miercuri, octombrie 10, 2007

Prajitura rapida cu branza

Ieri, mai pe seara, m-a apucat harnicia , si am facut prajitura rapida cu branza a Laurei . Am adaptat-o nitel, adica am pus un pic de cacao in blat si a iesit foarte interesanta, in trei culori - ciocolatiu, galben si alb. Iar gustul e super. O sa revin cu poze. Si fiindca am facut un dulce, parca mi-a venit pofta si de ceva sarat, asa ca m-am gandit sa execut niste saratele dupa o reteta de pe culinar. Acolo spunea sa pun cantitati egale de grasime (unt/margarina/untura), branza sarata si faina. Fiindca aveam un borcan de untura ramas de la Craciun(topita de pe niste carnita pentru jumeri primita la "pomana porcului" )m-am gandit sa o folosesc.Ce a iesit e bun de pus la esecuri. Aluatul era prea fraged si m-am chinuit o gramada sa fac foaia, saratelele s-au copt prea tare pe fund si deasupra au ramas albicioase, iar gustul nu mi-a placut deloc, din cauza unturii(donez borcan de untura - vreun amator? ).
In schimb toata tarasenia i-a placut Ilincai, fiindca s-a ales si ea cu o bucatica de aluat pe care a tot intins-o de zor cu sucitorul .


Edit: si pozele promise:

...abia scoasa din cuptor...




...si sectiune...



Irina


marți, octombrie 09, 2007

Citeste Biblia intr-un an!




Septembrie

16 Pildele lui Solomon 25-26; 2 Corinteni 9
17 Pildele 27-29; 2 Corinteni 10
18 Pildele 30-31; 2 Corinteni 11:1-15
19 Ecclesiastul 1-3; 2 Corinteni 11:16-33
20 Ecclesiastul 4-6; 2 Corinteni 12
21 Ecclesiastul 7-9; 2 Corinteni 13
22 Ecclesiastul 10-12; Galateni 1
23 Cantarea Cantarilor 1-3; Galateni 2
24 Cantarea Cantarilor 4-5; Galateni 3
25 Cantarea Cantarilor 6-8; Galateni 4
26 Isaia 1-2; Galateni 5
27 Isaia 3-4; Galateni 6
28 Isaia 5-6; Efeseni 1
29 Isaia 7-8; Efeseni 2
30 Isaia 9-10; Efeseni 3

Octombrie

1 Isaia 11-13; Efeseni 4
2 Isaia 14-16; Efeseni 5:1-16
3 Isaia 17-19; Efeseni 5:17-33
4 Isaia 20-22; Efeseni 6
5 Isaia 23-25; Filipeni 1
6 Isaia 26-27; Filipeni 2
7 Isaia 28-29; Filipeni 3
8 Isaia 30-31; Filipeni 4
9 Isaia 32-33; Coloseni 1
10 Isaia 34-36; Coloseni 2
11 Isaia 37-38; Coloseni 3
12 Isaia 39-40; Coloseni 4
13 Isaia 41-42; 1 Tesaloniceni 1
14 Isaia 43-44; 1 Tesaloniceni 2
15 Isaia 45-46; 1 Tesaloniceni 3
16 Isaia 47-49; 1 Tesaloniceni 4
Ai citit din Biblie astazi?

Irina

duminică, octombrie 07, 2007

Zi de toamna

Afara ploua marunt, tomnatec, e frig. Pe fereastra vad un copac in care mereu mi se arata scurgerea anotimpurilor - acum isi scutura frunzele, incet...




pe birou- un buchet parfumat de crizanteme aurii...


...in casa e cald si miroase placut a caramel si a vanilie, de la crema de zahar ars ...




...pe canapea ma asteapta pernutele, si o revista...Duminicile ploioase de toamna sunt tare frumoase, nu-i asa?

P.S .e o dupa-amiaza foarte potrivita pentru un film, va recomand cu caldura "Becoming Jane"- superb, l-am vazut de doua ori (despre viata scriitoarei Jane Austen).





Irina

vineri, octombrie 05, 2007

Sa citim copiilor


In educatia copiilor nostri consideram ca este foarte important sa le dezvoltam dragostea pentru carti si interesul pentru lectura. In primul rand am oferit Ilincai exemplul personal: cumparam carti, si citim carti , fiindca degeaba asteptam ca cel mic sa faca ce zice popa . Apoi i-am cumparat carti si i-am citit inainte de a implini un an. Are mica ei biblioteca personala, la care contribuim si noi, si bunicii. Din cand in cand mergem cu ea la librarie si o lasam sa-si aleaga o carte care ii place. Ii citim zilnic povesti, poezii, iar seara, la culcare, lecturam impreuna ceva din "Biblia copiilor", sau din carticele de rugaciuni pentru copii.
Caut mereu sugestii noi referitoare la acest domeniu, asa ca am gasit si am spicuit cateva idei si sfaturi pentru parinti, referitoare la alegerea cartilor pentru copii si dezvoltarea interesului pentru lectura al acestora din volumul "Copilul, familia si gradinita" de M.Dumitrana (ed. Compania) :
  • varsta prescolara este cea mai propice pentru a obisnui copilul cu cartile si a-i deschide gustul pentru lectura
  • citirea povestilor poate incepe inca din primele luni de viata
  • in aceasta perioada copilul va fi "antrenat" pentru a se obisnui cu procurarea si citirea cartilor
  • cartile vor fi selectate de catre adult, ferind copilul de cele indezirabile
  • cu prilejul unor sarbatori importante copilul trebuie sa primeasca, pe langa jucarii, si cate o carte, si i se va amenaja o mica biblioteca personala( acolo unde nu exista posibilitatea instalarii unor rafturi se va folosi macar un cos sau o cutie speciala)
  • pana la doi ani se vor alege carti cu paginile din carton gros, material textil sau plastic, pentru a putea fi manipulate fara sa se deterioreze, cu imagini mari, colorate si foarte concrete
  • adultul va sta cu copilul pentru a-i rasfoi cartea,a-i arata imaginile, a le numi, si a-i arata, acolo unde e posibil, corespondentul lor in realitate
  • cand copilul a mai crescut se vor alege carti care au doua-trei imagini pe pagina si cuvinte scrise, sau chiar un text scurt
  • parintele va intreba copilul despre ceea ce vede, sau va canta impreuna cu el versulete din text
  • de la 2 ani pot fi abordate primele carti pentru numarat
  • de la 3 ani se vor introduce carti cu texte mai complexe, in functie de copil
  • de la 4 ani pot fi introduse carti in care copilul are sarcini grafice diverse: sa traseze linii pe spatiul punctat(intai diverse obiecte, apoi litere si cifre)
  • pana la 5-6 ani dezvoltarea copilului este foarte rapida si profunda, astfel incat, in functie de nivelul copilului si de interesele sale parintele va alege cartile potrivite.
  • chiar daca pana la aceasta varsta copilul stie litere si cifre, si uneori a invatat chiar sa citeasca, parintele are sarcina si obligatia de a-i citi copilului povesti sau poezii, chiar si dupa ce acesta a terminat clasa a doua; desi copilul a capatat deprinderea scris-cititului, el oboseste usor si nu poate prinde intelesul textului; refuzul adultului de a-i citi, pe motiv ca cel mic stie deja sa o faca, poate diminua interesul copilului pentru citit, si implicit pentru invatatura
  • asadar, parintii trebuie sa citeasca copilului cat mai des si cat mai mult timp
Irina

Catina



La sfarsitul lunii am primit niste catina. Pe langa fapul ca siropul de catina e foarte bun la gust, e si foarte sanatos. Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc..

Am gasit "Formula As" un articol referitor la catina, si redau cateva fragmente:

Ce folosim de la catina


In principal, se folosesc fructele, care sunt o adevarata farmacie, continand aproape toate vitaminele si mineralele necesare organismului uman. Foarte putini stiu insa ca si alte parti ale plantei au proprietati terapeutice deosebite. De pilda, scoarta de pe ramuri are efecte antiseptice, astringente si remineralizante fo
arte puternice, in timp ce radacinile sunt un antibiotic si un stimulent imunitar extraordinar.
Fructele se desprind foarte greu de pe ramuri, iar spinii va vor rani in timpul culesului. Pentru a simplifica lucrurile, crengutele incarcate cu fructe vor fi mai intai desprinse prin taiere de pe trunchi, urmand ca ulterior sa fie luate fructele de pe ramuri cu ajutorul unei furculite. Contrar asteptarilor, acest tratament nu va dauna plantei, care are o asemenea vitalitate, incat in urma taierii va scoate de doua - trei ori mai multe ramuri (este o metoda folosita de gradinari pentru a indesi arbustii de catina din gardurile vii) in anul urmator de vegetatie.
Scoarta de pe ramurile care raman dupa culegerea fructelor se desprinde simplu, prin cojirea cu un cutit. Pentru simplificare, in terapie se folosesc ramurile cu tot cu scoarta, asa cum vom vedea in continuare, la metodele de preparare.
Radacinile sunt rareori folosite in terapie, pentru ca, pe de o parte, sunt greu de obtinut (dezgroparea acestora nu este o treaba deloc usoara), iar pe de alta parte, taierea lor, spre deosebire de cea a
crengutelor, afecteaza grav vitalitatea arbustului. In plus, aceste radacini au proprietati destul de asemanatoare cu scoarta, asa ca avem un inlocuitor valoros.

Cum preparam scoarta
si ramurile de catina


Pulberea - se obtine din scoarta lasata la uscat vreme de doua saptamani si apoi macinata cu rasnita electrica de cafea. Se obtine astfel un praf gri-albicios, cu virtuti vindecatoare deosebite, din care se administreaza cate o jumatate de lingurita de patru ori pe zi.
Tinctura - sapte linguri de praf de coaja se pun intr-o sticla cu 250 ml alcool alimentar de 70-80 de grade. Se lasa la macerat 15 zile, agitand des, dupa care se strecoara. Se ia de 3 ori pe zi cate o lingurita diluata in 100 ml apa. Extern, se dilueaza in functie de toleranta si se aplica pe rani ca cicatrizant.
Decoctul - se obtine din crengile necojite si cu eventualele frunze care au ramas. Doua maini de ramuri de catina, maruntite in prealabil, se lasa intr-o jumatate de litru de apa de seara pana dimineata, ca
nd se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar ramurile se maruntesc si se fierb vreme de douazeci de minute la foc mic, dupa care se filtreaza si se lasa la racit. In final, se combina cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ trei sferturi de litru de preparat, care se consuma pe parcursul unei zile.
Preparat dezinfectant - se fierbe o mana de ramuri de catina, taiate marunt, in jumatate de litru de otet, la foc mic, vreme de 10 minute, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. Ramurile ramase dupa filtrare se ard complet, iar cenusa rezultata se combina cu putin din otetul obtinut anterior, asa incat sa se formeze o pasta, care se aplica pe locurile afectate.

Cum preparam fructele de catina


Sucul proaspat se obtine din fructele de catina de curand culese, care se spala cu apa rece si apoi se zdrobesc in mixer sau prin masina de tocat. Se obtine un suc gros, portocaliu la culoare, care se consuma in maximum 24 de ore de la preparare. Se iau 2-3 linguri de patru ori pe zi, de obicei diluat cu suc de mere.
Siropul se prepara amestecand o jumatate de litru de suc cu o jumatat
e de litru de miere. Dupa omogenizare, acest amestec se pastreaza intr-o sticla bine inchisa, la frigider, unde rezista si cateva luni. Se iau cate patru-sase linguri pe zi, in cure de lunga durata.
Pulberea de fructe uscate se obtine prin macinarea cu rasn
ita electrica de cafea a fructelor uscate. Se administreaza cate o lingurita, de patru ori pe zi, ca vitaminizant si remineralizant.
Uleiul de catina poate fi extras numai cu o aparatura speciala. Il gasim in Plafaruri si farmacii, ca atare, sau conditionat sub forma unor gelule. Se administreaza cate 30 de picaturi, de trei ori pe zi, in cure de minimum trei saptamani.

Catina in uz intern



  • Imunitate scazuta, sensibilitate la infectii - se va face o cura cu suc de catina, din care se beau 3 linguri, de patru ori pe zi, diluat cu putina apa sau suc de mere. Acest suc are puternice efecte remineralizante si vitaminizante, ajutand organismul sa lupte cu boala. Mai mult, fructul de catina are proprietati antibiotice, combatand direct infectiile bacteriene.

  • Adjuvant in gripa, bronsita, pneumonie - se iau zilnic 6 linguri de sirop de catina pe stomacul gol, cu putina apa. Este un stimulent imunitar rapid, mareste rezistenta organismului la accesele de febra, grabeste vindecarea.

  • Hemoragii interne - ca prim ajutor, pana la tratamentul medical de specialitate, se administreaza doua lingurite de pulbere de scoarta de catina pe stomacul gol, cu putina apa. Are efecte astri
    ngente si cicatrizante extrem de puternice.

  • Copii rahitici, distrofici, foarte sensibili la boli - se administreaza in fiecare zi cate 6 lingurite din amestecul in parti egale ale sucului de fructe cu decoctul de tulpini de catina. In ciuda gustului, are efecte remineralizante si vitaminizante inegalabile. In medicina populara romaneasca, se mai recomanda baile facute saptamanal cu decoct de tulpini de catina.

  • Diaree, dizenterie - ca remediu de urgenta, se iau 1-3 lingurite de pulbere de scoarta de catina. Pe termen lung, rezultate foarte bune se obtin prin tratamentul cu decoct de ramuri, din care se beau 3 cani pe zi. Are puternice efecte astringente si antibiotice (neutralizeaza bacteriile din intestin), fiind util si in tratarea enteritelor, colitelor, precum si a cistitelor hemoragice.

    Catina in tratamente externe

  • Eczeme infectioase - se aplica pe locul afectat preparatul dezinfectant obtinut prin combinarea otetului din ramuri de catina cu cenusa rezultata in urma arderii lor. Aplicatia se face de doua ori pe zi, pana la completa vindecare.

  • Pentru protectia pielii impotriva razelor ultraviolete si a frigului - se recomanda combinarea a 50 de picaturi de ulei de catina cu o lingura dintr-un unguent obisnuit, obtinandu-se o crema cu virtuti de protectie excelente. In medicina populara, se folosea un preparat rudimentar, dar cu efecte uimitor de bune: trei linguri de pulbere fina de catina, obtinuta din fructele uscate prin macinare, urmata de o cernere ulterioara, se combinau cu patru linguri de unt si se amesteca bine pana la omogenizare. Aceasta unsoare se pastr
    a la rece si se aplica de cate ori era nevoie.



    Eu prepar catina in felul urmator : amestec boabele cu zahar, le pun in borcan si le tin in camara pana lasa siropul, apoi le pastrez in frigider.Iarna, pun cateva linguri de boabe si sirop in blender, adaug apa minerala, si mixez. Strecor si e gata sucul !






    Nu stiam ca se poate folosi si scoarta de catina. Cred ca o sa incerc mai multe retete de preparare din
    "Formula As"- Dumnezeu a pus in catina o adevarata farmacie. Cu adevarat :"Minunate sunt lucrurile Tale şi sufletul meu le cunoaşte foarte. "(Ps. 138:14)

    Irina

    Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket