Pagini

luni, august 26, 2019

Despre modestie (1)

Scriind ceva despre machiaj la aceasta postare, am primit comentarii care imi atrageau atentia ca nu ar fi ok ca o femeie crestina sa se machieze si m-am gandit ca ar fi interesant sa abordez aici subiectul modestiei crestine in ceea ce priveste imbracamintea si ingrijirea corporala.

Frederick Arthur Bridgman (1847-1928), Dame roumaine, 1882

 Nu e prima oara cand discut despre asta pe blog - ca orice femeie care primeste un indreptar de spovedanie, am citit si eu despre diverse pacate referitoare la standardele de ingrijire corporala sau de imbracaminte, si chiar mi s-a parut in regula, la momentul acela.
 Intre timp gandirea mea s-a mai nuantat referitor la aceste probleme si, mai ales in contextul societatii hipersexualizate in care traim , am inceput sa-mi pun intrebari referitor la modul in care imi invat fetele despre modestie.
Mi-am dat seama ca felul in care ni se transmite invatatura despre modestie poate duce, in mod neintentionat, la creearea unei imagini gresite asupra corpului si sexualitatii noastre. Ne poate face sa ne simtim rusinate de corpul nostru si ni se induc idei de genul :
  • corpul femeii este periculos- ii poate duce pe altii (barbati) in inspita, in pacat, de aceea trebuie acoperit cat mai mult
  • femeile sunt responsabile daca barbatii le ,,poftesc,,
  • barbatii sunt condusi de vedere si de instinctul sexual, de aceea au nevoie de ajutorul femeilor ca sa nu o ia razna si sa actioneze dupa ,,pofte,
Acest mesaj nu doar ca blameaza  pe Dumnezeu pentru modul deosebit si frumos in care a creat femeia, dar transmite si o imagine deformata asupra barbatilor - practic acestia ar fi niste animale care nu se gandesc decat la sex si care nu se pot controla daca vad ceva piele descoperita.



 In Sf. Scriptura, vedem ca Hristos nu le spune femeilor sa se acopere cat mai mult, ci le spune barbatilor sa-si controleze privirea si poftele, subliniind ca responsabilitatea in acest domeniu le apartine si ca sunt datori sa aiba autocontrol.Cu siguranta ideea ca ,,vina apartine femeii,, era raspandita in epoca si era  o scuza comod de folosit pentru cei care profitau de femei, de aceea Mantuitorul a pus punctul pe i :

Aţi auzit că s-a zis celor de demult: "Să nu săvârşeşti adulter".Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui. Iar dacă ochiul tău cel drept te sminteşte pe tine, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul să fie aruncat în gheenă. 
Matei 5:27-29 

Desi Hristos a aratat exact unde este problema,uneori  mesajul crestin obisnuit despre modestie plaseaza povara asupra femeii, inventand tot felul de reguli referitoare la imbracaminte.

Este corpul nostru periculos, trebuie sa ne fie rusine cu el?Categoric nu!Oare cum vrem, avand astfel de idei, sa ne simtim bine cu noi insine sau, cand vine timpul, sa avem parte de o intimitate sanatoasa in casnicie?

Asteptare de Nicolae Vermont


 ,,Corpul fetelor poate fi provocator pentru barbati, deci trebuie acoperit bine,, este o idee foarte periculoasa si cred ca ar trebui sa incetam, ca si crestini, sa o promovam, dar  nu consider nici  ca ideea ,,fetele pot sa se imbrace cum vor si barbatii n-au decat sa se descurce,, e in regula.

In Timotei 2:9 ni se spune:

 Asemenea şi femeile (...sa se roage...), în îmbrăcăminte cuviincioasă, făcându-şi lor podoabă din sfială şi din cuminţenie, nu din păr împletit şi din aur, sau din mărgăritare, sau din veşminte de mult preţ;

Categoric, modestia, simplitatea  si decenta sunt foarte importante, dupa cum subliniaza si textul biblic. Cu toate acestea, nicaieri nu sunt precizate niste reguli stricte. E bine  sa ne orientam   conform epocii si culturii in care traim, tinand cont de principiile evanghelice si valorile crestine.
Daca ne uitam  in trecutul  nostru, la costumele populare, putem observa ca ele sunt departe de a fi banale sau lipsite de culoare sau de ornamente.Din contra, romancele au fost extrem de creative si feminitatea era foarte bine subliniata prin materialul hainelor, croiala, cusaturi si accesorii.
Deasemenea, hainele erau gandite sa se potriveasca cu varsta- in tinerete se purtau haine mai colorate, mai bogat impodobite si, pe masura ce se inainta in varsta , hainele deveneau mai sobre.
Femeile nu se jenau sa fie femei la biserica sau acasa , din contra, frumusetea naturala si diferentele de gen erau atent subliniate prin intermediul hainelor si al bijuteriilor, dar fiind in acelasi timp pline de buna cuviinta, de bun simt si de bun gust.

Constantin Stahi (1844 - 1920), „Țărancă tânără”

Personal nu (mai) caut sa  urmez reguli rigide si uneori anacronice referitoare la imbracaminte  sau ingrijire personala si nici nu impun astfel de reguli copiilor  , ci ma ghidez dupa cateva  principii generale...dar despre asta in articolul urmator :).
.
Irina



Iti mulțumesc ca vizitezi Dulce Casa!Daca ti-a placut acest articol poti il poti impartasi altora folosind butoanele de mai jos :). Deasemenea, poti vizita si aprecia pagina de Facebook sau pe cea de Instagram a blogului.

18 comentarii:

  1. O femeie din aceasta ,,modesta", in copilaria mea, mi-a stracurat o frica din cauza fardurilor si a ojei, de-am avut nevoie de interventia preotilor sa ma ajute sa stau singura intr-o camera ori sa dorm noaptea fara sa mai am cosmaruri. Cand am mai crescut, mi-am dat seama ca nu machiajul e cea mai mare problema a unei femei, ci sufletul negru si gaunos.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. din pacate cunosc si eu niste povesti cu ,,sfaturi,, din astea ,,duhovnicesti,, prost date...si cu oameni traumatizati si afectati din cauza lor...

      Ștergere
  2. Despre noi ca si natie ce pot sa zic?! Cand sunt intrebati ce cred despre faptul ca x a violat-o pe y, majoritatea (si femei, si barbati...crestini) raspunde: ,,Da' si ea a cautat-o!"

    Acest lucru arata clar absenta empatiei, a educatiei si a bunului simt.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da,si mi se pare ca pe zi ce trece, in loc sa ne civilizam, mergem in sens invers.

      Ștergere
  3. Eu am o vorba: unde nu exista autocontrol, acolo trebuie sa existe un psihiatru!

    RăspundețiȘtergere
  4. Apreciez mult cuvintele de mai sus. Dacă toată Copilăria și adolescenta ți se conturează niște imagini deformate despre trupul tău prin reguli care de care mai împovărătoare e greu sa fii dezinvolt și fericit in relația de după căsătorie. Cred ca ar trebui sa ne învățam copiii sa fie echilibrati in toate, putina Îngrijire de bun gust, haine decente și frumoase și bijuterii minimaliste cu însemnătate pentru ei. Și peste toată Frumusețea trupului sa se vadă multă frumusețe din inima ❤️

    RăspundețiȘtergere

  5. Da, eu am scris despre machiaj si imi mentin parerea ca suntem pe o linie fina si ca nu ne este de folos sa ne gasim scuze pentru a continua sa fim intr-un anume fel. Discretia machiajului este de preferat, bineinteles, caci nu ne scoate in evidenta, dar ea ne cultiva o mandrie ascunsa. Ne consideram simple, modeste, ca nu iesim in evidenta, dar creste mandria in suflet, aproape imperceptibil, fara sa stim.
    La biserica parohiei mele vin multi tineri din ATOR (Asociatia Tinerilor Ortodocsi Romani), acolo e locul lor de intalnire. Fetele sunt nemachiate, nu-si vopsesc parul, marea lor majoritate au haine decente (fuste pana la genunchi). Sunt toti asa de frumosi si firesti in infatisare. Au devenit si mai frumosi de cand au crescut si-au inceput sa aiba bebelusi. Mi s-ar parea nefiresc sa le vad machiate pe fete, daca ar incepe sa faca asta, sunt toate asa de frumoase asa cum sunt.
    N-avem nevoie de machiaje, asta e doar o tendinta a societatii noastre. Si stiu ca e greu sa rezisti (o data datorita gandurilor care nu te lasa, a doua oara datorita oamenilor care te preseaza cu parerile lor). Daca, Doamne fereste, ai inceput sa incaruntesti de tanar ... e vai de tine :)), vei primi mereu remarci ca trebuie sa te vopsesti.
    N-am parerea ca ar trebui sa ne acoperim corpul pana in dinti sau ca ar trebui sa umblam in haine lipsite de culoare, ca numai asa ar trebui sa fie femeia crestina. Nu cred asta. Important e sa fim decenti, modesti, atat in purtare, cat si in aspectul fizic.
    Mereu ii spun fetitei mele ca toti oamenii sunt frumosi, ca fiecare om are macar un lucru deosebit la infatisarea lui, doar pe toti ne-a facut Dumnezeu (unul are parul frumos, altul are ochii deosebiti etc.). Dar ca nu asta conteaza cel mai mult pentru ca va intalni in viata ei oameni foarte frumosi care i se vor parea urati dupa o vreme (din cauza caracterului), precum si oameni care la primul impact ii vor parea urati si se vor dovedi atat de frumosi. Nu sunt clisee, am intalnit oameni din ambele categorii.
    N-am de gand sa-i fac vreodata vreo remarca asupra corpului ei nici in sens pozitiv, nici in sens negativ. Pentru ca nu-mi doresc sa-i cultiv nici mandria si sa se simta mai frumoasa decat este, dar nici sa devina complexata din cauza unor defecte reale sau inchipuite.
    Imi doresc mult sa se simta simplu si firesc in corpul ei. Contracarez cat pot orice interventii care vin din afara casei noastre fie ca sunt pozitive ("esti o printesa", "esti o frumoasa"), fie ca sunt negative ("esti mica", "ai picioarele nu stiu cum"). Oamenii din jur fac foarte multe rau cu parerile lor.
    O s-o invat pe fetita mea tot ce tine de ingrijirea corpului, tot ce-am descoperit in timp si-am testat pe mine si-a fost bine (pentru a fi sanatoasa, curata si ingrijita) si tot ce am invatat eu in timp despre intimitatea cuplului si despre cum sa fii firesc in viata de familie (tot testand pe mine).
    Pe mine nu m-a invatat nimeni si am avut si am foarte multe complexe. Abia dupa ce m-am casatorit sotul meu m-a ajutat foarte mult sa uit de unele. Concluzia legata de machiaj e a mea proprie, ghidata, desigur de ceea ce spun parintii bisericii. Dar am ajuns la concluzia ca chiar asa e bine - dupa ce am fost libera sa gandesc, fara sa mai fiu constransa de parinti, bunici.
    Cu adevarat cred ca frumusetea sufletului e cea care se vede, ca transpare intr-un mod tainic.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mari, nu te contrazic. Cred doar ca e bine ca fiecare sa ajunga la propriile convingeri si principii privind aspectul exterior.Cand vine cineva din afara si-ti traseaza reguli, si te conformezi ca asa ti se spune, dar in inima ta consideri altfel,nu am facut nimic, fiindca practic mintim pe Dumnezeu Tu ti-ai format convingerea ca nu ai nevoie de machiaj, dar cred ca ideea ,, nu avem nevoie de machiaje,, e o generalizare periculoasa.Poate tu, intradevar, n-ai nevoie, dar altcineva considera ca are.Eu, cum spuneam, nu ma machiez, intai ca nu mi se pare necesar, apoi ca sunt comoda.Nu sunt contra machiajului si nu ader la aceasta linie radicala, dar nici nu ii fac reclama, ca sa zic asa.Cred ca omul contemoran are probleme cu mult mai mari decat prezenta unui rimel pe gene si a unui ruj pe buze, ca sa zic asa.
      Referitor la iesitul in evidenta, n-am nici o problema cu asta. Oamenii remarcabili ies intotdeauna in evidenta - prin bine sau prin rau - iar Dumnezeu a creat fiecare om pentru a fi remarcabil si a iesi in evidenta in felul sau (de preferat prin bine). Mi se pare gresit sa te bagi in seama fara nici o baza, dar cand ai calitati si te evidentiezi prin ele...slava lui Dumnezeu.

      Ștergere
    2. Mari, sunt si eu de acord cu tine. Eu spre exemplu as avea nevoie de fond de ten, am tenul gras si am acum probleme cu acneea cum nu am avut in adolescenta. Rimelul ma enerveaza ca mi intra in ochi, iar pe buze iarna as folosi un balsam ca mi se usuca foarte rau. Dar sunt contra stridentelor. Parul nu l mai vopsesc de ani, ca nu e sanatoasa vopseaua, desi anul trecut mi am facut suvite pentru o...schimbare, dar acum abia astept sa scap de ele sa am iar parul meu natural. E adevarat cu mandria, dar uneori ea e lucrata de lucruri mult mai fine si mai adanci decat o lauda pe care ai primi o de la cineva pe baza aspectului exterior. Sunt multe aspecte...e bine ca le putem discuta civilizat si fiecare ia ce ii e de folos din experienta celuilalt.

      Ștergere
    3. Mari si inca ceva, eu am simtit nevoia sa testez toate cele de exterior si aspect (machiaj, vopsit etc) tocmai ca am o functie de conducere si intram in contact cu multi oameni pentru care era important acest detaliu...imaginea. Acum nu mi mai pasa asa mult, pastrand totusi o limita in cum ma afisez la job, pentru ca e mai important ce as reusi sa transmit dpdv sufletesc celor cu care intru in contact, daca le pot fi de folos cu ceea ce le zic si cel mai important...CUM le zic, decat un chip frumos.

      Ștergere
    4. Irina ♥ Ειρήνη, eu folosesc balsam de buze cand simt buzele uscate. Am crema de fata, de ochi; nu mai spun de crema de maini (pentru ca mi se usuca tare pielea de la treburile pe care le fac in casa, iarna se crapa pana la sange daca o las) si pentru calcaie (tot pentru ca se usuca f usor). Nu sunt scumpe, ci romanesti, dar ... am.
      Deci poate ca sunt o ipocrita cu "I" mare pentru ca eu creme folosesc zilnic, acord o anume atentie ingrijirii pielii; produse de machiaj n-am, dar am creme. Am avut cateva produse de machiaj in trecut, dar, treptat, am renuntat la ele.

      Irina, in mod sigur avem de rezolvat probleme mult mai importante decat un ruj pe buze, dar asta nu e un argument pentru a trece cu vederea lucrurile marunte.
      La postarea ta la care am reactionat prima data si-am scris ceva referitor la machiaj era mult mai bine sa fi trecut mai departe, nu sa starnesc valuri asa cum am facut. Imi pare rau, nu-s mai buna decat altii. Si-mi pare rau ca eu am accentuat doar acel aspect perceput de mine mai fals din postarea ta in loc sa iau in considerare mesajul bun si constructiv pe care ai vrut sa-l transmiti.
      Nu cred ca Internetul e locul potrivit pentru discutii intense, iarta-ma.

      Ștergere
    5. Mari, chiar nu inteleg ce e rau ca iti ingrijesti pielea?scrie si in Biblie ca femeia maritata trebuie sa se ingrijeasca, ca sa placa barbatului ei.Si in primul rand trebuie sa te simti tu bine, inainte de a placea altora.In fine, pe mine chiar ma depasesc genul asta de procese de constiinta,dar fiecare cum se simte bine. Sincer, eu nici cu crema nu ma dau si nu am creme ieftine, am creme destul de scumpe :)) , ca am luat bio, sa nu ma poluez :)) ;) (o paranteza, cremele romanesti sunt foarte bune, eu sunt fan gerovital si am cumparat doar de la ei ani de zile, dar anul trecut am vrut sa incerc si altceva) .Dar e din comoditate, nu din vreun principiu,Uit mereu de ele.Trebuie sa iau masuri si sa am mai multa grija de mine, clar!
      chiar n-ai de ce sa-ti ceri iertare, cum zicea si Irina mai sus, discutam civilizat, e un dialog constructiv, fiecare poate sa ia de aici ce simte ca ii este de folos.

      Ștergere
  6. Ce "frumos" e cand rudele binevoitoare, bunici mai ales, cumpara nepoatelor rochite fistichii, margele, machiaje cica pt copii si se oripileaza ca vrei sa-i cultivi fetei faptul ca trebuie sa-si acopere capul in biserica... cu dragoste si cu rabdare se pot explica toate, deschidere pt intelegere sa fie.

    Oricum, nu e deloc usor sa fii fata, sa fii femeie. Fie-mea a inteles deja ca fetele sunt mai sensibile decat baietii, fara sa-i spun eu ceva si de-abia are 5 ani.

    Sa ne lumineze Dumnezeu sa le cultivam copiilor, baieti sau fete deopotriva, ceea ce este de folos!

    RăspundețiȘtergere
  7. Părintele meu duhovnic exact asta spune, să nu ieșim în evidență în/din contextul social în care ne aflăm. Gen nu recomandă să ne punem gene false care arată ca un mop, căzând în penibil, dar dacă ai albit și se vede urât, spre exemplu, iar mediul în care te învărți, muncești îți cere să ai o înfățișare cât de cât agreabilă, să te vopsești.

    Au farmecul lor rochiile și fustele lungi (am și fustă lungă și rochie și mă simt foarte bine în ele), decența e de preferat, dar între fustă lungă și batic și blugi tăiați și zdrențuiți din care se văd fesele, aș alege o fustă până la genunchi.

    Oricum vremurile în care trăim sunt în extrema blugilor zdrențe, decolteuri adânci, machiaj de nuntă, pantalonii cu turul căzut, ca și cum se mai poartă pampers la 20-30 de ani... Multă lipsă de bun gust!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da, din pacate multa lipsa de bun gust si de cultura...din ce in ce mai multa...

      Ștergere
  8. Extrem de pertinent și echilibrat acest articol! Și eu militez pentru decenta, bun gust și expresia propriului caracter și a nivelului duhovnicesc la care este fiecare. Nu folosesc decât rar machiaj, nici nu mă simt bine prea prea, dar când a trebuit să dau un interviu la o televiziune locală am cerut unei colege un ruj și un rimel pentru că m-am simțit mai confortabil așa. La fel și când am avut de făcut o prezentare in fata câtorva zeci de oameni la o conferință. La fel când particip la o nunta sau la o piesa de teatru. Niciodată nu am purtat machiaj la biserica, pentru că așa am simțit în suflet. Admir tinerele frumoase prin curățenia sufletului și deschiderea fata de Dumnezeu, care nu au nevoie sa se înfrumusețeze artificial, dar îmi plac și doamnele rafinate care știu să își crească farmecul personal cu puțin machiaj! Admir ambele tipuri și în unele ocazii simt nevoia sa semăn când cu un tip când cu celălalt!

    RăspundețiȘtergere

♥ ♥ ♥ Lasa un gand frumos! ♥ ♥ ♥
Comentariile anonime sau facute in scop publicitar vor fi sterse.