Blogonoiembrie 2021 : ziua 5

pinterest.com

 Incep exact ca Laura, a carei postare m-a inspirat azi :)), as fi vrut sa scriu despre altceva :)), dar o sa vorbesc despre subiectele fierbinti ale zilei, asa cum le vad eu :  libertate si vaccinare.

O sa incep prin a spune ca nu achesez absolut deloc la curentul antivaccinist care circula in societatea noastra de vreo 15 ani, de altfel am mai scris aici pe blog despre vaccinare.Chiar mi se pare absolut jenant ca acest curent are o puternica sustinere in randul clerului si a credinciosilor atat ortodocsi, cat si din alte culte crestine, din cate am observat, mai ales in situatia in care Patriarhia Romana nu s-a pronuntat niciodata antivaccinare si nu a adus obiectii de etica cu privire la aceast act, ci , din contra, a sprijinit campaniile pro-vaccinare.

Ma uit in istorie si vad ca sfinti mari, cunoscuti, au sustinut medicina si vindecarea, atat cat se putea cunoaste la ora aceea, si multi dintre sfinti au fost mari intelectuali, cultivati ai vremii, cu cunostinte vaste in domeniul stiintelor exacte.Va recomand sa cititi ce scrie Sf. Teofan Zavoratul despre stiinte, sau cuvantarile si demonstratiile absolut extraordinare ale Sf. Ignatie Briacianinov despre matematica. Da, matematica, stiinte, acelea de care , mai nou, unii din  crestinii  nostri fug ca dracul de tamaie. Apropo de asta, divaghez putin, in vara a fost o conferinta despre stiinta si ortodoxie.Cu exceptia parintelui Sorin Mihalache, care a fost magistral, ca de obicei, restul prelegerilor m-au lasat cu un gust amar si cu multa dezamagire pentru nivelul scazut de intelegere a lumii.Niste clisee, niste anxietati apocaliptice, niste obsesii paranoice...jenant, sincer, jenant.Ma intreb de unde ni se trage aceasta aversiune fata de cunoastere si punerea ei in opozitie cu viata duhovniceasca?oare pentru ca multi dintre duhovnicii foarte populari la noi provin din randul oamenilor simpli, cu 3-4 clase, si asta a indus mesajul ca nu e nevoie de cunoastere intelectuala, ca uite x era cioban, dar era duhovnicesc? tot ce e posibil, dar eu una n-o sa fac niciodata apologia analfabetismului si a lipsei de cultura, si fuga de munca intelectuala, sub pretextul cultivarii duhovnicesti.

Referitor la libertatea pe care se tot vorbeste atata in ultima vreme, si despre care unii clerici predica mai mult sau mai putin agitat, cred ca e bine sa gandim echilibrat..In societate libertatea are niste limite si este ingradita de legi si reguli, nu exista libertate absoluta, adica sa faca fiecare ce vrea si cum il taie capul. In special crestinii ar trebui sa fie extrem de constienti ca libertate absoluta exita doar in duh, prin eliberarea de patimi.Ne vaicarim noi de lipsa libertatii?daca ai familie, casa,credit la banca, rate la nu stiu ce, telefon mobil si cont pe toate aplicatiile de socializare, asa zisa ta libertate este absolut iluzorie, esti prins in angrenajul societatii si poti fi oricand constrans sa faci ce nu vrei, ce nu iti place.Cu exceptia situatiei in care ai obtinut libertatea in duh, fiindca atunci nu poti fi constrans de nimic.De aceea calugarii se leapada de ,,cele lumesti" si exerseaza detasarea de legaturile afecive si de posesiunile materiale, tocmai pentru a nu putea fi constransi cu nimic. Aceasta libertate in duh a fost atinsa si de sfinti cu familie, Brancoveanu, de exemplu.Sa tinem cont de faptul ca ordinea sociala n-a fost niciodata contestata de crestinism. Crestinii n-au facut revolutii si razboaie ca sa schimbe ordinea sociala care ii ingradea, ci s-au retras din societatea care ii respingea si au schimbat lumea prin sacrificiul vietii lor, nu prin lupta sociala.Esti crestin si nu-ti convine vreo regula impusa in societate?nu prin miting in piata cu cruci si icoane ai sa schimbi lumea din contra, s-ar putea sa obtii exact efectul contrar.Crestinii au schimbat si vor schimba intotdeauna lumea prin iubire, rugaciune  si jertfa, nu prin lobby politic.

Din punctul meu de vedere, crestinii au fost amagiti si purtati pe cai total gresite, politizand masurile  sanitare gen masca, distantare sociala, reguli de igiena, vaccin.Deodata s-au trezit martiri iluzorii a unei apocalipse care nu exista.Se tin predici pompoase despre prigoana, furatul credintei, lipsa liberatii, samd..De la unele amvoane se filozofeaza superior despre frica de moarte si de boala si se arunca cu invective si sentinte. Se induce frica de stiinta, de medicina, de vaccinare, sub pretextul eliberarii de frica de boala si de moarte.Se creeaza diviziune intre crestini, se pune patima, ies la iveala ura, mandria si toata noaptea care zace in noi.Trebuie sa recunosc ca am fost si sunt dezamagita de modul in care o parte din clerul ortodox a gestionat aceasta pandemie si a influentat credinciosii.Am auzit chiar ca s-a ajuns pana acolo ca unii nu primesc credinciosi la spovedit daca s-au vaccinat!sau li se spune ca vor merge in iad, sau ca trebuie sa se ,,pocaiasca" fiindca au facut vaccin.Atatea aberatii iesite nu din Evul Mediu, ci direct din epoca de piatra...eu sunt socata, sincer. 

Cativa preoti cunoscuti au avut o perspectiva echilibrata asupra acestei situatii. O perspectiva corecta, din punctul meu de vedere, au avut-o pr.Serafim Aldea - am scris aici , parintele Visarion Alexa parintele Sorin Mihalache si parintele Ioana. Poate mai sunt si altii, dar nu ii stiu eu.

Referitor la vaccinul anti-covid  exista o multitudine de pareri contra,  dar care merg pe aceleasi argumente antivacciniste din trecut, condimentate acum cu ceva sloganuri despre libertate si modul in care autoritatile noastre gestioneaza problema. Personal nu ma iau dupa modul in care auoritatile noastre gestioneaza situatiile, fiindca, din experienta zic, o vor face prost.Deci n-am pretentii de la autoritati, ci caut sa judec cu capul meu pentru binele meu si al familiei. 

Dupa ce am luat in considerare mai multe argumente pro si contra vaccinarii- evident ca exista si argumente contra, ca orice vaccin sau ca orice medicament si acesta poate provoca efecte adverse - am ajuns la concluzia ca e solutia buna pentru noi, am ales pfizerul, si ne-am vaccinat.In plus, am respectat tot timpul , pe cat posibil regulile de distantare si de igiena, dar acestea nu mai sunt sigure cand se deschid scolile, in absenta testarii si a vaccinarii, de aceea cred ca e mai bine sa fii protejat de vaccin, macar partial, avand in vedere ca e mai putin eficient contra noilor mutatii ale virusului - dar totusi reprezinta o bariera imunitara.

Covidul e o boala absolut mizerabila, care a lasat multi copii orfani, mult prea multe familii indoliate, foarte multi oameni cu suferinte pe termen lung, de aceea eu una consider ca e bine sa folosesc toate mijloacele existente ca sa ma protejez de el. Daca, Doamne fereste, covidul ma va baga vreodata la ATI, macar as fi impacata ca am facut tot ce tine de mijloacele omenesti ca sa impiedic acest lucru.

 Celor care prefera imunitatea obtinuta natural, cu riscurile aferente, le urez mult succes, nu ma inscriu in aceasta categorie.

Cam atata am de zis pe acest subiect, in caz ca va intereseaza parerea mea :)).Nu va indemn nici sa va vaccinati, nici sa nu va vaccinati, fiecare hotaraste pentru el, suportand beneficiile si riscurile aferente deciziei luate.Vorba veche romaneasca - capul face, capul trage :)).

Va doresc un uichend placut si linistit, si multumesc ca ma vizitati :)

 

Purtam sau nu masca in Biserica?

https://www.facebook.com/celticsaintsmonastery/?ref=page_internal

L-am descoperit, prin intermediul unei prietene, pe parintele Serafim Aldea, de la manastirea Mull, din Insulele Mull, Arhipelagul Hebridelor, Scotia.N-am stiut ca parintele este roman, am aflat asta ulterior, dupa ce am urmarit cateva filmulete.Parintele a fost tuns in monahism in anul 2005, la mrea Rasca, jud.Suceava.

„Am intrat în mănăstire în anul 2004, la mănăstirea Râșca, din Suceava, după mai bine de trei ani de când am cerut prima oară binecuvântarea duhovnicului. Am fost tuns în monahism și hirotonit preot pe seama mănăstirii Râșca în anul 2005, iar în 2009 m-am întors în Marea Britanie pentru un doctorat în Teologie Ortodoxă Modernă, dedicat Eclesiologiei Părintelui Sofronie Saharov. Spun ca m-am întors în Marea Britanie pentru că, între 2003 și 2004, am studiat tot aici, pentru un Master la Departamentul de Literatură Engleză și Comparată la Universitatea din Warwick. Doctoratul l-am făcut la Universitatea Durham, cu părintele profesor Andrew Louth. În cei patru ani de doctorat, am slujit cu părintele Andrew Louth la biserica din Durham și am înființat o parohie românească în Newcastle, unde am slujit din anul 2010. Câteva luni, la sfârșitul anului 2013, în paralel cu Mănăstirea Mull și parohia din Newcastle, am preluat și parohia românească din Leeds, din binecuvântarea Înalt Preasfințitului Iosif. Din ­ia­nuarie 2014, lucrez la Departamentul de Teologie al Universității Oxford. Este un fellowship postdoctoral de trei ani de zile. De luni până vineri lucrez la Universitate, pentru a ma întreține, iar sâmbătă și dumincă merg în parohiile ortodoxe din Marea Britanie pentru a le vorbi oamenilor despre Mănăstirea noastră. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ne rugăm toți să construim câteva chilii în vara anului 2018, astfel încât să ne putem muta permanent pe insulă”, precizează preotul Serafim Aldea pe pagina de internet manastireamull.com. 

Am fost impresionata de intelepciunea, echilibrul si normalitatea cu carte acest parinte vorbeste.

Am gasit mult folos in filmuletele sale si mi se pare util acest videoclip despre purtarea mastii, deoarece la noi e o intreaga isterie pe tema asta.Multe persoane  refuza sa respecte masurile sanitare in Biserica, pe motivul ca ,,la Sf. Liturghie nu poti lua boli,, , ,,in Biserica nu sunt microbi,, , ,,in Biserica nu te poti imbolnavi,, si altele de genul asta, care contrazic realitatea existentei.Biserica nu este un spatiu aseptic, ci un spatiu sacru. 

Pe langa faptul ca ei nu respecta regulile, ii mai si batjocoresc si critica aspru pe cei care o fac - n-ai credinta, te temi de o simpla gripa/de o raceala, ti-ai pierdut libertatea fiindca porti botnita, nu exista virus, e o inventie ca sa ne faca unii sclavi- si alte aberatii de genul asta, de care e plin netul. Au ajuns sa il  acuze si pe Patriarh ca e vandut ,,ocultei mondiale,, deoarece poarta masca si li se pare ca sunt mari marturisitori si traitori ortodocsi daca sfideaza orice regula.

https://m.ebihoreanul.ro/stiri/patriarhul-daniel-sfinteste-catedrala-ortodoxa-din-oradea-o-multime-de-credinciosi-participa-la-slujba-158861.html

De aceea, cuvintele parintelui Serafim, si filmuletele lui, in general, au venit, cel putin pentru mine, ca o cana de apa rece intr-un desert, sau ca o lumina intr-un mare intuneric.

Ca o paranteza, pentru conspirationistii care ii dau cu ,,e o simpla gripa/te temi de o raceala,, ,puteti vedea acest videoclip in care parintele Serafim povesteste cum a luat virusul, a fost grav bolnav trei saptamani si, ulterior, virusul i-a atacat sistemul nervos, agravandu-i la maxim migrenele de care suferea si inainte, provocandu-i si mari probleme cu vederea.

Am facut o introducere cam lunga ca sa ajung la filmuletul despre purtarea mastii in Biserica, dar am vrut sa intelegeti mai bine despre ce este vorba.Fiindca nu toata lumea stie lb. engleza, si filmuletele nu sunt traduse, dar sunt de foarte mare folos, m-am gandit sa fac un rezumat la ceea ce spune parintele, pe masura ce le parcurg. Nu pot sa traduc chiar tot, din pacate, am ales ce mi s-a parut mai important.
Poate la un moment dat vor fi si cu traducere in romana, sper eu :)

•  exista o stransa relatie intre credinta noastra, teologia noastra si actiunile noastre in lume
• lucruri ca detinerea de arme, rasismul, distrugerea mediului au o legatura intima cu credinta noastra, cu teologia noastra, deoarece sunt actiuni intrupate ale credintei noastre, in lume
• am putea crede ca exista o lume a lui Dumnezeu si o lume in afara lui Dumnezeu, o lume in care creierele noastre au ultimul cuvant, ca ele pot decide liber, independent de credinta noastra, ceea ce este bine sau rau, dar este complet fals
• daca teologia ta, daca credinta ta nu iti formeaza filozofia ta de viata, gandirea ta, ideologia politica, atunci vei ajunge ca acestea sa iti configureze credinta si teologia ta
• ori Il ai pe Dumnezeu ca Dumnezeu, apoi cunoasterea acestui Dumnezeu te va informa asupra oricarui aspect din viata ta, va filtra orice decizie pe care o vei lua in viata ta, ori vei sfarsi prin a-ti construi un Dumnezeu propriu, o teologie proprie,un idol pe baza a ceea ce tu venerezi ca fiind Dumnezeu
• cu totii suntem inchinatori, chiar daca avem impresia ca suntem liberi de credinta, liberi de inchinare; toti oamenii venereaza un dumnezeu sau altul, mergand de la Dumnezeu cunoscut in sf. Treime pana la praful acestei lumi (filozofia noastra,  ideologia noastra politica)
• ceva care pare total neimportant, trecator , cum este decizia de a purta sau nu masca, acest refuz spune enorm despre cine este Dumnezeul tau adevarat si unde sta nadejdea mantuirii tale
• teologia si cunoasterea lui Dumnezeu nu vin dintr-o carte, prin studiu, ci cunoasterea lui Dumnezeu vine de la Dumnezeu Insusi, prin coborarea Duhului Sfant in fiinta unei persoane, si invatand acea persoana lucrurile lui Hristos
• modul in care raspundem la realitatile vietii noastre (rasism, schimbarea climei, etc.) va determina soarta noastra etena si arata daca Il cunoastem pe adevaratul Dumnezeu
• Dumnezeu ne-a dat doua porunci - sa Il iubim pe El si sa ne iubim aproapele
  
• implinirea celei de a doua porunci tine de noi, fiindca ni se spune sa il iubim pe aproapele ca pe noi insine
• felul prin care imi arat iubirea pentru aproapele e manifestarea iubirii pentru Creator
• aproapele nostru este cartea noastra de teologie
• aproapele meu, sora mea si fratele meu - este intrarea mea in Imparatie
• aproapele meu este singura carte pe care trebuie sa o studiez pentru a-L cunoaste pe Dumnezeu intr-un mod real si semnificativ
• Sf. Ambrozie de la Optina era asteptat la usa de o multime de oameni cu probleme - boli, necazuri, intrebari.La el a intrat o batranica care isi pierduse vaca si era foarte necajita. Sfantul a stat mult timp cu ea sa o linisteasca si sa ii spuna cum si unde sa gaseasca vaca, in timp ce lumea a inceput sa murmure pe la usa.Dupa ce batranica a plecat, Sfantul a fost intrebat de ce a petrecut asa mult timp cu batranica, cand la usa asteptau oameni cu probleme mult mai grave . Si sfantul a zis - fiindca vaca aceea era toata viata ei.Fara acea vaca ea si-ar fi pierdut sursa de trai, ar fi ajuns in mizerie, si credinta si mantuirea ei ar fi fost in primejdie.,,.Sfantul a coborat la nivelul femeii si s-a adresat nevoii ei directe, reale, ca un adevarat pastor care isi iubeste turma
• Hristos s-a smerit si a luat trup omenesc,din iubire, in care a suferit, ca sa raspunda problemelor noastre directe, la nivelul nostru
•  cat de mult ne smerim, cat de mult ne golim de sine, limita pe care ne-o impunem in golirea de sine in numele iubirii, limita la care lasam iubirea sa intre in inima noastra, este limita teologiei noastre
• lucruri simple ca vaca acelei femei sunt intruparea credintei noastre, deci, atunci cand decizi daca sa porti sau nu masca, cand mergi la cumparaturi sau cand mergi la biserica - aceasta este vaca ta, sau poate este vaca aproapelui tau
• in orice caz, daca esti nepasator fata de aceasta vaca mare si grasa a inimii tale sau a aproapelui tau, prin aceasta nepasare arati lipsa de dragoste fata de Dumnezeu, fata de acela care nu ti-a cerut nimic altceva decat sa Il iubesti si sa arati aceasta iubire fata de aproapele tau
• ai putea gandi ca e prea dur sa spun asta, dar, cand refuzi sa porti o masca atunci cand mergi la biserica, cand refuzi sa porti o masca si primesti Impartasania, saruti icoanele si atingi obiectele din biserica, rasufli in aerul pe care si altii il respira, cand pui frica in inimile fratilor si a surorilor tale care poate sunt mai vulnerabili ca tine, sau care locuiesc in zona sau interactioneaza cu alti oameni care sunt mai vulnerabili, si, facand asta, ii faci sa nu mai ia Impartasania, tu esti acela care i-a oprit, nu episcopul
• bisericile ar putea fi deschise si maine (probabil se refera la inchiderea din Anglia) daca noi toti am face cu smerenie ce ne cer episcopii.Cand episcopul iti cere sa porti masca, porti masca, fiindca episcopul iti spune asa.Daca nu asculti, tocmai ai iesit de sub acoperamantul protector al ascultarii de episcop, ai iesit de sub acoperamantul protector al Bisericii, si chiar daca mai esti sau nu in Biserica, nu e al meu sa spun, dar e o intrebare serioasa pe care sa ti-o pui
• cand intri in Biserica in numele convingerilor tale politice,in numele libertatii umane - care este prost inteleasa, si intri in Biserica neprotejat, saruti o icoana neprotejat, si primesti Impartasania neprotejat, tu esti cel care devii un zid intre fratele tau si Hristos, in Potir, tu si nu altcineva, si va trebui sa dai socoteala de asta in ziua Judecatii
  

Cred ca parintele a surprins frumos cateva aspecte ale acestui subiect dificil, pe care l-am abordat si eu, din perspectiva mea, mult mai limitata, aici.Nu vreau sa ma contrazic cu nimeni, fiecare facem cum considera ca e bine, si o sa inchei cu un cuvant al parintelui Calistrat, pe care l-a spus la intoarcerea din spital, unde a stat internat cu covid :,,mai lasati conspiratiile si tenebrele!,, :).Sa traim frumos, cu grija fata de noi, de cei dragi ai nostri si de aproapele, atat cat ne lumineaza Dumnezeu!

 

   Iti mulțumesc ca vizitezi Dulce Casa!Daca ti-a placut acest articol poti il poti impartasi altora folosind butoanele de mai jos :). Deasemenea, poti vizita si aprecia pagina de Facebook sau pe cea de Instagram a blogului. 

Un cuvant de incurajare

pinterest.com

Cred ca nu sunt singura care simt ca, de o saptamana, viata noastra a fost data total peste cap.De unde eram linistiti si bucurosi si faceam planuri pentru post si pentru Pasti, totul s-a schimbat.Suntem in stare de urgenta , ni se spune sa stam  in casa, daca  faci greseala si deschizi stirile te ia groaza, slujba din Biserica s-a mutat afara si cine stie ce va urma.Tot ce s-a intamplat si se intampla m-a tulburat mult si nu stiu ce as fi facut daca n-as fi avut nadejdea in Dumnezeu si cuvinte de imbarbatare ale oamenilor induhovniciti.Azi am primit un cuvant de la Sf. Zaharia de la Essex, cuvant pe care l-am gasit ca fiind cel mai echilibrat auzit pana acum, si il impartasesc cu voi :

,,Mulți oameni sunt confuzi și alții se panichează din pricina amenințării epidemiei de Coronavirus care a cuprins toată lumea. Eu însă cred că n-ar trebui să fim așa, pentru că orice face Dumnezeu cu noi, o face din dragoste. Dumnezeul creștinilor este un Dumnezeu bun, un Dumnezeu al milei și al iubirii de oameni, Care iubește lumea. Dumnezeu ne-a creat din bunătate, ca să ne împărtășească viața Sa, ba chiar și slava Sa. Când am căzut în păcat, tot din bunătate a îngăduit morții să pătrundă în viața noastră, ca să nu ajungem nemuritori în răutate, ci să căutăm o cale de mântuire. Deși am căzut, nicicând Dumnezeu n-a încetat să Se îngrijească de noi, nu doar cu bunurile materiale necesare pentru dăinuirea neamului nostru [omenesc], ci a trimis proroci și drepți să-I pregătească calea, ca să poată veni și dezlega tragedia noastră, și să poată aduce mântuirea cea veșnică prin Cruce și prin Învierea negrăitei Sale iubiri. A venit și a luat asupra Sa blestemul păcatului, și ne-a arătat până la sfârșit dragostea Sa: „Iubind pe ai Săi cei din lume, până la sfârșit i-a iubit”.

Tot ce a făcut Dumnezeu când ne-a creat, când a asigurat cele necesare pentru dăinuirea lumii, când Și-a pregătit calea pentru a veni pe pământ, când Însuși a venit, în persoană, și ne-a lucrat mântuirea în chip așa de minunat – pe toate acestea le-a făcut din bunătate. Și bunătatea Sa este nemărginită. Ne mântuiește și este atât de îndelung-răbdător cu noi, așteptând până ce venim la cunoașterea adevărului și aducem pocăință adevărată, ca să putem fi cu El pe vecie. Așa, în fiecare etapă a relației Sale cu omul, Dumnezeul nostru ne arată doar bunătate și milă, care „mai bună este decât viața”; bunătatea este Firea Sa, și pe toate le face spre folosul și mântuirea omului.

Prin urmare, când iarăși va să vină ca să judece lumea, o va judeca un alt Dumnezeu? Nu va fi același Dumnezeu, Dumnezeul milei și iubirii de oameni, Care iubește omenirea? Să nu ne îndoim că ne vom înfățișa înaintea a nimeni altcuiva decât a Dumnezeului Care ne-a făcut și ne-a mântuit. Și iarăși, cu aceeași milă și dragoste ne va judeca. De aceea, să nu ne panicăm, nici să ne clătinăm [în credință], căci același Dumnezeu ne va întâmpina în viața cealaltă și ne va judeca cu aceeași bunătate și îndurare. Unii se tem că le-a sosit ceasul sfârșitului. Epidemia aceasta a Coronavirusului are și o parte bună, pentru că avem câteva săptămâni din clipa în care ne va lovi până la sfârșitul nostru. Putem închina, așadar, acest timp pregătirii pentru întâlnirea cu Dumnezeu, ca mutarea noastră să nu fie pe neașteptate și pe nepregătite, ci după ce ne-am cercetat întreaga viață la fiecare şedere în rugăciune înaintea lui Dumnezeu, uneori mulțumind până la sfârșit pentru tot ce-a făcut Dumnezeu pentru noi, alteori cu pocăință, cerând iertarea fărădelegilor noastre. Nimic nu ne poate vătăma când avem un astfel de Dumnezeu, Care îngăduie toate din bunătatea Sa. Trebuie doar să continuăm să fim mulțumitori până la sfârșit și să facem smerita rugăciune de pocăință pentru iertarea păcatelor noastre.

În ce mă privește, epidemia aceasta mă ajută. Tânjeam să regăsesc rugăciunea pe care am avut-o înainte, cu care pot să-mi cercetez întreaga viață, de la naștere până acum, mulțumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale „cele întru știință și cele întru neștiință”; și, totodată, cu care pot să-mi cercetez întreaga viață pocăindu-mă pentru toate păcatele și fărădelegile mele. Ce minunat să-ți poți cerceta viața în rugăciune, să le pui pe toate înaintea lui Dumnezeu stăruind în rugăciune! Simți atunci că viața ți se răscumpără. De aceea, situația de acum cu adevărat mă ajută. Nu mă panichez, ci „mă voi îngriji pentru păcatul meu”.

Trebuie să vedem bunătatea lui Dumnezeu în tot ce se petrece acum. Sfinții Părinți au văzut iubirea Sa de oameni. O molimă asemănătoare a avut loc în veacul al patrulea, în pustia Egiptului, secerând mai bine de o treime dintre monahi, iar Părinții ziceau cu mare însuflare că „Dumnezeu seceră sufletele sfinților pentru Împărăția Sa”, și nu se clătinau [în credință]. Domnul Însuși vorbește în Evanghelie despre zilele din urmă, despre încercările și necazurile prin care va trece lumea înainte de a Doua Sa Venire. Nu discernem însă în cuvintele Sale nici tristețe morbidă, nici disperare. Domnul, Care S-a rugat în grădina Ghethsimaniului cu sudoare de sânge pentru mântuirea întregii lumi, spune că atunci când vom vedea grozăviile ce vor premerge cea de-a Doua Venire a Sa, să ne ridicăm însuflețiți capetele, pentru că răscumpărarea noastră se apropie. Unii îmi spun: „Dumnezeu să-Și întindă mâna Sa cea ajutătoare!” – dar tocmai aceasta este mâna lui Dumnezeu! El dorește și lucrează mântuirea noastră „în multe rânduri şi în multe chipuri”: „Tatăl Meu până acum lucrează; şi Eu lucrez”. Virusul acesta poate fi un mijloc pe care Dumnezeu să-l folosească pentru ca mulți să-și vină în fire și la pocăință, și pentru a secera multe suflete pregătite de Împărăția Sa cea veșnică. De aceea, pentru cei ce se predau și se încredințează dumnezeieștii purtări de grijă, toate vor contribui la binele lor: „Celor ce iubesc pe Dumnezeu toate li se lucrează spre bine”.

Nu este loc, așadar, de tulburare morbidă. Nici nu trebuie să ne împotrivim măsurilor luate de guvern pentru a reduce răspândirea afecțiunilor pe care le vedem la atâția oameni. Este greșit să acționăm împotriva autorităților. Să facem ce ne spune guvernul, pentru că nu ni se cere să ne lepădăm de credința noastră, ci doar să luăm câteva măsuri pentru binele comun al tuturor, ca să trecem peste încercarea aceasta – și nu sunt deloc nerezonabile. Unii o iau prea mărturisitor, ridică stindardul și fac pe mucenicii și mărturisitorii. Noi, să nu ne îndoim: vom arăta doar supunere față de ordinele guvernului. Este nedrept să facem neascultare de guvern de vreme ce, când ne vom îmbolnăvi, la spitalele lor vom alerga și ei vor fi cei care să suporte cheltuielile și să ne îngrijească. De ce să nu-i ascultăm?

Acesta este cugetul lui Hristos, pe care Dumnezeu l-a arătat în viața Sa pământească, aceasta este porunca apostolească pe care am primit-o: „…să se supună stăpânirilor şi dregătorilor, să asculte, să fie gata la orice lucru bun, să nu defaime pe nimeni, să nu fie sfăditori, ci îngăduitori, arătând întreaga blândeţe faţă de toţi oamenii”, și: „Supuneţi-vă, pentru Domnul, oricărei orânduiri omeneşti, fie împăratului, ca înalt stăpânitor, fie dregătorilor…”. Dacă nu ne supunem stăpânitorilor noștri, care nu ne cer mult, cum ne vom supune lui Dumnezeu, Care ne dă o lege dumnezeiască, mult mai înaltă decât orice lege omenească? Dacă păzim legea lui Dumnezeu, nu suntem mai presus de legile omenești, spuneau apologeții celui de-a doilea veac, când Imperiul Roman îi prigonea pe creștini. 

De mirare că în țara în care trăim, Marea Britanie, fotbaliștii arată atâta înțelegere și discernământ încât sunt primii care să-și întrerupă activitatea, supunându-se indicațiilor guvernului de a lua măsuri profilactice! Și ar fi trist ca tocmai noi, cei credincioși, să nu ne ridicăm la măsura fotbaliștilor și să nu arătăm aceeași supunere de autoritățile pentru care se roagă Biserica noastră.

Dacă ne vor cere să înceteze slujbele Bisericii, să ne supunem pur și simplu, și să binecuvântăm pronia lui Dumnezeu. Mai mult, acest lucru ne aduce aminte de o veche predanie a Părinților din Palestina: în Marele Post, în Duminica Lăsatului-sec de brânză, după iertarea reciprocă, [monahii] ieșeau în pustie timp de patruzeci de zile, fără Liturghie, stăruind, pentru a se pregăti, în post și rugăciune, și se întorceau în Duminica Floriilor ca să prăznuiască după cuviință Patima și Învierea Domnului. Așa și contextul de astăzi ne silește să trăim iarăşi ceea ce se păstrase din vechime în sânul Bisericii. Ne vor obliga, adică, să trăim o viață mai isihastă, cu mai multă rugăciune, care va compensa cumva lipsa Dumnezeieștii Liturghii și ne va pregăti să prăznuim cu mai mare dorință și însuflare Patima și Învierea Domnului Iisus. Astfel vom preschimba epidemia aceasta într-o biruință a isihasmului. În tot cazul, orice îngăduie Dumnezeu în viața noastră este din bunătatea Sa și pentru binele omului, căci El niciodată nu dorește să se vatăme în vreun fel zidirea Sa.

Negreșit, și de vom fi lipsiți mai mult timp de Dumnezeiasca Liturghie, vom răbda. Ce primim la Liturghie? Ne împărtășim cu Trupul și Sângele lui Hristos, ce sunt pline de harul Său. Pentru noi, este o mare cinste și binefacere – dar primim, totodată, harul lui Dumnezeu în multe alte feluri. Când săvârșim rugăciunea isihastă, sălășluim în prezența lui Dumnezeu cu mintea în inimă, chemând sfântul Nume al lui Hristos. Dumnezeiescul Nume ne aduce harul lui Hristos, pentru că este nedespărțit de Persoana Sa, și ne duce în prezența Sa. Această Prezență a lui Hristos este curățitoare, ne curățește de fărădelegi și păcate, ne înnoiește și ne luminează inima, ca să ia formă înlăuntru chipul lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, Hristos.

De nu vom avea Paștile în biserică, să ne aducem aminte că fiecare contact cu Hristos este Paști. Primim har în Dumnezeiasca Liturghie pentru că Domnul Iisus este prezent acolo, El săvârșește taina și El este Cel ce se împarte credincioșilor. Când însă chemăm Numele Său, pătrundem în aceeași Prezență a lui Hristos și primim același har. De aceea, chiar dacă suntem lipsiți de Liturghie, vom avea pururea Numele Său – nu suntem lipsiți de Domnul. Mai mult, avem și cuvântul Său, și mai ales Evanghelia Sa. Dacă cuvântul Său sălășluiește neîncetat în inima noastră, dacă îl cercetăm și ne rugăm cu acesta, dacă devine limbajul nostru, cu care vorbim lui Dumnezeu tot așa cum ne-a vorbit El – atunci vom avea iarăși harul Domnului. Pentru că cuvintele Sale sunt cuvinte ale vieții veșnice, și se săvârșește aceeași taină: primim harul Său și ne sfințim.

Mai mult, cu fiecare prilej în care arătăm bunătate fraților noștri, Domnul se bucură, socotind că am făcut-o în Numele Său, și ne răsplătește. Arătăm bunătate fraților noștri și Domnul ne răsplătește cu harul Său. Este un alt mod prin care putem trăi în Prezența Domnului. Putem primi harul Domnului prin post, prin milostenii și prin orice faptă bună. Așa că, dacă suntem siliți să nu ne adunăm în biserică, ne putem uni în duh, prin aceste sfinte virtuți pe care le știm, înlăuntrul Trupului lui Hristos, Sfânta Biserică, care păstrează unitatea credincioșilor cu Hristos și cu celelalte mădulare ale Trupului Său. Tot ceea ce facem pentru Dumnezeu este o liturghie, căci slujește mântuirii noastre. Liturghia este cel mai mare eveniment din viața Bisericii, în care credincioșii au putința să facă schimb între viețișoara lor și nemărginita viață a lui Dumnezeu. Impactul acestui eveniment ține însă de pregătirea pe care o facem, prin tot ce am amintit: prin rugăciune, fapte bune, post, iubire de aproapele, pocăință.

Pentru aceasta, iubiții mei frați, nu este nevoie să facem mărturisiri eroice împotriva guvernului pentru măsurile profilactice pe care le ia spre binele tuturor oamenilor. Nici să nu deznădăjduim, ci să meșteșugim cu înțelepciune căi prin care să nu pierdem părtășia vie cu Persoana lui Hristos. Nimic nu ne poate vătăma, trebuie doar să facem răbdare un răstimp anume – și Dumnezeu va vedea răbdarea noastră, și va înlătura toată piedica, toată ispita, și vom vedea iarăși zorii zilelor de bucurie, și vom prăznui împreună nădejdea și dragostea noastră în Hristos Iisus.

(Traducere de Radu Hagiu)

sursa  

https://doxologia.ro/cuvant-de-mangaiere-la-vreme-de-pandemie-al-arhimandritului-zaharia-de-la-essex