Viaţa nu e roz

Pentru că numai Eu ştiu gândul ce-l am pentru voi, zice Domnul, gând bun, nu rău, ca să vă dau viitorul şi nădejdea. 

 Ieremia 29, 11

Da, ştiu, viaţa nu e roz. Poate unii dintre cei care îmi citiţi blogul vă imaginaţi că viaţa mea e perfectă, că în famile nu ne certăm niciodată şi că avem copii cuminţi, care ne ascultă întotdeauna, că nu avem griji şi probleme, că la mine în casă e mereu lună,,. Ei, ce să fac, trebuie să vă dezamăgesc, nu trăiesc într-o bulă roz , şi nu am zâmbetul mereu pe buze. Dar mă strădui să pun măcar un pic de frumuseţe şi de bunătate în fiecare zi care trece, şi lupt cu tendinţa de a mă văicări toată ziua . 

Văicăreala e sport naţional la noi. Da, ştiu, oamenii o duc greu, dar mulţi dintre ei nici nu-şi iau soarta în mâini, nu caută soluţii, nu au planuri, ci se târâie aşa, de la o zi la alta, aşteptând ca rezolvarea problemelor să pice de undeva din cer. Uitând să înveţe din înţelepciunea populară -  Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă.

De multe ori sunt întrebată când am timp să fac aşa de multe lucruri. în primul rând nu fac chiar aşa de multe lucruriprecum pare, iar apoi, pentru cele care îmi plac îmi fac timp. Întotdeauna îmi stabilesc priorităţi, şi încerc să păstrez un echilibru între ceea ce trebuie să fac şi ceea ce doresc să fac.

Depinde doar de noi să facem lumea un loc mai bun, să ne facem viaţa mai frumoasă, să trecem cu fruntea sus prin dezamăgiri, dureri şi suferinţe,să ne luptăm pentru ceea ce ne dorim. Să ne punem nădejdea în Dumnezeu şi să trecem la treabă. Fiecare zi e preţioasă, şi e atât de roz pe cât ne-o facem singuri.

 Vă doresc o săptămână frumoasă, şi cu nădejde în viitor!

Irina