Primavara, unde esti?

 

 Saptamana trecuta m-am simtit cam lipsita de energie, cred ca si vremea intunecata si ploioasa a contribuit din plin la asta. Parca niciodata primavara n-a fost asa de tarzie aici.Desi copaceii au inmugurit, pe ici, pe colo au frunzulite verzi, narcisele timpurii au scos capul, ma asteptam totusi sa vina soarele si caldura...dar nuuu...de dimineata, uitandu-ma pe geam, am vazut ca NINGE.Iarna nu se lasa dusa si gata, desi primavara astronomica a inceput de cateva zile.

Saptamana trecuta am decis ca e timpul sa merg la coafor sa ma tund, prima oara de cand cu pandemia :)) si a fost foate placut sa-mi revad coafeza si sa  constat o oarecare urma de normalitate. Problema asta cu virusul e tot mai greu de dus si, oricat incerc sa vad partea pozitiva a lucrurilor, uneori simt ca ma copleseste tristetea.

Daaar :) nu ma las doborata de ea, la Dumnezeu e mereu nadejde si bucurie!

"Dacă îţi creează starea aceasta de agitaţie, de tristeţe, îşi face cuib satana şi-şi cloceşte ouăle; nu mai poţi iubi, nu mai poţi vedea cu perspicacitate niţel în viitor, cu raţiunea care ţi-a dat-o Dumnezeu, nu mai poţi, pentru că tu eşti trist. Adică nu eşti în stare de nimic – o stare drăcească foarte greu de suportat. Când sunteţi trişti, gândiţi-vă la lucrul ăsta: Stai, că este ceva drac aici! Şi nu acceptaţi."

Părintele Arsenie Papacioc

 

Da, sa nu acceptam tristetea, sa nu primim gandurile negre, cu ajutorul lui Dumnezeu totul va fi bine.

Si pana la urma, e minunata zapada asta, atatea ierni nu ne-am bucurat de ea, uite ca avem ocazia acum :) 

Va doresc o zi minunata, si cu nadejde Sus!sa cultivam gandurile bune, gandurile frumoase, gandurile pozitive, si ne vom simti altfel, chiar daca in afara nu se vor schimba lucrurile pe moment.

 

Cu drag, Irina