vineri, martie 25, 2011

De Bunavestire



Preacurată Doamnă, Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poţi face tot binele, primeşte aceste daruri, care se cuvin numai ţie, de la noi, nevrednicii robii tăi, ceea ce eşti aleasă din toate neamurile, şi te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cereşti şi pământeşti. Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor; şi prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu, şi ne-am învrednicit Sfântului Lui Trup şi Preacuratului Lui Sânge. Pentru aceea fericită eşti întru neamurile neamurilor, ceea ce eşti de Dumnezeu fericită, mai luminată decât Heruvimii şi mai cinstită decât Serafimii fiind.
Şi acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară întru tot cântată, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de tot sfatul celui înşelător, şi de toată primejdia şi să fim păziţi nevătămaţi de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până la sfârşit cu rugăciunile tale, păzeşte-ne pe noi neosândiţi. Ca întru paza şi cu ajutorul tău fiind mântuiţi, slavă, laudă, mulţumită şi închinăciune, pentru toate să înălţăm unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

(din Acatistul Buneivestiri) 

luni, martie 21, 2011

Viaţa nu e roz

Pentru că numai Eu ştiu gândul ce-l am pentru voi, zice Domnul, gând bun, nu rău, ca să vă dau viitorul şi nădejdea. 

 Ieremia 29, 11



Da, ştiu, viaţa nu e roz. Poate unii dintre cei care îmi citiţi blogul vă imaginaţi că viaţa mea e perfectă, că în famile nu ne certăm niciodată şi că avem copii cuminţi, care ne ascultă întotdeauna, că nu avem griji şi probleme, că la mine în casă e mereu lună,,. Ei, ce să fac, trebuie să vă dezamăgesc, nu trăiesc într-o bulă roz , şi nu am zâmbetul mereu pe buze. Dar mă strădui să pun măcar un pic de frumuseţe şi de bunătate în fiecare zi care trece, şi lupt cu tendinţa de a mă văicări toată ziua . 



Văicăreala e sport naţional la noi. Da, ştiu, oamenii o duc greu, dar mulţi dintre ei nici nu-şi iau soarta în mâini, nu caută soluţii, nu au planuri, ci se târâie aşa, de la o zi la alta, aşteptând ca rezolvarea problemelor să pice de undeva din cer. Uitând să înveţe din înţelepciunea populară -  Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă.



De multe ori sunt întrebată când am timp să fac aşa de multe lucruri. în primul rând nu fac chiar aşa de multe lucruriprecum pare, iar apoi, pentru cele care îmi plac îmi fac timp. Întotdeauna îmi stabilesc priorităţi, şi încerc să păstrez un echilibru între ceea ce trebuie să fac şi ceea ce doresc să fac.
Depinde doar de noi să facem lumea un loc mai bun, să ne facem viaţa mai frumoasă, să trecem cu fruntea sus prin dezamăgiri, dureri şi suferinţe,să ne luptăm pentru ceea ce ne dorim. Să ne punem nădejdea în Dumnezeu şi să trecem la treabă. Fiecare zi e preţioasă, şi e atât de roz pe cât ne-o facem singuri.
 Vă doresc o săptămână frumoasă, şi cu nădejde în viitor!

Irina

luni, martie 14, 2011

Micul magazin cu porțelanuri



Bine v-am regăsit!Am ajuns acasă, dar sunt cu gândul încă pe cele meleaguri străine :)). Am fost plecată pentru câteva zile în Italia, la Milano.
Principalul motiv pentru această ieșire a fost Hobby Show, una dintre cele mai mari expoziții de hobby din Italia. A fost ceva deosebit- dar despre asta vă povestesc altă dată. O altă dorință de-a mea a fost să merg in magazine cu porțelanuri, ca să-mi clătesc ochii admirând niscai ceșcuțe :)), fiindcă la noi oferta e atât de limitată. Am văzut mai multe, dar cel mai drăguț dintre toate a fost un mic magazin de porțelanuri din Lugano, Elveția - orășel destul de apropiat de Milano, pe care l-am vizitat în una din zile.
Am descoperit ”Casa della bambolle” (Căsuța Păpușilor) pe una din străduțele întortocheate ale orașului.



Proprietara, o doamnă în vârstă foarte drăguță mi-a permis să fac câteva fotografii.



Toate ceșcuțele sunt englezești, produse de Royal Albert, una din firmele cu tradiție în acest domeniu.
În magazin nu se vindeau doar porțelanuri, ci și miniaturi pentru căsuțele de păpuși.



Am plecat de acolo extrem de încântată, și desigur cu o ceșcuță superbă :)), cadou de ziua mea (care va fi în curând).
Sper că ați avut numai zile bune cât am lipsit. Vă mulțumesc pentru vizită, și pentru că mi-ați împărtășit din gândurile voastre !

Irina

sâmbătă, martie 12, 2011

Sâmbăta Roz



Am găsit pe un blog  o provocare ce mi-a plăcut - în fiecare sâmbătă să postezi imagini cu  ceva roz care îți place. Nu trebuie neapărat ca rozul să fie printre  culorile tale preferate. Imaginile pot fi din natură, din călătorii,  ceva ce ai lucrat manual, sau obiecte pe care le ai în casă.

Eu am început să  îndrăgesc rozul tot mai mult, deși altădată nu se număra printre  preferințele mele- și am o grămadă de idei roz în cap :)), pe care o să  încerc să le postez în fiecare sâmbătă. Dacă participați la Sâmbăta Roz lăsați un link la comentarii, ca să fiți vizitate.





Fiindcă sunt la Milano - capitala modei- m-am gândit că nimic nu poate fi mai potrivit pentru Sâmbăta Roz decât pantofi rooz :)). Doamnelor, sper să vă placă :)). 



Vă doresc un sfârșit de săptămână plăcut alături de cei dragi!



Irina

duminică, martie 06, 2011

Duminica Iertării - intrarea in Postul Mare



“Sa ne folosim de aceasta vreme a Postului, fiindca nu stim de ni se va mai da o vreme ca aceasta – si cine vrea sa ramana in cadere si sa se infatiseze in cealalta viata cazut? Acesta, poate, este cel din urma an cand mai suntem lasati intre cei vii, poate-poate vom aduce roadele pocaintei, poate-poate ne vom indrepta. Si daca nici acum nu ne vom indrepta, vom fi taiati si aruncati in foc. Avand acest lucru in gand, sa luam hotararea ca de acum, intrand in post, sa intram si in nevointele ridicarii din cadere!”
“Putem spune ca am trait ca sa apucam acest Post. Sa multumim Domnului pentru aceasta mila, dar sa ne si grabim a ne folosi de ea!”

Sf. Teofan Zavoratul

http://www.cuvantul-ortodox.ro/duminica-iertarii-a-izgonirii-lui-adam-din-rai-intrarea-in-sfantul-si-marele-post-sa-ne-folosim-de-aceasta-vreme-a-postului-fiindca-nu-stim-de-ni-se-va-mai-da-o-vreme-ca-aceasta/

vineri, martie 04, 2011

Mozaic colorat


Toată lumea așteaptă cu nerăbdare sfârșitul iernii . Cred că tuturor le este dor de culorile vii, strălucitoare, ale primăverii și verii. Dacă v-ați săturat de cenușiul de afară sper să vă binedispună mozaicul meu colorat, din flori de vară, și să vă aducă puțină căldură în suflet.




Vă doresc o zi frumoasă!

Irina

marți, martie 01, 2011

Final de iarnă


Nu contează cât de lungă e iarna, primăvara va veni cu sigurantă.
-proverb -




Da, știu, afară e un ger de crapă pietrele, ba chiar fulguiește nițel, și eu vorbesc de finalul iernii :). Dar știm cu toții că baba Dochia își aruncă cojoacele unul câte unul zilele acestea.

Toată lumea împarte mărțișoare, iar noi nu am făcut excepție. Am observat că încep să se poarte mărțișoarele realizate prin forțe proprii, ceea ce mi se pare îmbucurător - poate că lumea începe să realizeze că altă valoare are un obiect în care pui suflet și timp, decât unul realizat în serie.
Eu am croșetat niște floricele micuțe, și Ilinca a fost foarte încântată. Când i le-a dat educatoarei a ținut să spună că mami le-a făcut :)).




Deși afară vremea e mohorâtă, narcisele din casă însoresc bucătăria, și o umplu cu mirosul teribil de primăvară. Le-am descoperit azi dimineață la o femeie din piață, ascunse într-un colț și pe cale să înghețe.

E 1 martie, așa că am început  să croșetez la păturica de care vă vorbeam aici.



Bumbac viu colorat, o ceașcă de ciocolată caldă cu lapte, narcise aurii - odihnă pentru minte și suflet.




Vă doresc o primăvară fericită!
Irina