mine (metaforic vorbind ) fiindca in nici un caz nu sunt in stare sa raspund la o astfel de provocare, dar poate printre voi sunt amatori, mai ales daca suferiti de vreo boala, sau vreti sa slabiti.

Apropo de slabit devenind raw-vegan, mai jos puteti vedea marturia unei femei, Angela Stokes, care a slabit de la 136 la 75 kg :

Eu n-o sa devin raw-vegan deoamdata :)), dar ma stradui sa beau mai multa apa zilnic - cel putin doi litri. Si sa fiu vegetariana macar miercuri si vineri .

Revenind la provocarea Inei, ce spuneti, sunteti tentati sa incercati? :)


Irina

Iubesc toamna

El dă ploaie pe pământ şi trimite apă pe câmpii

Iov 5:10

Ploua.


Ceaiul e fierbinte. Tricotez la puloverul meu albastru, pufos. Imi incalzeste mainile. Iubesc toamna.



Va doresc o dupa-amiaza frumoasa.

Irina

Parintele Teofil Paraian a trecut la Domnul

nu-mi vine sa cred ca acest mare duhovnic a trecut la Domnul! Cartile si predicile sale m-au ajutat foarte mult sa patrund intelesul si frumusetea slujbelor bisericii, mi-au adus multa bucurie si odihna in suflet, m-au motivat sa ma apropii de Dumnezeu...

Dumnezeu sa-l odihneasca cu Sfintii Sai!


Irina

Vinete la cuptor

In ultima vreme am gatit extrem de frugal, fiindca n-am nici timp si nici dispozitie sa stau prea mult in bucatarie.

Pentru azi, fiind zi de post, m-am gandit sa fac vinete la cuptor. A trebuit sa trag intai o fuga pana la piata, unde am avut surpriza sa nu gasesc decat niste vinete amarate, iar rosii - deloc. In schimb ne-a priit plimbarea prin aerul racoros de toamna, mai ales Otiliei care a dormit bustean.


Revenind la vinete, reteta este foarte simpla. Am folosit :

• doua vinete curatate de coaja si taiate felii
• rosii decojite - o cutie
• ulei de masline 5-6 linguri
  
• sare
• cativa catei de usturoi
• marar tocat

Intr-un vas din sticla termorezistenta se pun feliile de vinete, alternand cu felii de rosii. Ultimul strat trebuie sa fie de rosii. Se presara cu sare, se toarna deasupra uleiul si sucul de rosii, se pune usturoiul taiat felii, si se presara cu marar.


Se lasa la cuptor, la foc potrivit, pana se inmoaie vinetele.


Se pot servi ca atare, sau ca si garnitura la snitele, chiftelute, etc..

Si fiindca mai e inca sezon de struguri, am cumparat cativa ciorchini pentru desert.



Va doresc o seara placuta si linistita!

Irina

Ce este "Miercurea fara cuvinte"?

Miercurea , pe internet, bloggerii care participa la "Wordless Wednesday" ( "miercurea fara cuvinte"), posteaza pe blogul lor o fotografie (de preferinta proprie, si nu luata de pe net) care nu are nevoie de explicatii. De aici si titlul "wordless"- adica "fara cuvinte". Se considera ca fotografia vorbeste de la sine, astfel incat nu mai e nevoie de o descriere. Desigur, daca cineva doreste sa adauge cateva cuvinte nu e nici o problema.


Mi s-a parut o idee interesanta, pe care am preluat-o. Asa ca va astept aici pe "Dulce casa" in fiecare miercuri, pentru a pune linkul catre postarea voastra in casuta lui "Mr. Linky", astfel incat cei care doresc sa va poata vizita.

Daca vreti, puteti adauga grafica de mai sus in postarea voastra ( o salvati in computer si apoi o incarcati pe blogger).

Va astept cu drag in fiecare miercuri .




(familia noastra la picnic in viziunea Ilincai )

Daca doriti sa participati (oricine are un blog poate participa), lasati numele vostru (in rubrica "your name"), si un link catre postarea voastra ( in rubrica "your url" ) mai jos , in casuta lui Mr. Linky .

Irina

Alaptezi?

Asta noapte pe la 12- 1, in timp ce o alaptam pe Otilia, ma gandeam ce bine ca nu e nevoie sa apelez la lapte praf. La cat imi era de somn nu ma vedeam sterilizand sticlute si pregatind lapte in timp ce bebele urla disperat de foame.
Desi sunt pro alaptare naturala, nu m-as lupta sa conving pe nimeni sa o faca. Traim intr-o epoca in care accesul la informatie este foarte facil, asa ca fiecare mamica se poate documenta si poate lua o decizie in cunostinta de cauza. Inainte de a naste primul copil am citit cate ceva despre alimentatia naturala, suficient cat sa ma convinga. La fiecare copil am alaptat cate 6 luni exclusiv- fara apa, fara ceaiuri de colici- ceea ce intentionez sa fac si acum.
Postarea de fata nu se vrea o apologie pentru alaptatul la san- pentru asta intrati aici , ci m-am gandit la mamicile ortodoxe care alapteaza, in special la cele care fac asta pentru prima oara. Cred ca multora le e greu, cel putin mie mi-a fost, dar sa nu uitam ca o avem pe Maica Domnului. Sa ne rugam la icoana ei „Maica Domnului care alapteaza” , si ajutorul va veni negresit, Dumnezeu ne va da putere sa mergem mai departe.

Gasiti aici rugaciunea mamelor care alapteaza, si cate ceva despre aceasta icoana- aici.

Irina

Vrei sa primesti un cadou „handmade” de Craciun?

Csilla a avut o idee foarte frumoasa : un joc de Craciun pentru toate femeile creative, cu sau fara blog :). Daca iti place ideea de a face cuiva un cadou, si de a primi un cadou surpriza poti participa si tu.


Gasesti regulile aici.
Ultima zi de inscriere este 11 noiembrie, si se face pe blogul Csillei.

Irina

Un nou concurs

... aici

Eugenia si Alexandra ne invita sa impartasim sfaturile noastre despre ce am facut ca sa ii crestem pe copiii nostri aproape de Dumnezeu, despre greseli facute si cum le-am indreptat si orice altceva ar fi de folos.

Premiul e foarte frumos- o brosa creata de Eugenia, si doua carti de bucate.


Irina

Ce este "Miercurea fara cuvinte"?

Miercurea , pe internet, bloggerii care participa la "Wordless Wednesday" ( "miercurea fara cuvinte"), posteaza pe blogul lor o fotografie (de preferinta proprie, si nu luata de pe net) care nu are nevoie de explicatii. De aici si titlul "wordless"- adica "fara cuvinte". Se considera ca fotografia vorbeste de la sine, astfel incat nu mai e nevoie de o descriere. Desigur, daca cineva doreste sa adauge cateva cuvinte nu e nici o problema.


Mi s-a parut o idee interesanta, pe care am preluat-o. Asa ca va astept aici pe "Dulce casa" in fiecare miercuri, pentru a pune linkul catre postarea voastra in casuta lui "Mr. Linky", astfel incat cei care doresc sa va poata vizita.

Daca vreti, puteti adauga grafica de mai sus in postarea voastra ( o salvati in computer si apoi o incarcati pe blogger).

Va astept cu drag in fiecare miercuri .




(balconul nostru in octombrie)

Daca doriti sa participati (oricine are un blog poate participa), lasati numele vostru (in rubrica "your name"), si un link catre postarea voastra ( in rubrica "your url" ) mai jos , in casuta lui Mr. Linky .

Irina

Pollyanna - filmul

Am povestit aici despre Polyanna si jocul sau secret. Am descoperit ca exista si filmul, il puteti vedea pe youtube. Mai jos e prima parte. Vizionare placuta!



Irina

Din greseli invata omul :)

Dupa ce am terminat esarfa mea dantelata am inceput o vesta pentru mine. Am lucrat pana la jumatatea spatelui si am abandonat. Nu din cauza modelului, nu fiindca n-as sti sa o fac in continuare, ci fiindca firul, un acril ieftin, este extrem de prost, si din cauza asta lucrul arata foarte rau.


Uitandu-ma la ce au facut tricotarese mult mai pricepute ca mine mi-am dat seama ca 60-70% din frumusetea unui obiect terminat este dat de fir, si apoi de model sau de modul de lucru. Am observat ca, in general, ele lucreaza cu fire care contin putin sau deloc fibra sintetica.
Imi pare rau de munca si timpul investite, pe de alta parte acest aparent esec m-a invatat ceva bun. Spre deosebire de alta data, astazi oferta de fire pentru tricotat este practic nelimitata( ce nu se gaseste in merceriile noastre se poate cumpara on-line), iar cea de modele- la fel.


Din fericire in ”depozitul” meu de fire am si cateva de calitate. Printre preferatele mele este cel de mai jos (contine 30% lana, 40% mohair si 30% fir sintetic).


Deocamdata caut un model. Mi-a placut cel de pe coperta ultimului numar din „Creative Knitting”,


si am facut o monstra , dar nu sunt hotarata inca. Mai caut.


p.s. Am descoperit un blog superb, cel a lui Birgit, o doamna extrem de talentata si priceputa (si mamica a patru copii). E in germana, dar nu conteaza asa mult, imaginile vorbesc de la sine.

Irina

Caciulita pentru Otilia

Sunt foarte incantata, am terminat prima mea caciulita tricotata! Am facut-o pentru Otilia, si ii vine perfect. Urmeaza sa-i fac si o vestuta.


Modelul e cel de aici .

Irina

Ce este "Miercurea fara cuvinte"?

Miercurea , pe internet, bloggerii care participa la "Wordless Wednesday" ( "miercurea fara cuvinte"), posteaza pe blogul lor o fotografie (de preferinta proprie, si nu luata de pe net) care nu are nevoie de explicatii. De aici si titlul "wordless"- adica "fara cuvinte". Se considera ca fotografia vorbeste de la sine, astfel incat nu mai e nevoie de o descriere. Desigur, daca cineva doreste sa adauge cateva cuvinte nu e nici o problema.


Mi s-a parut o idee interesanta, pe care am preluat-o. Asa ca va astept aici pe "Dulce casa" in fiecare miercuri, pentru a pune linkul catre postarea voastra in casuta lui "Mr. Linky", astfel incat cei care doresc sa va poata vizita.

Daca vreti, puteti adauga grafica de mai sus in postarea voastra ( o salvati in computer si apoi o incarcati pe blogger).

Va astept cu drag in fiecare miercuri .




Daca doriti sa participati (oricine are un blog poate participa), lasati numele vostru (in rubrica "your name"), si un link catre postarea voastra ( in rubrica "your url" ) mai jos , in casuta lui Mr. Linky .

Irina

Suntem acasa

Nici nu-mi vine sa cred ca am ajuns deja acasa, cand saptamana trecuta ma stresam la ideea nasterii. Miercuri fusesem la control si medicul mi-a spus ca sunt pregatita sa nasc, si daca evenimentul nu se intampla pana vineri, sa vin la spital sa ma internez. Din fericire pana vineri nu s-a intamplat nimic, nu ma atragea deloc ideea sa pornesc in miez de noapte la spital, ca in primele doua dati . Asa ca vineri dimineata pe la 9 eram deja in sala de nasteri, cu perfuzia de ocitocina in mana, asteptand sa inceapa contractiile. Si au inceput pe la 10. Pe la 12 s-au rupt si membranele, iar la 13.20 am nascut. Otilia a avut 3.600 kg, 53 de cm si apgar 9.
Ne simtim foarte bine amandoua, mai ales eu( ce bine e fara burta ), si multumesc tuturor celor care s-au rugat pentru noi, ca ne-a acoperit Maica Domnului.
Ilinca si Teodora au primit-o foarte bine pe surioara lor, intr-una vor s-o mangaie si s-o pupe, si se minuneaza de ea- ce mica e, ce manute are, si ce picioruse...I-au adus jucarele, dar au ramas cam dezamagite ca n-au cu cine sa se puna pe sotii .
Sunt tare incantata ca avem trei fetite, cred ca viata noastra ar fi fost mult mai saraca doar cu un copil.


Irina

Pomeniti-ma si pe mine

Faclie primitoare de lumina, vazandu-te pe tine la rugaciune in vazduh, in biserica din Vlaherne, poporul ce era de fata a strigat : " De unde este noua aceasta ca sa vina Maica Domnului nostru aici ? ". Iar Sfantul Andrei, cu Epifanie, cu smerenie catre tine se rugau, zicand :
Bucura-te, grabnica si fara suferinta dezlegare a maicilor celor nascatoare de prunci;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

( Icosul 11 )

Acatistul Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului

Irina

Ce este "Miercurea fara cuvinte"?

Miercurea , pe internet, bloggerii care participa la "Wordless Wednesday" ( "miercurea fara cuvinte"), posteaza pe blogul lor o fotografie (de preferinta proprie, si nu luata de pe net) care nu are nevoie de explicatii. De aici si titlul "wordless"- adica "fara cuvinte". Se considera ca fotografia vorbeste de la sine, astfel incat nu mai e nevoie de o descriere. Desigur, daca cineva doreste sa adauge cateva cuvinte nu e nici o problema.


Mi s-a parut o idee interesanta, pe care am preluat-o. Asa ca va astept aici pe "Dulce casa" in fiecare miercuri, pentru a pune linkul catre postarea voastra in casuta lui "Mr. Linky", astfel incat cei care doresc sa va poata vizita.

Daca vreti, puteti adauga grafica de mai sus in postarea voastra ( o salvati in computer si apoi o incarcati pe blogger).

Va astept cu drag in fiecare miercuri .



(m-rea Petru Voda)

Daca doriti sa participati (oricine are un blog poate participa), lasati numele vostru (in rubrica "your name"), si un link catre postarea voastra ( in rubrica "your url" ) mai jos , in casuta lui Mr. Linky .

Irina

Le putem avea pe toate?

Azi a fost un pic de agitatie in blogosfera mamiceasca, pe tema feminismului. Personal nu agreez filozofia feminista, consider ca nu a rezolvat problemele sociale ale femeilor, din contra, a agravat situatia. Ca si crestina consider ca alta e solutia, dar nu despre asta vreau sa vorbesc aici.
Intrebarea pe care mi-o pun e daca e adevarat ca le putem avea pe toate? putem avea si cariera, si familie fericita, si un camin linistit si pus la punct, precum propovaduieste feminismul? Din pacate sunt sigura ca majoritatea femeilor pot marturisi ca efortul de a fi super-femeia secolului 20/21 le-a adus in loc de fericire mai mult stres, o sanatate precara si durerea compromisului cu propriile simtaminte si convingeri.
In mod firesc majoritatea femeilor doresc sa-si intemeieze o familie, sa aiba un sot si copii pe care sa-i iubeasca si de care sa aiba grija. Si cele mai multe dintre sotiile si mamicile care lucreaza nu sunt iresponsabile sau egoiste, ci incearca, uneori cu disperare, sa impace si capra si varza, fiindca undeva in subconstient au ideea ca „le poti avea pe toate” si ca „munca ta nu e valoroasa daca nu aduce un salar la sfarsit de luna”.
Ce mi se pare trist este ca ajungem sa nu ne bucuram deplin de nimic- nici de slujbele/carierele noastre, nici de familie. In echilibristica asta de a le impaca pe amandoua la un moment dat una sau alta au de suferit. Ma gandesc ca iesirea din aceasta capcana este sinceritatea- ce imi doresc mai mult, ce e mai important pentru mine?si sa renunt la ceea ce consider ca e mai putin valoros. E greu, in special pentru cele care ar prefera ca familia sa fie pe primul loc, si nu slujba. Realitatea e ca societatea actuala, prin politicile si mentalitatea ei, nu sprijina absolut deloc femeile care vor sa se dedice suta la suta familiei. Cresterea si educarea copiilor, realizarea treburilor casnice, etc. sunt considerate ceva de la sine inteles, nu munca, si in consecinta sunt tratate ca atare. Pana la urma care au fost realizarile feminismului? faptul ca pot vota?faptul ca am dreptul sa lucrez? cu ce ma incalzeste asta, cand eu trebuie sa ma scol in zori sa alerg la servici, lasandu-mi copiii uneori foarte micuti, prin crese sau la bone. Sau ca ma intorc seara, obosita si nervoasa, si in loc de dragoste si o cina placuta ii servesc sotului o criza de nervi si un spate intors?As fi considerat o realizare daca femeia ar fi fost sprijinita in oricare din alegerile sale, si nu fortata sa faca compromisuri.

Irina

Mini-sosete tricotate pentru Craciun

stiu, e abia octombrie, mai sunt 80 de zile pana la Craciun, dar realizarea ideilor deosebite necesita timp :). O mica erata- nu m-am apucat de tricotat sosete, mi se pare dificil deocamdata, am pus linkurile pentru inspiratia celor mai pricepute. Si sigur o sa incerc si eu la un moment dat :).


Mini-sosetele pentru Craciun - cum se fac (in lb. engleza)



se pot folosi la realizarea unui calendar de advent


sursa foto


sau se pot pune in brad


cum se fac (lb. engleza)


Irina

Am terminat

Esarfa este gata, imi place cum a iesit, desi firul nu e deloc culoarea mea preferata. L-am cumparat acum vreo trei ani, ca sa-i fac Ilincai un puloveras, dar pana impleteam eu cate o bucata ea crestea si nu ii mai venea, asa ca am renuntat.
Degradeul acesta primavaratec de roz, mov, galben pal si alb se potriveste mai bine unei blonde, cred.



In orice caz, sunt foarte multumita ca am terminat-o. Sa o lucrez de la un capat la altul a fost intr-un fel o mica batalie cu mine insumi, fiindca am tentatia sa incep mai multe proiecte, si timpul meu fiind limitat nu mai reuseam sa termin nimic.
Problema e ca imi place si sa impletesc, si sa crosetez, si sa cos - sunt interesata in prea multe lucruri, si nu stiu sa-l fac pe nici unul cum trebuie. Ca sa devii bun la ceva e nevoie sa te concentrezi, sa investesti timp si energie intr-o singura directie. Din acest motiv m-am hotarat ca in limita timpului disponibil sa imi perfectionez abilitatea de a tricota, si cand voi stapani suficient de bine aceasta minunata arta sa mai incerc si altceva.
In aceeasi idee am sters si doua din cele trei bloguri pe care le aveam. Postarile si linkurile de pe „Lucru de mana” le-am mutat aici, pe „ Dulce casa”.

Irina