duminică, august 19, 2012

Unde ajungem?



"Mandria este diferita. Exista mandrie lumeasca-desteptaciunea, dar exista si mandrie duhovniceasca- iubirea de sine.Aceasta este asa -oamenii cu adevarat isi pierd mintile daca se incred in inteligenta lor si daca asteapta totul de la ea. Dar unde ajungem daca ne luam dupa mintea noastra mica si plina de necuratie?
Luati de la ea ceea ce poate sa dea, ca mai mult nu va trebuie...Invatatorul nostru e smerenia.Dumnezeu sta impotriva celor mandri, iar celor smeriti le da har si harul lui Dumnezeu este tot ce ne trebuie...Aici este si marea ta intelepciune .
 Smereste-te si spune-ti: Desi sunt un fir de nisip pe pamant, totuisi tind spre Dumnezeu si sa se faca asupra mea voia lui Dumnezeu. Daca spui acest lucru nu numai cu mintea, ci si cu inima, si indraznesti, efectiv, ca un crestin adevarat, sa te bizui pe Dumnezeu si cu hotarare ferma, smerit, sa respecti voia lui Dumnezeu, oricare ar fi ea, atunci se vor imprastia norii inaintea ta si se va ivi soarele,care va lumina si te va incalzi.Atunci vei cunoaste adevarata bucurie a lui Dumnezeu si totul ti se va parea clar si transparent.Vei inceta sa te chinui in suflet si totul va fi usor.
Ar fi greu sa traim pe pamant daca n-ar exista nimeni care sa ne ajute sa razbim in viata...Dar deasupra noastra este insusi Dumnezeu Atotiitorul,Iubirea Insasi...De ce sa ne temem si sa ne intristam, pentru ce sa ne ferim de greutatile vietii, sa presupunem si  sa pricepem..Cu cat e mai complicat si mai greu sa traim, cu atat mai putin trebuie sa facem aceste lucruri...Lasati-va in voia lui Dumnezeu, si Dumnezeu nu va va face de rusine.Lasati-va nu cu cuvintele, ci cu faptele...De aceea a devenit viata grea, ca oamenii o incurca cu desteptaciunea lor.
In loc sa se indrepteze spre ajutorul lui Dumnezeu,au inceput sa se adreseze ratiunii lor, si se incred in ea...
Nu va temeti nici de necazuri, nici de suferinte, nici de toate ispitele: toate acestea inseamna cercetarea lui Dumnezeu, care este spre folosul vostru..."

staretul Anatolie de la Optina 
din Patericul de la Optina, ed. Bunavestire, 2002


Va doresc o duminica placuta!
Irina

4 comentarii:

Unknown spunea...

Va rog sa ma iertati ca va deranjez vin cu rugamintea la d-voastra sa publicati un articol despre fetita mea Leontina Nicoleta care are nevoie urgent pentru a se opera in America in clinica din Detroit. Diagnosticul fiind retinopatie de prematuritate.
Mai multe detaliI le gasiti pe adresa de blog: http://leontinanicoleta.blogspot.ro/
0769244865-mama-Violeta Calin
Va multumesc pentru sprijinul acordat.
Astept mesajul d-voastra la adresa de e-mail violetaleontina@yahoo.com
Va multumesc anticipat!

Anonim spunea...

Buna,

Am comandat niste lucruri foarte dragute de pe un blog si, vorbind cu autoarea, mi-a venit un gand: cum ar fi daca am gandi pentru vara viitoare o intalnire, noi, mamicile, sotiile? Eu locuiesc la tara si as fi dispusa sa gazduiesc o intalnire... Poate unele dintre noi ar putea organiza niste ateliere de lucru, discutii, vizionare de filme... Nu stiu... Ma gandeam si eu asa... Ce ziceti?


Tatiana Horvat
sat Paglisa, comuna Dabaca

Mihaela Damaceanu spunea...

Ce text frumos, profund şi adevărat! Într-adevăr, viaţa este mult mai grea când nu te încrezi în voia lui Dumnezeu şi când pretinzi totul de la tine şi inteligenta ta. Suporţi apoi şi sentimentele de vinovăţie, când nu te ridici la înălţimea speranţelor şi visurilor tale. Când îl descoperi pe Dumnezeu şi te încrezi în el, dispare şi mândria, dar odată cu ea şi neliniştea şi sentimentul culpabilităţii şi al nemulţumirii de sine. Apare liniştea în suflet. Fie şi pentru atât şi tot este cea mai bună cale!

Bijuterii Stilate spunea...

Încerc sa ajut si eu.