joi, 4 martie 2010

Să-i ajutăm pe viețuitorii mănăstirii Negru Vodă

Am citit dimineață acest mesaj pe blogul Marilenei, și m-a impresionat foarte mult. Haideți să ajutăm fiecare cu cât putem - macar cu durerea inimii, cu un gând bun sau cu o rugăciune, dacă nu putem cu altceva.


”Am primit un email în care Ana Maria îmi cerea sprijinul pentru ajutorarea Mănăstirii Cetățuia Negru Vodă, un sfânt lăcaș aflat în vârful unui munte, având o bisericuță rupestră cu multă istorie în spate, un ansamblu monahal vechi și deosebit de valoros.
Poate nu întâmplarea face ca eu să fi vizitat această micuță mănăstire în urmă cu mulți ani, chiar de 2 ori dacă nu mă înșel, prilej cu care nu am urcat degeaba potecuța abruptă timp de vreo 30 de minute, ci m-am învrednicit de ceva osteneli și amintiri pe care încă le păstrez în inima mea. Acolo, în drumul spre cruce, încă se văd urmele pașilor despre care legenda spune că au aparținut lui Negru Vodă și Doamnei sale, în timp ce cercetările arheologice le plasează în vremea ultimei glaciațiuni. Asemenea și bazinul dacic în care se colecta apa pluvială din care și în vremea când am ajuns eu acolo, se întâmpla ca monahii să bea sau să folosească la gătit. În legătură cu asta, un monah bătrân (judecând după vremea care s-a scurs de atunci, cred că e acum la Domnul), mi-a povestit că în acea vară (2002), bazinul nu mai avea apă de post... fiind cu carne (broaște și brotaci!), prin urmare, se osteneau să care apa de jos, unde romii aciuați pe pământurile mănăstirii luate cu japca le interziceau accesul la apa de izvor, oferindu-le atât de necesara apă obișnuită... pe bani! Părinții cumpărau apă! Și o cărau cu măgărușul pe potecuța îngustă, urcând peste juma de ceas prin pădure.
În Sfântul Altar al minunatei bisericuțe rupestre care a fost din umila mea memorie pictată undeva pe la sec. XIV, se află și un izvor din care iese apă numai într-un interval de vreme din an, în preajma sărbătorii de Izvorul Tămăduirii...
Mai știu multe din problemele cu care s-a confruntat Părintele Stareț Modest Ghinea, dar poate nu e bine să le spun. Vreau doar să spun că mă bucur din inimă că părintele a luptat atâția ani cu sărăcia, bolile grave, dușmăniile văzute și nevăzute,și că a rămas acolo chiar și după ce părinții monahi (vreo 2-3) l-au părăsit, probabil fără voia lor- numai Domnul știe.
Acum, părintele și cele două măicuțe care găteau pentru mănăstire (ajunse la vârste venerabile, 95 și 84 de ani), sunt bolnavi și lipsiți de ajutorul semenilor, numai Dumnezeu știe ce alte nevoințe mai au! A venit timpul ca noi să ajutăm această sfântă mănăstire și pe viețuitorii ei. Credeți-mă, poate mult rugăciunea Părintelui Modest! Nici acum nu am uitat predica sa din ziua în care eram pelerin la Cetățuia! Iar cine a trimis pomelnic acolo probabil că a simțit puterea rugăciunilor sfinției sale!
Să ajutăm cum putem, cu un bănuț, cu ceva alimente, cu pomelnice, cu rugăciunile noastre! Cu o vizită! Mănăstirea este un loc minunat, plin de istorie și de sfințenie! Acolo e vatră monahală încă din vremea dacilor! Nu ocoliți această sfântă mănăstire, nu pregetați să ajutați!
Publicați bannerul pe blogul personal, publicați contul unde orice creștin poate depune un bănuț, pomeniți-i la rugăciune și dacă puteți, implicați-vă activ în acest proiect despre care aveți informații complete pe blogul http://ajutor-manastire.blogspot.com/!
Site-ul oficial al mănăstirii este aici: http://www.cetatuiamuscel.ro/index_2.html
Amira scrie așa:
"Cu scuzele de rigoare pentru repetarea mesajului de anul trecut, revin cu un apel, de data aceasta disperat, in sprijinul Manastirii Cetatuia Negru-Voda. Nu mi-am imaginat la acel moment ca lucrurile se vor inrautati cu mult mai mult. Mare speranta imi pun in putinul celor multi, de aceea va rog sa trimiteti si altora acest mesaj.
De cand v-am scris, cam acum doua luni, situatia s-a schimbat dramatic (sau poate nu cunosteam eu toate detaliile) - nu mai sunt 3 calugari, ci doar parintele staret, care sufera de cancer la pancreas. Acum a ramas singur in varful unei stanci foarte greu accesibile pe timp de iarna, bolnav si cu facturi neachitate. Pe langa randuiala stricta de manastire mai trebuie sa ingrijeasca si cele doua batrane care pana acum gateau pentru obstea ceva mai numeroasa. Din pacate si ele sunt bolnave si nu il mai pot ajuta. E strigator la cer cum o biserica rupestra dintr-un sit arheologic cu vestigii dacice, cu moastele intregi ale unui cuvios roman ( nota mea- am văzut la Tvr1 un reportaj despre aceasta mânăstire și am aflat că multe familii care nu puteau avea copii au dobândit darul nașterii rugându-se aici), cu icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, cu izvorul de aghiasma care curge doar intre sarbatoarea Izvorului tamaduirii si Adormirea Maicii Domnului si cu crucea de piatra la care cei ce se roaga cu credinta dobandesc grabnic ajutor raman in parasire, fara ca nimeni sa nu fie interesat sa le valorifice si sa le faca mai bine cunoscute, spre folosul oamenilor!
Cum sa supravietuiasca o manastire atat de bogata in daruri, doar cu un singur suflet binevoitor? Aici ar fi trebuit sa vina credinciosii in numar mare, fara sa le pese de greutatea drumului… Oare atat de mult s-au racit inimile noastre, incat prin nepasare vom condamna astfel de locuri la pustiire? Inca mai sper ca nu."
In urma acestui apel de suflet, am luat legatura telefonic (0248/544.000) cu parintele staret (protos. Modest Marian Ghinea). Am dedus ca dumnealui si cele doua maicute in varsta de 95, respectiv 84 de ani sunt intr-o situatie grea. Spun "am dedus" pentru ca parintele a fost usor jenat si a incercat sa evite sa vorbeasca despre sanatatea sa sau despre greutatile personale, spunandu-mi ca acestea nu sunt atat de importante. In schimb, mi-a vorbit cu multa caldura despre enoriasii de la poalele muntelui, despre istoricul manastirii si despre nevoia de a proteja si amenaja acest lacas de cult. In timp ce vorbea, glasul era usor tremurat din cauza lacrimilor ce cu greu si le retinea. Mi-a spus ca orice ajutor material/financiar cat de mic, este binevenit.


Adresa la care se pot trimite pomelnice si bani este: Manastirea Cetatuia Negru-Voda, loc.Cetateni, jud. Arges, cod 117240, Protosinghel Modest Marian Ghinea.
De asemenea se pot depune bani in cont la BCR Campulung - Manastirea Cetatuia Negru-Voda, loc. Cetateni-Arges-117240, IBAN-RO98.RNCB.0023.0135.9944.0001 - RON
Telefonul Manastirii: 0248/544.000


Informatiile privitoare la adresa manastirii si a contului bancar, le-am preluat de pe site-ul oficial al Manastirii Cetatuia Negru-Voda, la sectiunea Apel de suflet. Aceste date au fost confirmate si telefonic de catre staretul manastirii - Protos. Modest Marian Ghinea”

5 comentarii:

  1. Multumim mult pentru sprijin Irina! Pe aceasta cale le multumim si celor care prin Rugaciunile lor sau printr-o mica Donatie au contribuit sau vor contribui la intrajutorarea acestei Sfinte Manastiri!
    Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ana Maria, sa fie de folos. Doamne ajuta!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce se stie despre autoritatea eclesiala locala episcop sau mitropolit? Cum ar putea ei sa ajute si daca exista responsabilitatea juridica si morala pentru asta?
    Lucrurile s-ar putea rezolva trimitand ajutor la manastire material si financiar...iar daca situatia este atat de disperata precum o descrieti mi se pare inacceptabil ca superiorii staretului sa nu faca nimic.

    RăspundețiȘtergere
  4. Delia, nu ma pricep la chestiunile de organizare bisericeasca, eu am preluat apelul cum l-am primit.Nu stiu ce sa zic mai mult :(

    RăspundețiȘtergere

♥ ♥ ♥ Lasa un gand frumos! ♥ ♥ ♥
Comentariile anonime sau facute in scop publicitar vor fi sterse.

♥ Translate