luni, iunie 02, 2008

Sf. Ioan cel Nou de la Suceava





Astazi il praznuim pe Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava, ocrotitorul Moldovei. Il pomenesc pe Sfantul Ioan in mod deosebit fiindca m-am nascut si am crescut la Suceava, si mergeam adeseori la manastirea unde sunt moastele Sfantului, primind mult ajutor de la Dumnezeu cu rugaciunile sale.

Sfantul Ioan s-a nascut spre sfarsitul sec. al XIII lea, intr-un oras din Turcia de astazi. Se ocupa cu negotul si adeseori calatorea in diverse locuri.
Intr-una din calatoriile sale spre Cetatea Alba, in jurul anului 1330, a intalnit un negustor din Venetia, de credinta catolica, pe nume Reiz, cu care a avut discutii in care Ioan a sustinut cu putere adevarurile ortodoxiei. Suparat ca a fost infruntat astfel, Reiz s-a dus la conducatorul Cetatii Albe ( care era tatar), si i-a spus ca in cetate a venit un negustor, care doreste sa se lepede de crestinism si sa treaca la religia tatarilor. Bucuros, conducatorul cetatii l-a chemat la el pe Ioan si l-a indemnat sa se lepede de Hristos, dar acesta a refuzat, asa ca a fost supus la multe chinuri, in mijlocul carora el marturisea si mai puternic credinta ortodoxa:

“Binecuvantat esti Dumnezeule si preamarit esti Lumina in trei straluciri: Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Sa nu-mi fie mie niciodata a ma inchina soarelui si focului, ci Parintelui luminilor si slavei celei neinserate. Multumescu-ti Tie Hristoase, ca m-ai invrednicit a-mi spala pacatele cu sangele meu si a ma sfinti cu puterea Sfantului Duh spre dobandirea vietii celei vesnice. Aceasta este ziua in care bucuria mea este deplina, pe care nimeni n-o va lua de la mine. Da-mi mie, Dumnezeule, sa ma impartasesc mai cu adevarat din slava zilei celei prealuminoase a Imparatiei Tale”.


In cele din urma lui Ioan i s-a taiat capul, si trupul sau a fost ingropat in cimitirul cetatii, la mormantul sau savarsindu-se multe minuni. Mai tarziu trupul sau a fost descoperit neputrezit si raspandind buna mireasma.

Vestea despre minunile savarsite de catre Sfantul Ioan cel Nou a ajuns si la urechile lui Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei, si in 1415 el aduce moastele acestuia la Suceava, care era capitala tarii si sediul Mitropoliei, si le aseaza in biserica Mirauti, unde au ramas pana in 1589, cand au fost mutate in noua catedrala mitropolitana, ctitorita de domnitorii Bogdan III si fiul sau Stefanita.

Odata cu aducerea sfintelor moaste la Suceava a fost scrisa si o scurta istorie a patimirii Sfantului. Praznuirea sa se face la 24 iunie, de ziua nasterii Sf. Ioan Botezatorul, cand mii de pelerini vin sa participe la procesiunea care are loc cu aceasta ocazie.

Particele din moastele Sfantului se gasesc si la M-rea Plumbuita din Bucuresti.

Gasiti mai jos linkuri spre:


“Prealaudate Ioane, pe tine nici salbaticia tiranului, nici amagirea cuvintelor, nici groaza chinurilor, nici bataliile cele cumplite nu te-au despartit de Hristos, pe care din pruncie L-ai iubit; Caruia te si roaga sa ne daruiasca sufletelor noastre pace si mare mila”. (Podobia la laude, din Utrenia zilei de 2 iunie).

Irina

duminică, iunie 01, 2008

Rugaciune in familie




Lista celor 10 lucruri de facut :


1.Scris si citit
2.Povestirea orala
3.Memorarea
4. Auditii& ascultarea cu atentie a unui text

5. Rugaciune in familie
6.Arte & lucru manual
7. Excursii & biblioteca
8. Munca & slujirea altora
9. Disciplina
10. Jocuri & explorare

5. Rugaciune in familie







O veche zicala spune ca familia care se roaga impreuna ramane impreuna.Temelia vietii crestine este rugaciunea. Cunostintele dobandite prin catehizare sunt importante, dar ele singure nu pot transforma un copil in crestin- pentru aceasta e nevoie de traire.


Rugaciunea nu se invata prin conferinte si lectii, ci prin participarea directa a copilului la viata de rugaciune a familiei. Aceasta nu trebuie sa fie ostentativa, ci sa faca parte din firescul zilnic.


Este bine ca familia sa isi stabileasca un anume ritual e rugaciune, in functie de programul zilnic si de varsta membrilor sai. Ora nu este foarte importanta, ci conteaza regularitatea si rutina.


Pentru copiii prescolari, o rugaciune scurta seara la capataiul patului, ca si rugaciunea de la masa, sunt usor de indeplinit si nu trebuie sa ii fortam la mai mult. Copiii mai marisori vor putea participa mult mai activ la rugaciunea familiei, prin cantari, lecturi, sau prin rostirea unei rugaciuni proprii. Ei pot pregati aceste momente prin aprinderea candelei, a lumanarilor sau, daca familia obisnuieste, tamaind.


Nu trebuie sa limitam rugaciunea la un anume moment al zilei, ci sa ii invatam pe copii sa se roage oricand, oriunde, ajutandu-i sa-si exprime sentimentele inaintea lui Dumnezeu. Decat sa ii invatam pe copii rugaciuni compuse special pentru ei, este mai bine sa rostim impreuna rugaciunile cele mai cunoscute ( rugaciunile incepatoare,Tatal nostru, sau troparele zilei), precum si versete din psalmi potrivite momentului respectiv, sau cantari de la slujbele Bisericii. Procedand astfel, adesori copilul va auzi la biserica o rugaciune pe care el o stia pe dinafara de acasa, si astfel este fericit, participand deplin la slujba si invatand s-o indrageasca.


Un timp regulat de rugaciune in familie va dezvolta copilul moral si intelectual, ajutandu-l sa se apropie de Hristos.


Irina