ieromonahului Nicon, ultimul duhovnic de la Optina:"Oricat ar parea de curios pentru o familie cu predispozitii religioase, cum era cea a Beliaevilor, copiii, cand erau mici, mergeau rar la biserica, mai ales in timpurile friguroase, probabil de teama sa nu raceasca.Copiii erau iubiti, alintati, dar nu erau lasati de capul lor si nu cutezau sa iasa din casa fara a-si cere voie.
Dar fusesera invatati inca de mici sa se roage lui Dumnezeu, dimineata si seara. Li se stabilise chiar o mica "pravila" compusa din rugaciunile 'Imparate ceresc", "Tatal nostru","Aparatoare Doamna", "Nascatoare de Dumnezeu, bucura-te".Apoi o scurta rugaciune catre Sfantul Ierarh al carui nume il purtau. Mica pravila de rugaciune se termina intotdeauna cu o rugaciune pentru sanatatea celor apropiati,fiind pomeniti fiecare cu numele, de la bunici la fratele mai mic. Dupa ce bunicii si bunicile au murit, au fost adaugate si rugaciuni pentru odihna sufletelor lor. Rugaciunile erau spuse pe de rost, si cu randul. La ele lua parte intotdeauna si mama."
("Jurnalul ultimului duhovnic de la Optina- ieromonahul Nicon" , ed. Sofia, 2005, pag. 410)
Ce minunat! Eu spun seara la culcare Mariei trei rugaciuni: Tatal nostru, Cuvine-se si Ingerasul. Iar ea stie deja Ingerasul, daca il spun completeaza fiecare vers.
RăspundețiȘtergereSper s-o tina Domnul asa...
da, sa dea Domnul...
RăspundețiȘtergereeste interesant de vazut cum din cei doi frati care au intrat la calugarie (Nicolaie, viitorul Nihon, si Ivan), Nicolaie a patimit pentru Hristos, iar Ivan a parasit manastirea, s-a casatorit si a devenit comunist infocat, desi a avut mare ravna la tinerete, compunand si acatiste.
De mare folos cartea.
Irina, mi-am redenumit adresa blogului: http://zbor-catre-vis.blogspot.com/
RăspundețiȘtergerela biserica unde merg eu vin foarte multi parinti cu copilasii lor...ti se umple sufletul de bucurie sa vezi un copil de 3-4 ani cum tine pasul la CREZ..mult folos vor avea parintii care isi duc de mici copiii la biserica
RăspundețiȘtergereAdriana, asa e.Desi ma gandesc(poate gresesc) ca nu e suficient, mai e nevoie si de trairea parintilor acasa- asta mi se pare mai greu :).
RăspundețiȘtergereNu gresesti, fara continuarea de acasa nu se formeaza un adevarat crestin, fie el copil sau adult...inca o data iti spun ca te admir foarte mult si nu numai pe tine (am vazut ca sunteti multe mamici care stiti ce sa le oferiti copiilor vostri. SA va indrume pasii Dumnezeu si in continuare.
RăspundețiȘtergere