miercuri, aprilie 30, 2014

Mozaicul lunii aprilie

Sper ca n-ati uitat de mozaicul lunii !
Sa povestim cum a fost luna aprilie  pentru 
 noi, in cateva imagini si cuvinte...

 Luna aprilie a fost una incarcata, pe de o parte, cu pregatirile pentru Sarbatori, gradinareala, serviciu scoala- pe de alta parte am avut parte si de odihna, fiind asa de multe zile de vacanta.
La capitolul lucru de mana bilantul e zero, iar n-am avut timp- cred ca aceasta va ramane pana la urma o indeletnicire pentru lunile friguroase :), cel putin pana mai punem la punct lucrurile prin curte.
Cum a fost aprilie pentru voi?
Irina





marți, aprilie 29, 2014

duminică, aprilie 27, 2014

,,Dragi parinti, sunteti mintiti!"- despre Saptamana Europeana a Vaccinarii




,,Dragi parinti, sunteti mintiti!"- acesta este tilul unui articol referitor la vaccinare, aparut pe situl "Insula Indoielii",articol pe care vi-l recomand, impreuna cu toata seria care comenteaza cartea deja celebra a dr. Todea Gross .
Desi campaniile anti-vaccinare au fost foarte puternice in ultimii ani, eu am ales sa vaccinez toti trei copiii conform schemei obisnuite.Desi m-am temut, ca orice parinte, de efectele adverse, am considerat ca nu sunt chiar asa de competenta in ceea ce priveste medicina incat sa pot discerne informatiile aparute pe internet, asa ca am solicitat parerea a trei medici, fiecare  fiind parinte a doi-trei copii. Toti mi-au recomadat vaccinarea, explicandu-mi ca riscurile sunt mai mici decat avantajele. Ulterior am citit si articolele de pe "Insula indoielii" care mi-au lamurit intrebarile pe care le mai aveam.
Am observat ca in mediul on-line ortodox au aparut multe articole care sustin anti-vaccinarea, considerand acest lucru ca pe un fel de marturisire a credintei. Oricat as incerca, nu vad legatura dintre credinta si vaccinare si chiar nu pricep cum opunerea la vaccinare a ajuns un fel de martiraj modern. Pozitia oficiala a BOR este favorabila vaccinarii, sustinand-o prin incheierea unui protocol cu Ministerul Sanatatii, prin care se angajeaza sa sprijine Saptamana Europeana a Vaccinarii, dar si prin articole in ziarul "Lumina".
 Intr-adevar, vaccinarea presupune riscuri si chiar stiu pe cineva care a avut probleme grave cu copilul datorita vaccinarii. Dar si reversul e la fel de riscant, poate chiar mai riscant, avand in vedere ca, din cauza scaderii de copiii vaccinati creste incidenta bolilor de care suntem feriti prin vaccinarile asa zis "obligatorii". Stiu ca nu e o decizie simplu de luat si sper ca fiecare va hotari bine documentat fiind.

Irina


vineri, aprilie 25, 2014

Colectia de vineri-linkul tau pe Dulce Casa!

Este vineri, asa ca sper sa lasati linkul vostru pe Dulce Casa, fiindca avem inainte un intreg sfarsit 
 de saptamana in care sa citim lucruri noi si interesante :). Va astept cu drag!
 
 
 
!!!Linkurile pot include subiecte ca : educatie, activitati cu copii, casatorie, credinta,  gospodarie, organizare, retete, inspirationale/motivationale, ganduri personale, gradinarit, lectura/recomandari de carte, lucru de mana, impresii de calatorie, etc..Nu e neaparat ca linkul sa fie de pe blogul personal, puteti adauga linkuri catre articole care v-au placut.!!!!
Va rog nu postati  linkuri catre articole publicitare, umanitare, vanzari, etc..
Daca nu va descurcati , lasati linkul la comentarii, si il voi adauga eu. 
Colectia este deschisa pana pe 27 aprilie seara.
  Va multumesc pentru participare!
 
 




joi, aprilie 24, 2014

Cartofi dulci


Sunt innebunita dupa cartofii dulci.Ii fierb domol in coaja, ii curat, ii tai felioare si ii bag in cuptor cu un pic de ulei pana se caramelizeaza. Pe feliile dulci si aburinde pun cateva lingurite de iaurt acrisor...si as manca la nesfarsit. Pe langa faptul ca sunt deliciosi, au si o valoare nutritionala foarte mare: cartoful dulce este bogat in vitaminele A si C, contine de trei ori mai multi antioxidanti decat afinele (la aceeasi cantitate). Are un continut ridicat de mangan, cupru, fibre, potasiu,fier, calciu si vitamina B6.
Din pacate pretul pe kilogram e destul de mare, in jur de 12 lei, asa ca  m-am gandit sa-i inmultesc in ograda proprie. Am cautat ceva info pe net si iata ce am gasit:
  • cartofii dulci se taie in jumatate si se pun intr-un borcan cu apa ( cu partea taiata in jos).Se aseaza intr-un loc insorit pana incoltesc si fac lastarei.Procesul poate lua de la cateva zile la o luna, in functie de temperatura (le place caldura)
  • odata lastareii formati exista doua variante- acestia se desprind de pe cartof si se pun in apa pana fac radacini, sau se taie cartoful, astfel incat fiecare lastarel sa ramana pe cate o bucatica 
  • se planteaza intr-un loc spatios (sunt invadatori) si insorit. Prefera solurile nisipoase, dar hranitoare si le place foarte mult caldura. Se pot cultiva si in containere sau saci.
  • in prima saptamana de la plantare se uda zilnic, apoi o data la doua zile in a doua saptamana, si tot asa pana se uda o data pe saptamana.Programul de udare se ajusteaza in functie de vreme.
  • se recolteaza cam la 100-140 de zile dupa plantare (la noi, daca se planteaza in iunie se pot culege in septembrie-octombrie)

Irina

    Parc Aventura- Comana

    Daca v-ati saturat de parcurile super-aglomerate din Bucuresti va recomand sa petreceti macar cateva ore in Parcul Aventura din Comana. Noi l-am descoperit intamplator acum cateva zile,in vacanta. A fost o surpriza , fiindca, desi mergem destul de des prin zona, nu stiam ca exista un spatiu de plimbare si de relaxare asa de frumos amenajat. Exista atractii pentru toata lumea- trasee prin copaci, si pentru cei mari, dar si pentru cei mici, tiroliana peste lac, tragere la tinta cu arcul, alei pentru plimbare cu bicicleta sau pe jos, trasura cu cai, cai pentru calarie, terase-restaurant, pivnita unde poti degusta vinuri, posibilitate de plimbare cu barca sau pentru pescuit sportiv, locuri dragute unde poti sa stai la un picnic, o casuta de gradina cu gradina de legume aferenta, priveliste spre Delta Neajlovului.
    E un loc foarte curat, elegant, cilivizat.Nu exista muzica in exces (chiar am apreciat linistea) si nici manele. Totul e de bun gust si sper sa ramana asa si in timp :).

    © Dulce Casa

    © Dulce Casa
    © Dulce Casa

    © Dulce Casa
    © Dulce Casa
    © Dulce Casa
    © Dulce Casa
    © Dulce Casa
    © Dulce Casa

    © Dulce Casa
    © Dulce Casa
    © Dulce Casa

    © Dulce Casa

    © Dulce Casa
    © Dulce Casa
    Irina

    Despre suferinta

    © Dulce Casa

    Cautand ceva pe blogul meu am inceput sa-l rasfoiesc, citind postarile de-a lungul anilor (sapte ani...nu sunt chiar putini)...Si am simtit ca din ele razbate multa bucurie si multumire pentru viata mea ....si intr-adevar, pentru tot ce sunt si pentru tot ce am ii sunt recunoscatoare Domnului. Desi in toti acesti ani n-am trecut doar prin bucurii, ci si prin dureri, suferinte si dezamagiri, am ales ca pe acestea din urma sa nu prea le pomenesc aici...de ce?nu fiindca as vrea sa uit sau sa ignor aceste momente, ci pentru ca nu mi-a placut niciodata sa staruiesc asupra lor. Toti trecem prin suferinte, nu sunt eu mai cu motz, sa scap :)). Iar necazurile mele n-au fost cele mai grele din lume, comparativ cu ce au altii de tras (si multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat o cruce mititica, dupa slabele mele puteri)...dar au fost ale mele, si m-au durut, si a trebuit sa gasesc o cale sa trec prin ele...cu cat folos numai Dumnezeu stie.
    Am incercat mereu sa nu deznadajduiesc (nu intotdeauna mi-a si reusit) si am cautat sprinjin si ajutor la Hristos. In noaptea cea mai neagra a sufletului spovedania, impartasania, rugaciunea si slujbele Bisericii, cuvintele sfintilor si ale crestinilor imbunatatiti au adus intotdeauna o luminita.
    Un cuvant de folos si mangaietor e cel al parintelui Simeon Kraiopoulos- am simtit ca rezonez foarte mult cu el:
    ,,Iubiţii mei, aşa cum am spus şi la început, într-un chip sau altul, toţi suferim. Durerea pe care o experimentăm este prezentă în orice moment. Am putea spune că nu există clipă în viaţa omului în care acesta să nu sufere de ceva, de o durere pricinuită de el însuşi, sau venită de la cei dragi, de la copii, sau din partea celorlalţi oameni. Apoi, atunci când aflăm în fiecare zi despre răul care se întâmplă într-un loc sau altul de pe glob, când aflăm că în Africa copiii sunt înfometaţi şi mor de foame sau altele asemenea, un suflet creştinesc nu poate să nu simtă durere pentru toate câte se întâmplă. Prin urmare, fiecare clipă este plină de pătimire şi, voim sau nu voim, vom suferi. Toţi vom împlini acest canon.
    Problema nu este, aşadar că suferim, ci în felul în care reacţionăm la suferinţă. Cât de minunat ar fi să nu lăsăm să se irosească suferinţa! De suferit, oricum vom suferi. Tot chinul suferinţei va fi în zadar dacă nu valorificăm pozitiv această pătimire, dacă n-o exploatăm. Şi valorificăm suferinţa, o exploatăm pozitiv, când cugetăm aşa cum am spus mai sus şi avem o atitudine pozitivă.
    Întâi de toate, să nu ne împotrivim deloc şi să nu ne văităm. Chiar dacă-ţi face rău toată lumea, să nu zici: ”Acesta mi-a făcut rău…!”. Nu ţi-ar fi făcut nimic dacă n-ar fi îngăduit Dumnezeu. Iar El a lăsat aşa lucrurile pentru că aveai nevoie de suferinţă. Nu înseamnă că cel care a făcut răul a săvârşit un lucru bun.
    Dumnezeu îngăduie unui om să-ţi facă rău şi să suferi. Lasă-l pe acela, ia seama la suferinţa ta şi să-L ai înaintea ochilor pe Dumnezeu. Aşadar, nici un necaz, nici o pătimire să n-o înfrunţi aşa, ci dacă este posibil, suferinţa s-o întâmpinăm zicând aceste cuvinte: “Dumnezeul meu, fii binecuvântat, fie aşa cum voieşti Tu!”. Astfel, durerea nu se va irosi, ci va fi valorificată, adică ne va folosi şi va deveni pentru sufletul nostru marele bine despre care am vorbit.(>>>)Deşi îţi vine să oftezi pentru că suferi, binecuvântează pe Dumnezeu şi pe neaşteptate, fără zgomot, vei simţi în sufletul tău binele, acel bine care nu se întâmplă în nici un alt fel.
    (Din: Arhim. Simeon Kraiopulos, Taina suferinţei, Bucureşti, Editura Bizantină, 2007)

    Dumnezeu a ingaduit sa se intample asa fiindca aveam nevoie de suferinta...cum asa?N-am nevoie de suferinta, nu-mi place sa sufar!Dar suferinta ne ajuta...sa fim dez-amagiti...adica sa dam la o parte amagirea si iluziile in care traiam cu privire la noi insine, la alti oameni sau la lumea ce ne inconjoara...suferinta ne aduce la realitate si ne poate ajuta sa invatam ceva despre noi insine si despre lume, si nu in ultimul rand despre Dumnezeu...daca vrem.

     Irina

    marți, aprilie 22, 2014

    Jurnalul unei femei simple


    Jurnalul a fost adus  in blogosfera romaneasca de Corcodusa.

    PENTRU ASTAZI...
    22 aprilie 2014,marti, ora 16.00

    ♥  Afara...
    a plouat, dar a iesit din nou Soarele

    Ma gandesc ...
    cu tristete ca maine incep din nou scoala si serviciul. Imi place cand suntem acasa cu totii si nu trebuie sa plecam nicaieri, chiar daca facem alte lucruri, fiindca lipseste sentimentul acela de graba, de urgenta, de obligativitate de a ajunge undeva la o ora fixa.
     
    Sunt recunoscatoare...
    pentru cerul senin.Cand vezi atatea zile nori si ploaie, cerul senin are un farmec aparte :).

    In bucatarie...
    nu pregatesc nimic, inca mai avem mancare de la Pasti.

    Ce mai mesteresc/creez...
    ...deocamdata, nimic.

    Intentionez sa ...
    inchid laptopul si sa ies afara, la soare.

    Citesc...
    ... o carte a parintelui Teofil Paraian.

    Sper...
     ... sa citesc mai mult.Am deja un teanc intreg de carti care ma asteapta :).

    Abia astept sa...
    sa vina vacanta de 1 mai :))

    Am invatat(invat) ...
    ...ca in educatie consecventa e cea mai importanta.

    Prin casa...
    ...se joaca fetele.

    Ma intreb...
    ...ce sa fac mai intai.
      Un citat preferat pentru azi...
    "Pentru inlaturarea gandurilor rele, ne ajuta foarte mult inmultirea gandurilor bune. Cu cat iti impodobesti mintea cu mai multe ganduri bune, cu atat se imputineaza gandurile cele rele. Daca vrei sa-ti faci randuiala in viata , trebuie sa-ti faci randuiala in minte , iar daca nu-ti faci randuiala in minte , nu-ti poti face randuiala in viata. Asa ca grija noastra cea dintai este sa ne facem randuiala in minte." pr. Teofil Paraian

    Unul din lucrurile mele preferate...
    ...manutele calde si moi de copil
    Cateva planuri pentru restul saptamanii...
    ...sa citesc.

    O fotografie de astazi...
    nu e de azi, e de ieri...o casuta care mi-a placut tare mult..


    © Dulce Casa
    © Dulce Casa


    Irina

    duminică, aprilie 20, 2014

    De Pasti

    © Dulce Casa

    Un popas de rugaciune la manastirea Comana, o plimbare in parcul de agrement din zona, o masa plina cu cate putin din toate,  o carte buna si o cafeluta savurate alene pe leaganul din gradina...nimic mai frumos decat o sarbatoare petrecuta simplu, impreuna cu cei dragi...

    Irina

    Hristos a inviat!


    Hristos a inviat!

    vineri, aprilie 18, 2014

    Nu te ingrijora


    © Dulce Casa

    © Dulce Casa

    © Dulce Casa

    © Dulce Casa
    © Dulce Casa

    © Dulce Casa

    © Dulce Casa

    © Dulce Casa

    Privesc in jur si peste tot vad numai frumusete. Flori multicolore, frunzulite si iarba de un verde crud...Natura s-a trezit la viata...si mi-a reamintit ca niciodata, dar niciodata nu trebuie sa ma ingrijorez de nimic.
    Mantuitorul le-a spus ucenicilor : 
    "Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.
    Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?
    Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele." 
    (Matei 6,  28-32)
    De cate ori nu v-ati facut griji referitor la traiul zilnic?oare cu ce-o sa platesc intretinerea?ce-o sa mancam azi?cum o sa ma descurc ca sa-mi cresc si sa-mi educ copiii?oare maine o sa mai am serviciu?
    Eu stiu ca adeseori mi-am pus aceste intrebari si multe altele, cazand in ispita si pacatul ingrijorarii. Da, pacat, fiindca ingrijorarea ne muta ochii de la maretia, puterea si bogatia lui Dumnezeu la noi insine. Uitam ca nimic in Univers nu se petrece fara ingaduinta si randuiala lui Dumnezeu, uitam ca El ne iubeste, ca este bun si ca stie dinainte nevoile noastre. Il parasim pe Dumnezeu, punandu-ne nadejdea in noi insine, incercand sa le ranjam pe toate dupa capul nostru...nu e de mirare ca adeseori iese prost.
     Ne framantam, ne umplem de stres, simtim ca ne explodeaza pieptul sub apasarea anxietatii ...si in cele din urma ne imbolnavim, neputinciosi in a purta asa o povara.
    Hristos cunostea prea bine sufletul omenesc...asa ca, odata cu diagnosticul bolii ne-a oferit si medicamentul:priviti in jur, la plante, la flori, la iarba- e vreo floare ingrijorata ca va ramane fara petale?tremura vreo frunzulita, inspaimanta ca nu va avea destul verde?au cearcane fiindca nu mai dorm noaptea, cu gandul la relele ce le-ar putea pati?Nici gand- natura isi vede linistita de treaba, fara stres si fara agitatie. Asa si voi :
    ,,Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
    Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei."
    Matei 6,33-34

    Irina

    sâmbătă, aprilie 12, 2014

    Jurnalul unei femei simple



    Jurnalul a fost adus  in blogosfera romaneasca de Corcodusa.

    PENTRU ASTAZI...
    12 aprilie 2014, sambata, ora 8.00

    ♥  Afara...
    ploua, o ploaie marunta si rece de primavara.

    Ma gandesc ...
    ca mai este foarte putin pana vom praznui Invierea Domnului.

    Sunt recunoscatoare...
    pentru flori

    In bucatarie...
     miroase a cafeluta

    Ce mai mesteresc/creez...
    ...am in minte un proiect de decupaj.N-am mai lucrat de foarte, foarte multa vreme.Luna trecuta fetele au descoperit culorile si toate materialele, si m-au rugat sa le invat cum se face.Au decorat singure o cutiuta, cadou pentru buni.Si ajutandu-le mi s-a facut dor.http://api.ning.com/files/LxgTrYw8IcmI2TF5CLdLBd-rlGNEgcg9747lgo4xTwx8f*Fqv*KNu*N0coiBuTMMmn*7PVX7WCPLY-qsIcXCKLsQoicjNtJe/smileysbusy507617.gif


    Intentionez sa ...
    ies la o plimbare in oras.

    Citesc...
    ... Biblia

    Sper...
     ... sa vizitez candva ferma lui Sepp Holzer 

    Abia astept sa...
    scap de niste examene importante.

    Am invatat(invat) ...
    ...ca oamenii ma vor dezamagi de multe ori...fiindca sunt oameni...si eu la randul meu dezamagesc adesea, cu voie sau fara voie.



    Prin casa...
    ...as vrea sa fac unele schimbari.

    Ma intreb...
    ...unde poate fi certificatul meu de nastere.Nu-l gasesc, desi am cautat peste tot unde am crezut ca ar putea fi.

      Un citat preferat pentru azi...
    ,,
    Odată, maica Gavrilia a fost întrebată: „Cum se face că vorbiţi atât de des despre faptele pe care Dumnezeu le îngăduie în viaţa noastră?“ Iar ea a răspuns: „Îmi dau seama că nimic nu se întâmplă fără voia lui Dumnezeu. Tocmai pentru că El este atotputernic. De aceea nu sunt neliniştită când văd nenorocirile care se petrec în jurul nostru. Dacă mă supun voii lui Dumnezeu, nimic rău nu mi se poate întâmpla“. „Aşa e“, i-a răspuns interlocutoarea ei. „Consideraţi, aşadar, că stresul este, practic, o formă de egoism şi o lipsă de credinţă“. „Da. Este lipsa deplinei încrederi în Dumnezeu. Şi supărarea intră în aceeaşi categorie. Atunci când mă supăr, este ca şi cum I-aş spune lui Dumnezeu că nu a făcut bine ce a făcut, că trebuia să facă aşa cum voiam eu. Dar cine sunt eu ca să spun un asemenea lucru? Mai auzi pe oameni zicând: «De ce mi-a făcut cutare aşa sau de ce mi-a zis că pe dincolo?» Se poate, însă, întâmpla ceva fără ca Domnul să ştie şi să îngăduie? Nu. Dacă-i aşa, atunci suntem liniştiţi.
    Când nu avem sufletul liniştit, Dumnezeu nu ni-L poate trimite pe Duhul Sfânt ca să ne ajute. Duhul Sfânt vine numai la sufletul senin. De altfel, Mântuitorul a spus că ne va trimite Duhul cel Sfânt, Care ne va îndruma şi ne va învăţa cele ce vor să fie. Uneori nu trebuie să facem anumite lucruri tocmai pentru că nu sunt spre slava lui Dumnezeu. Dacă sunt spre slava lui Dumnezeu, fă-le, dacă nu, să nu le faci“."(sursa )

    Unul din lucrurile mele preferate...
    ...diminetile linistite.

    Cateva planuri pentru restul saptamanii...
    ...sa citesc.

    O fotografie de astazi...



                                                                                  
                                                                              Irina

    sâmbătă, aprilie 05, 2014

    Jurnalul unei femei simple


     

    Jurnalul a fost adus  in blogosfera romaneasca de Corcodusa.

    PENTRU ASTAZI...
    5 aprilie 2014, sambata, ora 16.00

    ♥  Afara...
    bate ingrozitor vantul si e innorat.Desi mi-ar fi placut sa fie soare, nu ar strica un pic de ploaie pentru gradina :).

    Ma gandesc ...
    ca mai avem mult de lucru pana cand gradina va arata asa cum imi doresc, dar sunt multumita de ce am realizat pana acum.
    Sunt recunoscatoare...
    pentru ploaie

    In bucatarie...
    trebuie sa termin curatenia si apoi ma gandesc sa-mi fac o ciocolata calda.

    Ce mai mesteresc/creez...
    ...deocamdata nimic, desi am destule proiecte in lucru. Am inceput un sal rosu, mi-a placut modelul de mai jos

    sursa
    Intentionez sa ...
    fac niste rochite de vara pentru fete.

    Citesc...
    ... "12 luni in gradina" de K. Ploberger.

    Sper...
     ... sa revina vremea frumoasa.Am niste seminte si as vrea sa le plantez, dar nu prea imi vine sa ies in gradina pe vremea asta.

    Abia astept sa...
    vina vacanta.

    Am invatat(invat) ...
    ...ca lucrurile bune se fac in timp.

    Prin casa...
    ...sunt multe de facut.

    Ma intreb...
    ...unde sa plantez lacramioarele si toporasii pe care le-am primit ieri de la cineva.
      Un citat preferat pentru azi...
    ,,Logica şi politeţea spun: „Trebuie să cedez locul meu". Însă nu o spune şi inima. Altceva este să tresară inima şi să cedez din dragoste locul meu. Atunci voi simţi bucurie. În acţiunile noastre nu trebuie să existăm noi înşine. Să un cerem odihna noastră. Aceasta împiedică venirea lui Hristos. Fiecare să caute să odihnească pe semenul său. Adevărata odihnă se naşte din odihnirea celuilalt."
    (Cuviosul Paisie Aghioritul, Cu durere şi dragoste pentru omul contemporan )

    Unul din lucrurile mele preferate...
    ...florile de condurasi.
    Cateva planuri pentru restul saptamanii...
    ...sa crosetez daca va fi urat afara.

    O fotografie de astazi...
     
     
    (primita de la Raluca, care a fost cu gandul la mine cand a vazut imaginea :). Multumesc mult, Raluca!)