Din ultima vreme...

N-am mai scris in jurnalul saptamanii ca n-am prea avut timp. Saptamana trecuta m-am ocupat putin de curte - am tuns iarba, am aranjat ghivecele cu flori, am curatat trandafirii, etc., etc.. Apoi curatenie, cumparaturi, un eveniment in familie si o vizita la spital ca sa ii scoata ghipsul Ilincai. Cred ca va dura destul de mult recuperarea, inca nu poate sa-si miste mana din cot, incheietura e intepenita. Medicul zice ca isi va da drumul cu exercitii, cam intr-o saptamana, si sper sa fie asa si sa nu aiba nevoie de kinetoterapie, fiindca vreau s-o vad bine cat mai repede si,in plus, ca ultimul lucru pe care mi-l doresc e sa extind aria de iesiri si de contacte.
Vad ca virusul asta n-are de gand sa ne lase in pace, asa ca incercam sa pastram un minim de masuri in continuare - distantare pe cat e posibil, igiena mainilor si purtarea mastii.
Aud tot felul de teorii ale conspiratiei, unii spun ca de fapt virusul nici nu exista si asa mai departe. Eu prefer sa fiu prudenta, oricum igiena si statul pe acasa nu au daunat nimanui niciodata, din contra. Sfintii Parinti recomanda mereu insingurarea, pe cat posibil, si neparticiparea la vartejul patimas al lumii. Nici nu vreau sa cad in extrema de a nu lua nici o masura, in ideea ca ma pazeste Dumnezeu. Eu sunt sigura ca Dumnezeu si Maica Lui ne acopera, dar nu e bine sa ispitesti nefolosind mijloacele pe care tot El le-a inspirat omenirii pentru a se pazi si a se vindeca de boli. Sincer, cand aud ca exista oameni care in secolul 21 pretind ca nu exista microbi, virusuri si bacterii...mda...ce sa ne mai faca Dumnezeu, daca noi refuzam sa utilizam creierul din dotare?Nu sunt pentru extreme, cred ca echilibrul e bun in toate.
Acum e post si putem sa ne ostenim putin trupeste si duhovniceste, dupa puteri, si ajutorul lui Dumnezeu nu se va lasa asteptat. Mi-a placut mult ce am citit despre post, din aminitirile ucenicilor Sf. Porfirie :

,,Părintele Porfirie lega mereu lupta duhovnicească de problema lăcomiei pântecelui. Spunea că, dacă omul reuşeşte să mănânce cu măsură şi în mod raţional, Dumnezeu îi completează lipsurile pe care le are. Mai zicea că diavolul a reuşit să-l scoată pe om din Paradis tot din cauza lăcomiei pântecelui, iar acum, Dumnezeu îl cheamă pe om ca să se lupte şi să ia înapoi împărăţia pe care a pierdut-o, zicând : „Războieşte-te cu el ca să iei înapoi puterea pe care ţi-a luat-o“.
Atunci i-am zis părintelui Porfirie :
– Aşadar, lupta cu lăcomia pântecelui este foarte importantă. Iar el mi-a răspuns astfel :
– Lupta aceasta este atât de importantă pentru urcuşul duhovnicesc, încât Părinţii Bisericii noastre obişnuiau ca, atunci când îşi făceau de mâncare, să pună peste ea un pahar de zeamă amară, ca să nu simtă plăcerea mâncării.
– Şi ce iese de aici ?
– Ce iese ? Ascultă să-ţi explic : atunci când omul se nevoieşte astfel, nu apucă să ridice mâinile spre cer, şi asupra lui coboară harul lui Dumnezeu.,,

Si inca ceva, tot de la Sf. Porfirie, care se potriveste tare bine cu atmosfera din societatea noastra :

,...Când am intrat în autobuz, am văzut că nişte pasageri se certau între ei : „Scoală-te de aici... Aşează-te mai încolo ! Strânge-ţi picioarele...“ Strigau unul la altul şi se înjurau. Atunci m-am gândit : „Copiii aceia sunt orfani de tatăl pământesc, iar aceşti copii sunt orfani de Tatăl ceresc“. Şi părintele Porfirie a continuat :
– Pentru că oamenii sunt orfani de Dumnezeu, Care înseamnă bucurie, ei nu mai ştiu ce fac şi îşi ies din fire. Dar dacă omul reintră pe drumul lui Dumnezeu şi al Bisericii şi-L cunoaşte pe Tatăl său ceresc, atunci el nu se mai poartă ca un orfan şi este tot timpul plin de bucurie. Ce este stresul, dacă nu tocmai starea de orfan faţă de Părintele ceresc ?,,

 Maine e sarbatoare, sunt Sanzaienele.Din pacate n-o sa ajung la biserica :((( fiindca sunt implicata in examenul de bacalaureat.Si nici  ia mea nu e gata, asa cum mi-as fi dorit, dar nu-i nimic, o sa ma imbrac in ie de la chinezi :)).
Sa aveti o zi frumoasa si succes celor care au examene!

Cu drag, Irina