Desi mi-am dorit o saptamana linistita si plina de bucurie, o veste despre boala cuiva cunoscut m-a umplut de anxietate si tristete. Si imi vine in minte o batranica cu care am intrat in vorba pe cand asteptam la medicul de familie. Povestindu-mi ceva despre suferinta ei (care era tratabila, din fericire) a izbucnit in plans si mi-a zis : ,,De ce eu, care ma spovedesc, ma impartasesc si ma straduiesc sa fiu corecta, am parte numai de necazuri, si fostul meu sot, care toata ziua bea si injura, o duce asa bine?,,. Tristetea mea legata de persoana respectiva poste fi sintetizata in acelasi strigat : ,,De ce, Doamne?ca e un om care traieste frumos, si a facut numai bine..."
Realizez ca, la fel cu bartranica respectiva, privesc lucrurile foarte omeneste, din perspectiva negustoreasca - eu fac, Tu imi dai...Dar o viata traita frumos, cu iubire, e o rasplata in sine, iar lucrurile care ni se par grele, dificile, dureroase, pot fi un instrument de crestere interioara, daca le abordam corect.
Acestea fiind gandite, mi-am facut un ceai si am iesit afara, in soarele caldut si placut de toamna.
Am luat cu mine :
♥ o pereche de sosete tricotate pe care le-am inceput anul trecut, cu gandul sa le termin - mai am doar un calcai de facut
♥ bullet journalurile mele - o sa va povestesc despre ele in alta postare
♥si o carte care mi-e foarte draga- Si daca acesta este raiul? de Anita Moorjani.
Anita Moorjani s-a nascut in 1959, din parinti indieni, in Singapore, si a crescut in Hong Kong, fiind educata la o scoala britanica. In 2002 s-a imbolnavit de cancer si, desi a incercat numeroase tratamente, boala a ajuns in stadiul final si corpul ei a cedat, intrand in coma timp de 30 de ore . In prima sa carte ,,Am murit si m-am descoperit pe mine insami" ea descrie experienta pe care a trait-o, si apoi revenirea la viata si vindecarea totala, medicii neputand oferi o explicatie pentru ce s-a intamplat.
Si daca acesta este raiul? e a doua ei carte, in care vorbeste demonteaza cele mai frecvente preconceptii si convingeri limitatoare din lumea moderna.
Cartile ei mi-au placut si mi-au oferit o perspectiva noua, si totusi familiara asupra vietii, precum si o serie de teme de reflectie.
Va las cateva citate si puteti hotari singure daca vreti sa o cititi sau nu. Ca idee, va spun ca nu e deloc o carte ,,ortodoxa", deci nu v-o recomand daca nu va simtiti confortabil intrand in contact cu altfel de idei.
,,Iubirea de sine nu inseamna sa te lauzi tot timpul si sa iti repeti in permanenta cat de grozav esti. Dimpotriva, ea inseamna sa te investi asa cum esti cu adevarat, sa iti iubesti umanitatea din tine, slabiciunile care atrag criticile altor persoane, esecurile si dezamagirile.Ea consta in angajamentul de a ramane alaturi de tine chiar daca nimeni altcineva nu o va face!
,,Noi avem tendinta de a ne lua spiritualitatea mult prea in serios, fapt care ne rapeste o buna parte din bucuria de a trai. Cel mai spiritual act posibil este acela de a fi tu insuti si de a-ti iubi viata. Cea mai buna modalitate de a face acest lucru consta in a te distra si a rade!Nu-ti mai face griji legate de incercarea de a fi mai spiritual. Deja esti atar de spiritual pe cat e posibil. Tu esti acum perfect asa cum esti. Sarbatoreste acest lucru!
,,Nu trebuie sa te gandesti la inspirarea altor oameni. Urmeaza-ti pur si simplu inima si fa ceea ce te inspira pe tine. Apoi impartaseste-le celorlalti ce ai aflat. Focalizarea trebuie totdeauna sa fie asupra ta, nu asupra audientei. Atat timp cat cat continui sa ramai inspirata si pasionata de viata ta, tot ce iti ramane de facut este sa rostesti adevarul din inima ta. Nimic mai mult....
Atat timp cat incercam sa-i inspiram pe ceilalti, sa spunem ce credem ca isi doresc sa auda ei sau sa fim cine credem ca si-ar dori ei sa fim, noi ne pierdem autenticitatea. Operam din cap, nu din inima.Atunci cand operam de pe nivelul inimii, mesajul pe care il transmitem trece prin noi, nu provine de la noi.,,
