luni, 2 mai 2011

Cum sa readuci la viata cavalerul viteaz din sotul tau


 Am auzit de multe ori intrebarea - unde sunt barbatii de altadata?si o prietena a dat raspunsul :  s-au dus dupa femeile de alta data : )). Ne place sa avem barbati puternici, care sa ne iubeasca, sa ne ocroteasca, si pe care sa ne putem baza - ceva in genul cavalerilor stralucitori din vechime- dar uitam, sau poate nu stim sa fim femeile care sa readuca la viata cavalerul viteaz ascuns in sufletul barbatului nostru. Am gasit  pe un blog cateva sugestii de folos zic eu, si le-am tradus pentru voi, dar in primul rand pentru mine .



Cand relatiile ei esueaza, orice femeie va gandi imediat (cel putin in prima faza) - sunt antipatica, nu pot inspira  dragoste nimanui . Sfarsitul unei relatii sfasie ingrozitor inima unei femei , intr-un mod pe care un barbat nu il poate intelege si nici nu-l va trai vreodata. Dumnezeu le-a creat pe femei astfel incat ele sa primeasca dragoste si suport  emotional, si cand dragostea de care au nevoie dispare sau le este refuzata ele sufera teribil.

Barbatii au alt tip de vulnerabilitate. Cand un barbat are esecuri, el interpreteaza lucrurile astfel, cel putin in prima faza- sunt un ratat. Cand isi pierde slujba, ori cand casatoria sa se destrama, sau cand eforturile lui nu duc nicaieri, el sufera ingrozitor, intr-un mod pe care o femeie  nu il poate intelege si nici nu-l va trai vreodata.. Dumnezeu a creat barbatii ca sa conduca, si sa aiba succes in ceea ce fac, si cand ei nu reusesc acest lucru sufera teribil.

Asa cum o femeie se teme de pierderi(emotionale), barbatii se tem de esec. Daca femeile au nevoie sa primeasca dragoste, barbatii au nevoie sa o daruiasca. Nevoia oricarui barbat e aceea de a fi necesar. Cand un barbat a fost lovit de viata, simte uneori ca pur si simplu ar vrea sa renunte. Frica de a nu fi privit ca un neghiob si de a avea o alta nereusita il determina sa dea inapoi si il opreste sa-si mai asume riscuri pentru altii. De asta vedem atatea femei  "purtand pantalonii", in timp ce barbatii lor s-au retras in tacere si stau in umbra.


Deci ce are  de facut o sotie?Cand Dnul. Potrivit  sta ca blegul, intepenit pe canapea cu telecomanda in mana , sunt cateva lucruri pe care le putem spune pentru a ne sprijini sotii, si a-i ajuta sa revina din nou in prima linie a vietii. Am invatat sa rezist tentatiei de a prelua conducerea, de a-i cere sa vorbeasca despre sentimentele sale, sau de a-l trata ca pe un copil.
Iata cinci fraze pe care le-am memorat pentru a-l incuraja in zilele in care se simte deprimat si doborat:

1. Spun: “Poti sa te descurci!” si nu: “Of, saracutul de tine.”

2. Spun: “Nu e mare lucru.” si nu: “O, nu, ce-o sa ne facem?”

3. Spun “Cu ce pot sa ajut?” si nu: “Trebuie sa faci asa..., si asa…”

4. Il intreb direct: “Ma ajuti te rog cu …?” sau “Am nevoie de sfatul/parerea ta.” Nu astept  sa-si dea seama de nevoia mea si sa-si ofere ajutorul.

5. Majoritatea barbatilor adora sa auda diverse variatiuni a aceste fraze macho  “Aduna-te si misca-te!

Aceste cuvinte nu mi-au venit in mod natural - le-am invatat de-a lungul timpului.  Observati ca, daca voi spune ceva de genul asta prietenelor sau fiicei mele, ma vor renega pe viata!Dar le-am folosit cu eficienta cand a fost vorba de frate, tata sau sot. Barbatii sunt motivati sa progreseze cand  le intelegeti nevoile unice si le vorbiti pe limba lor.



dupa: Finding the Hero in Your Husband de Julianna Slattery

fotografii: (1), (2), & (4) rrb3m; (3) JeffKubina (Flickr)


Sper ca acest articol va fi util pentru voi, si astept cu interes comentariile si sugestiile voastre!

Irina

12 comentarii:

  1. Iti impartasesc parerea 100% pentru 3 din cele 5 puncte enumerate de tine.

    Observatiile mele sunt pentru punctele 3 si 5.

    - Punctul 3:
    In anumite momente, cand el nu stie cum sa procedeze intr-un impas, este trist, confuz si derutat, este de mare folos sa-i spunem (in loc de "Cu ce pot sa te ajut?"): "Uite, parerea mea este asta, hai sa-ti spun ce cred eu: ...".
    Cred ca expunerea clara, de la cap la coada a unei pareri noi (dar FARA niciun fel de impunere de genul "trebuie sa faci") il poate ajuta sa ia o decizie, ii poate pune ordine in ganduri sau ii poate da chiar o idee noua despre rezolvarea problemei cu care se confrunta.
    Important e sa-l ajutam sa analizeze problema pe toate partile asa incat, in final, sa ia decizia cea mai buna.
    Daca-l intrebam doar "cu ce pot ajuta", lasam in continuare toata greutatea pe umerii lui.

    - Punctul 5
    Nu sunt sigura ca aceasta regula este general valabila.
    Probabil ca te-ai referit oricum la variatiuni soft, nu efectiv la cuvintele "aduna-te si misca-te", insa ... cred ca depinde de om, de starea lui sufleteasca din acel moment, de gravitatea problemei care-l macina.
    Trebuie sa-i insuflam incredere ca se poate baza pe noi daca are nevoie, sa-i insuflam curaj sa se ridice si sa se confrunte cu problema care l-a doborat.
    Sau poate asta ai vrut sa exprimi si tu ;)) , iar pe mine m-a indus in eroare brutalitatea din "aduna-te si ridica-te".

    RăspundețiȘtergere
  2. Hristos a inviat!..va recomand cartea femeile/s de pe venus, barbatii de pe marte...acolo gasiti pe larg tot ce ai prezentat tu mai sus Irina..

    RăspundețiȘtergere
  3. Maria, ma gandesc ca e posibil ca raspunsul la intrebarea cu ce te pot ajuta sa fie zi-mi te rog ce parere ai.
    De acord cu ce ai zis despre punctul 5. Oricum, acestea sunt doar niste sugestii calauzitoare.Trebuie sa tinem seama si de contex, de persoana- cum zici si tu.

    Tatiana, intradevar, o carte f. buna, am citit-o si eu.

    RăspundețiȘtergere
  4. Cu adevărat o vorbă spusă când şi cum trebuie face minuni. Am zis cuiva că n-ar strica să facă şi la teologie pastorală niscaiva cursuri de psihologie, doar vor fi duhovnici şi vor gestiona situaţii conflictuale în familie. Am fost combătută vehement...

    RăspundețiȘtergere
  5. Te rog, sa ma ierti Ecaterina, dar dupa ce am stat si m-am gandit la ceea ce ai spus tu ... nici eu nu cred eu ca un tanar care doreste sa devina preot are nevoie de cursuri de psihologie.
    Nu doresc sa minimalizez nicidecum stiinta psihologiei, ci ma refer doar la aceasta situatie.
    Cred ca preotii isi insusesc cel mai complet tratat de psihologie atunci cand primesc Taina Preotiei. Daca un preot tanar e constient de misiunea sa si-si doreste din inima sa o indeplineasca, Harul pe care l-a primit la Preotie ii va insufla intrebarile si raspunsurile potrivite chiar daca el ca om nu are experienta de viata.

    Nu stiu daca am dreptate, asta cred eu. Sa urmeze preotii cursuri de psihologie imi pare ... ca si cum am anula existenta Tainei sau nu mai avem deplina incredere in ea.

    RăspundețiȘtergere
  6. Maria, nu toate problemele familiale sunt chestiuni de spovedanie. La spovedanie te duci ca să mărturiseşti păcatele personale, nu pe ale soţului. De asemenea e posibil ca el să nu spovedească şi să nu-şi identifice neajunsuri care pe soţie o fac să sufere. Acestea pot fi discutate cu duhovnicul şi în afara spovedaniei propriu-zise. Dacă totul s-ar desfăşura în cadrul spovedaniei, cum ar umbla duhovnicul cu vorba de la soţ la soţie şi invers? Spovedania nu se divulgă!

    RăspundețiȘtergere
  7. Dar nu m-am referit strict la spovedanie cand am scris cele de mai sus, ci la intreaga misiune a preotului.
    Cand am vorbit de anularea Tainei, m-am referit la Taina Preotiei, nu la Taina Spovedaniei.
    Poate faptul ca am scris ca Harul primit ii va insufla preotului intrebarile si raspunsurile potrivite sa te fi dus cu gandul ca ma refer strict la spovedanie.

    RăspundețiȘtergere
  8. Maria, omul e alcatuit din trup, suflet(partea psihologica) si duh(partea duhovniceasca). Acestea trei trebuie sa conlucreze, si sa fie in armonie una cu alta. Psihologia ajuta fiindca explica cum functioneaza psihicul uman, asa cum anatomia explica cum functioneaza trupul.Psihologia si psihiatria propun anume rezolvari pentru problemele psihice, asa cum medicina propune rezolvari pentru cele fizice. Cum conlucreaza toate acestea cu duhovnicia explica foarte bine psihiatrul rus Avdeev, ti-l recomand cu caldura.
    Oricine are nevoie de niste cursuri de psihologie, daca vrea sa inteleaga mai bine ce se intampla cu el si cu ceilalti. Preotii nu fac exceptie- sunt de acord cu Elisabeta.Si toate cele ce tin de psihologie s-au descoperit cu ingaduinta lui Dumnezeu, si trebuie folosite cu discernamant duhovnicesc, asa cum folosim medicina sau anatomia.Maica Siluana e un foarte bun exemplu in acest sens.

    RăspundețiȘtergere
  9. Irina, inteleg foarte bine ce spui. Imi pare rau ca s-a inteles gresit pentru ca am mentionat din start, in primul meu mesaj, ca nu as vrea sa se inteleaga nicidecum ca minimizez rolul psihologiei. Departe de mine acest gand!

    Cu toate acestea, trebuie sa avem in vedere faptul ca preotii NU sunt oameni obisnuiti. Ei au Harul Preotiei. Acest Har este o putere dumnezeiasca si "este puterea duhovniceasca cu care ei isi îndeplinesc constiincios indatoririle preotesti." (citat dintr-un interviu luat Preotului Ioan Mircea de Protos. Ioanichie Balan). Tot Pr. Ioan Mircea spune ca "La cei ce poarta acest har cu vrednicie, in oficierea Sfintelor Taine si a indatoririlor lor pastorale, acest har este insotit de un ajutor special din partea lui Dumnezeu, pentru implinirea acestei slujiri, in chip bineplacut lui Dumnezeu"

    Deci iata, ei pot avea ajutor special din partea lui Dumnezeu nu numai la oficierea Sfintelor Taine, ci si la celelalte indatoriri pastorale daca-si poarta harul cu vrednicie, daca doresc si-si indeplinesc datoria de preot cum pot mai bine, cu jertfa de sine.
    [pentru jertfa de sine as putea da exemplul unui preot tanar pe care-l cunosc. Are cinci copilasi acum. La unul dintre ei, cand sotiei i s-a rupt apa si l-a sunat ca sa vina cu ea la spital el tocmai intrase in Sf. Altar si i-a spus cam asa: "M, nu pot veni, am intrat deja in Sf. Altar, nu mai pot iesi. Mergi cu ajutorul lui Dumnezeu". Si a nascut preoteasa singura.]

    Harul lui Dumnezeu il ajuta pe preotul vrednic sa-si gaseasca in mod natural cuvintele potrivite si pentru orice situatie in care se afla, Dumnezeu il va lumina. De aceea consider ca preotul nu are nevoie de curs de psihologie.

    Am citit mai demult o carte care m-a impresionat: "Un preot de foc, parintele Iulian" [asa arata coperta: http://www.parohiamartisor.ro/piulian01.jpg ]
    A fost preot de mir, a fost si inchis in timpul comunismului. Iubea Preotia si tot timpul isi punea nadejdea in Dumnezeu in ceea ce avea de facut.

    Imi cer iertare ca nu sunt de acord, dar consider ca exemplul maicii Siluana nu e potrivit pentru ca ea nu este (si nu are cum sa fie) preot.

    RăspundețiȘtergere
  10. Dacă tot "preotii isi insusesc cel mai complet tratat de psihologie atunci cand primesc Taina Preotiei" de ce crezi că învaţă prin metode convenţionale dogmatică, morală, liturgică? E taina incapabilă să le administreze subit aceste informaţii?

    Unii cred că totul se rezolvă în chip minunat, coborând nemijlocit de la Dumnezeu, dar dreapta sooteală ne învaţă că anumite lucruri trebuie memorate în chip firesc şi folosite în lucrarea tainei preoţiei.

    RăspundețiȘtergere
  11. Unii cred că totul se rezolvă în chip minunat, coborând nemijlocit de la Dumnezeu, dar dreapta sooteală ne învaţă că anumite lucruri trebuie memorate în chip firesc şi folosite în lucrarea tainei preoţiei.

    ............

    total de acord

    RăspundețiȘtergere
  12. Referitor la studiul psihologiei de catre un preot sau viitor preot: cred ca nu strica putin studiu in plus... eu sunt absolventa de psihologe, iar sotul meu absolvent de teologie, dar este si el tentat sa studieze mai mult, i se pare f interesant domeniul psihologiei si ma intreaba de multe ori diverse lucruri... Totusi un preot ravnitor nu cred ca are nevoie de psihologie pentru a-si indeplini misiunea; el primeste har si ajutor de la Dumnezeu pentru asta. Un exemplu in acest sens ar fi parintele meu duhovnic, care, fara a avea studii de psihologie, m-a surprins de nenumarate ori cu sfaturi sau cu strategii psihologice, a-i zice ca e un adevarat specialist in psihologie.... iar unele discutii cu el seamana f mult cu sedintele de consiliere, pentru care am exersat si practicat in anii de facultate si nu am dobandit in totalitate deprinderile de a fi un bun ascultator si consilier... asadar ce nu poate omul (fara studii), poate Harul lui Dumnezeu.

    RăspundețiȘtergere

♥ ♥ ♥ Lasa un gand frumos! ♥ ♥ ♥
Comentariile anonime sau facute in scop publicitar vor fi sterse.

♥ Translate