Mai devreme am iesit in curte sa intind niste rufe, si frumusetea apusului de soare m-a oprit in loc. Am lasat jos cosul cu rufe si m-am repezit dupa aparatul foto, fiindca am vrut sa impartasesc cu voi un pic din clipa aceasta minunata.
Mi-a venit in minte Psalmul 18 :
,,Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria
Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă.,,
Dumnezeu a creat lumea intr-un mod perfect, cu atata migala si cu atata atentie pentru orice amanunt...in lumea asta e o adevarata risipa de frumusete...de cate ori ne oprim din alergarea noastra zilnica pentru a admira un pic ceea ce ne inconjoara, si pentru a-i da slava si multumire Creatorului a toate?
In ultima vreme parca am fost pe ,,repede inainte,, si simt nevoia sa pun o frana, sa incetinesc ritmul, sa ma regasesc pe mine insami, sa ma detasez de serviciu si de problemele de acolo cand ies la pranz pe usa.
Toate lucrurile isi recapata proportia normala atunci cand privim viata in lumina vesniciei- timpul nostru aici e scurt, si avem nevoie ca de aer de momente in care sa ne linistim si sa ne regandim prioritatile , valorile si modul in care ne ducem viata. Incotro am alergat azi?tot ce am facut a fost gandit, constient si in armonie cu principiile noastre de viata, sau am actionat de bezmetici, mergand inainte cu turma, prinsi de vartej?
Sa ne oprim putin...si sa intram in camaruta sufletului nostru, acolo unde ne asteapta bunul Dumnezeu, soptindu-ne incet :
,,Veniti la mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi!,,
Va doresc o seara frumoasa!
Irina
Asta simt si eu :(:(:(...
RăspundețiȘtergereFrumoase ganduri draga Irina. Nu numai tu esti "cu pedala pe acceleratie", ci multi dintre noi suntem in situatia asta. Un moment de contemplare te ajuta oricand in vremurile acestea agitate ;)
RăspundețiȘtergereda, asa e, mai toti suntem mereu in alergare, nu stiu unde ne grabim asa :).
Ștergereda, da, da, asa simt si eu...multumesc!
RăspundețiȘtergereAcum vreo 3-4 ani nici nu am observat ca au inflorit salcamii desi sunt sub geamul nostru. I-am vazut numai atunci cand m-am dus pe balcon, in graba, sa iau ceva. Si erau pe trecute. M-am simtit foarte frustrata.
RăspundețiȘtergerete cred...
ȘtergereAcelasi lucru l-am vazut si eu cand am parasit praful din orasul natal. Nu mai vazusem atata intindere imbujorata, linistita si atata prospetime vanturata in aer decat atunci cand eram musafiri in curtea de la tara. Acelasi lucru il simt acum in fiecare zi. E totusi o diferenta ... si una foarte mare.
RăspundețiȘtergereintradevar, diferenta e mare, si eu ma simt mai bine la tara decat la oras.
ȘtergereSuperb apus...iar gândurile...sunt parcă şi ale mele.
RăspundețiȘtergereMulţumesc!
cu drag!
ȘtergereSupebe culori. Ferice de voi ca puteti vedea asa ceva din pragul usii. Dar pana la urma frumusetea si perfectiunea creatiei e in toate. Ragaz sa ne luam sa le vedem. Uite, cu articolul asta al tau, chiar mi-am luat un ragaz de frumusete :)
RăspundețiȘtergereIuliana, asa e, frumusete e peste tot in jur, numai sa-ti faci timp s-o cauti :). La tara e mai usor , ca-ti sare frumusetea in ochi, nu trebuie sa te stradui prea mult :)).
ȘtergereDa, e minunat sa ne oprim asupra Creatiei sa o admiram. Cineva spunea ca si copiilor sa le starnim admiratia fata de Creatie. Ne mai minunam si noi impreuna si ce frumos ca Domnul e cu noi pt ca Il tot chemam : Domnul a facut cutare si cutare... Spuneam ca imi place toamna deosebit de mult si e ceva in mine ce tresalta cu fiecare zi insorita, cu fiecare privire catre frunzele ruginii, cand respir aerul...e un mister pt mine trairea mea toamna! si acel apus de peste camp, mise si mie drag in vesnicie caci e dragul meu peisaj de la tzara de la mamaia in Baragan....
RăspundețiȘtergereBucurie!
Uau!
RăspundețiȘtergereAtat imaginea cat si gandurile pe care le-ai pus aici, m-au patruns pana in adancul sufletului si am simtit nevoia sa citesc si trimiterile de la versetele din psalmul 18. M-am infiorat cand am vazut ca spun exact ceea ce ai gandit si tu.
"Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii,... adică veşnica Lui putere şi dumnezeire, aşa ca ei să fie fără cuvânt de apărare, pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor şi inima lor cea nesocotită s-a întunecat." (Romani 1. 20-21)
Doamne, multumesc si binecuvanteaza!
Ieri, la plecare, am observat şi eu apusul. Era absolut superb! Alte culori decât ce se vede la tine în poză, dar la fel de frumos. Un sfert de cer avea tot felul de dâre de mov-vineţii, o culoare cum rar am văzut.
RăspundețiȘtergereBine faci, Irina dragă, că ne mai aminteşti să încetinim ritmul. Fugim, tot fugim, nici noi nu mai ştim unde. O zi frumoasă, să ai, şi să reuşeşti să laşi problemele la serviciu. Nu este mereu uşor.
da, e dificil sa lasi problemele la serviciu, cand iti petreci acolo cel putin jumatate de zi, si mai aduci de lucru si acasa (cum e cazul meu). Dar trebuie sa incercam macar :).
ȘtergereEu ma bucur de natura in fiecare dimineata spre serviciu... In primavara, am fost nevoiti sa mergem la serviciu timp de o luna cu masina si ne spuneam ca nu am simtit cand a venit primavara...
RăspundețiȘtergereDar am revenit la metrou si mers pe jos pana la/de la metrou si procedez asa: ma uit in lungul trotuarului ca sa imi stabilesc o traiectorie printre oameni, apoi umblu cu ochii prin copaci, prin geamurile florariilor sau turlele bisericilor :) Si imi plac si diminetile cu soare si cele cu ceata si miros de frunze arse...
Frumos!!!!!!!!!!!!
RăspundețiȘtergereCe moment minunat ai prins...
RăspundețiȘtergere