sâmbătă, mai 31, 2008

Sfoof




Sfoof-ul este o prajitura arabeasca, facuta din gris. N-am mai facut-o de multa vreme, dar azi mi-am amintit de ea. Reteta o am de la un prieten libanez, si se prepara foarte rapid- cam 10 minute dureaza sa faci amestecul si sa-l dai la cuptor.

Ingrediente :
1/2 pahar de zahar
1 pahar de lapte(sau de apa- in post)
1/2 pahar de ulei
1 1/2 pahar gris
1/2 pahar faina
1 lingurita si jumatate praf de copt
1 lingurita de sofran sau de turmeric
1 fiola esenta vanilie


(am folosit un pahar de 200 de ml)
Se amesteca zaharul cu laptele si uleiul, apoi se incorporeaza restul ingredientelor. Se toarna compozitia intr-o tava unsa cu tahini (pasta de susan), sau daca nu aveti tahini, unsa cu unt si tapetata cu faina. Eu am folosit azi o tava de silicon si nu am uns deloc.

Se lasa la cuptor 30-35 de minute, la 175 de grade. Se taie dupa ce s-a racorit.


Optional, se poate face un sirop din apa cu zahar si vanilie, sau cu miere, si se insiropeaza imediat ce se scoate din cuptor(cat e fierbinte)



In caz ca nu ati folosit pana acum sofran, nu ezitati sa cumparati acest minunat condiment, care da o culoare galben- aurie mancarurilor in care este adaugat. Eu il folosesc la prajituri (in special la aluaturile de post, care n-au ou) si la orez.


Irina



vineri, mai 30, 2008

Ce mai citesc



Desi am cumparat ceva carti in ultima vreme, n-am avut timp sa va povestesc despre ele.

Dar ieri am primit ultima comanda de la editura Sophia, si trebuie sa va recomand : "Barbatul si femeia in viziunea Sf. Ioan Gura de Aur" de David C. Ford.

Este vorba de o analiza detaliata a scrierilor Sf. Ioan, autorul comentand viziunea acestuia asupra barbatului si femeii, trecand printr-o diversitate de subiecte: casatorie, feciorie, relatiile intre sexe, rolul femeii in familie, biserica si societate. Cartea demonstreaza ca Sfintii Parinti nu erau misogini, asa cum pretind unii credinciosi, influentati de teoriile feministe. Daca vreti sa va lamuriti asupra acestor subiecte va recomand cartea cu caldura.



Si daca tot am deschis subiectul o sa va spun si despre restul cartilor cumparate in ultimele luni.

Din colectia " Talcuiri la Sfanta Scriptura" am luat "Talcuiri la Epistola a doua catre Corintheni" de Sf. Ioan Gura de Aur. Am gasit-o cu reducere de 50% la pret ( asa am mai achizitionat niste carti din aceeasi serie).



O alta colectie foarte buna este "Psihoterapia Ortodoxa", din care am cumparat:



  • Probleme actuale ale psihoterapiei ortodoxe" de dr. Dmitri Avdeev, unde se trateaza pe scurt subiecte cum ar fi starile obsesive, homosexualitatea, dependenta de jocuri de noroc, etc.
  • "Reintregirea sufletului " de John Chryssavgis- autorul, preot casatorit, cu experienta in slujirea pastorala, dar si in lucrul cu tinerii, vorbeste despre pocainta, despre rolul parintelui duhovnicesc si despre ascultare, dar atinge subiecte spinoase cum ar fi comportamentul inadecvat al unora dintre preoti si abuzurile asupra copiilor.
  • "Pacatele parintilor si bolile copiilor" de K.V. Zorin- cartea este o continuare a volumului "De ce sufera copiii" , si descrie legatura dintre comportamentul parintilor si starea sanatatii copiilor.Autorul analizeaza in lumina credintei ortodoxe diverse situatii de viata si ne da solutii pentru prevenirea acestor probleme.

Si ultimele trei :

  • "O zi de viata sfanta" de Mitropolitul Grigorie - contine sfaturi practice pentru organizarea unei zile din viata crestinului. Gasiti cateva fragmente din aceasta carte pe Blogul Nataliei.
  • "Lectii duhovnicesti" de Serghei Bolsakov- volumul cuprinde convorbiri duhovnicesti pe care autorul le- avut cu monahi ortodocsi din Rusia, Finlanda, Estonia, Franta si muntele Athos intre anii 1919 si 1974. Discutiile amintesc de cele din cartea 'Pelerinul rus" , si sunt extrem de vii si de ziditoare.
  • "Spovedanie neterminta" de Gena Geamanu- este vorba despre jurnalul de tinerete al maicii Siluana (nu a recunoscut niciodata in mod direct ca este vorb de ea, dar biografia coincide), si parcurge cautarile existentiale ale autoarei sub regimul comunist, descriind apoi intalnirea cu Hristos si marturiile ei despre lupta duhovniceasca. Am citit prima oara aceasta carte acum vreo 7 ani, cred, si m-a marcat foarte mult. E o lectura excelenta in special pentru tinerii care, nascuti dupa Revolutie, nu pot sa inteleaga ce groaznic a fost regimul ateu-comunist, si ce binecuvantati sunt ei ca au aceasta libertate, pe care sa dea Dumnezeu s-o foloseasca pentru mantuirea sufletului.


Irina

miercuri, mai 28, 2008

Despre gradinite




Azi am fost sa ma interesez de inscrierea Ilincai la gradinita, fiindca ne-am gandit ca e suficient de mare de-acum pentru a petrece cateva ore in colectivitate.

Am inceput cautarile de saptamana trecuta. La prima gradinita unde m-am dus mi s-a spus ca primesc doar copiii arondati, si am fost trimisa la gradinita de care apartinem. Aici mi-au spus ca nu fac inscrieri, fiindca au deja cate 45 de copii in grupa - spre dezamagirea Ilincai, care a asistat la conversatie.

Asa ca azi am pornit voiniceste spre a treia gradinita de pe lista. Am lasat-o la urma fiindca e la distanta cam mare de noi- am de mers 20 de minute pe jos. In rest mi s-a parut destul de bine- inauntru e curat, renovat, in grupa sunt putini copii, si nu au televizor. Am primit fisa de inscriere si asigurarea ca sunt locuri, asa ca in principiu Ilinca va merge aici la toamna.

Personal nu sunt un fan al sistemului de invatamant institutionalizat, mai ales al celui din tara noastra dar, fiindca la un moment dat va merge la scoala, ma gandesc ca ii vor prinde bine cateva ore petrecute la gradinita . Pe langa asta si ea e doritoare sa mearga, ca sa le poata spune prietenilor ei la ce grupa e .

Oricum raman la ideea ca, cel putin in cei "7 ani de acasa", copilul trebuie sa stea cat mai mult in familie, nu in institutii, si asta din mai multe motive.

In primul rand in acesti ani se dezvolta relatii afective puternice intre copii si parinti. E o perioada in care copiii au nevoie in primul rand de dragostea si atentia parintilor, iar pentru parinti e o perioada plina de bucurii- acum e momentul primului zambet, al primilor pasi, al primului cuvant, a intrebarilor nesfarsite si a curiozitatilor de tot felul. Si ce poate fi mai placut decat sa redescoperi lumea impreuna cu cel mic? (desi poate fi obositor uneori, recunosc ). Nu e nimic mai important decat dezvoltarea legaturilor afective intre membri familiei, si asta nu se poate face decat petrecand cat mai mult timp impreuna si creand amintiri pentru o viata.

Apoi acestia sunt anii in care se pun bazele bunei cresteri, si in care copilul invata ce e bine si ce e rau. Sufletul celui mic e extrem de pretios- il putem da pe mana unei educatoare, care poate are alte principii si valori, diferite de cele ale familiei noastre? In plus el va fi inconjurat ore bune de copii de la care poate invata lucruri care sunt rele in viziunea noastra, iar noi nu suntem prezenti acolo pentru a-l invata si a-l corecta. Daca vrem sa formam copiilor nostri un caracter virtuos va fi destul de dificil s-o facem daca nu ne ocupam personal de cresterea lor, in special in primii ani ai vietii.

In al treilea rand metodele si mijloacele educative din gradinite s-ar putea sa nu corespunda cu ceea ce ne-am dori pentru copil. De exemplu impartirea aceasta pe grupe de varsta, obisnuita in sistemul nostru de invatamant este nenaturala. In aceasta privinta apreciez foarte mult sistemul Montessori, in care grupele de copii sunt eterogene, cuprinzand micuti intre 3 si 6 ani. Din pacate in Romania metodele alternative sunt destul de slabut reprezentate, si de obicei sunt accesibile celor cu venituri mari.

Una peste alta cred ca un maxim de 4 ore la gradinita, dupa varsta de 4 ani, sunt mai mult decat suficiente. Ce parere aveti?


Irina





luni, mai 26, 2008

Zona 5 - camera de zi




Iar e luni, asa ca am ajuns cu dereticatul in zona 5 a apartamentului, adica in camera de zi. Camera indeplineste mai multe functii: birou, biblioteca, loc de joaca, camera de oaspeti.

Pentru aceasta zona mi-am propus urmatoarele:
Lunar :
  • sterg praful peste tot
  • spal geamurile
  • spal draperii, perdele
  • aspir si sterg pe sub paturi
  • ordine in hartii(facturi, etc.)
  • sterg lustrele
  • arunc sau dau ce nu mai e nevoie
  • aranjez cartile din biblioteca

Saptamanal:

  • aspir covorul
  • perii covorul
  • curat canapeaua
  • sterg podeaua cu mopul
  • sterg praful de pe mobila
  • sterg vitrina ( nu, n-avem bibelouri in ea, ci carti )

Zilnic

  • matur sau aspir, daca e nevoie
  • fac ordine pe birou
  • strangem cartile, si jucariile, si le punem la loc
Irina


joi, mai 22, 2008





Dati multumire pentru toate, caci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.
1Tes. 5:18





Ieri a fost o zi obisnuita. Teodora a dormit la pranz si cand s-a trezit m-am gandit sa-i dau sa guste un pic de papanas. Cam la 20 de minute dupa aceea a varsat, dar m-am gandit ca e din cauza dintilor care ii ies acum, asa ca ne-am imbracat si am plecat afara. La un moment dat am observat niste pete pe gat. Parca era piscatura de urzica. Apoi am observat aceleasi pete pe urechiuse. Prietena cu care eram a sunat un medic si acesta ne-a trimis la urgenta. Primul motiv de multumire- prietena mea avea carnet si masina, asa ca ne-a dus imediat la spitalul de copii Budimex ( sotul era inca la servici). Cam in jumatate de ora Teodora se umflase si pe fata, gat, iar urechiusele aratau de-a dreptul tragic. Din fericire nu a fost foarte grav, probabil a avut o reactie alergica la albusul de ou din papanas. I-a dat un tratament pentru 3 zile, si o interdictie lunga la consumul de ou. Asa ca am multe de multumire in aceasta joi:


pentru prietena inimoasa care m-a ajutat
pentru ca Teodora si-a revenit si nu a fost mai rau
pentru ca exista tratament in astfel de probleme



Irina





miercuri, mai 21, 2008

Zona 4- dormitoarele



Saptamana asta e la rand zona 4 a apartamentului, adica dormitoarele. Din pacate acum am de rezolvat diverse probleme in afara casei si programul nostru e un pic dat peste cap, dar sper sa recuperez. Bine ca n-avem vila , ce ma faceam?

Dar iata ce mi-am propus pentru dormitoare:


Lunar :

  • sterg praful peste tot
  • spal geamurile
  • spal draperii, perdele
  • aspir si sterg pe sub paturi
  • ordine in dulapuri
  • sterg lustrele
  • arunc sau dau ce nu mai e nevoie
  • aranjez carti, jucarii

Saptamanal:

  • aspir covoarele
  • perii covoarele
  • sterg podeaua cu mopul
  • sterg praful de pe mobila
  • sterg oglinzile
  • schimb asternuturile

Zilnic

  • strang paturile
  • strangem cartile,jucariile si le punem la loc


Irina





vineri, mai 16, 2008

Condurasii mei de balcon



Am deschis dimineata geamul si am simtit parfumul verii navalind in casa. Stand la o margine de Bucuresti inca se mai simte mirosul campului, printre norii de praf si gazele de esapament.Salcamii si castanii au inflorit- la fel si florile mele din jardiniere.

De cand eram copil mi-a placut foarte mult natura si sufeream ca nu am niste bunici la tara in gradina carora sa ma desfasor. Ma chinuiam la bloc cu cate un ghivecel in care puneam boabe de fasole sau lastari de capsuni. Cand am ajuns "la casa mea"- un aparatament de bloc cu doua balcoane- am umplut-o de flori. Aveam chiar si un leustean in ghiveci.

Cand ne-am mutat in Bucuresti am luat si florile, dar n-au mai incaput in balconul mic si batut de soare al apartamentului actual. Acum mai am doar
cateva ghivece care au rezistat eroic la "jumulirile" Ilincai. Asa ca m-am hotarat sa renunt la majoritatea ghivecelor cu plante de apartament si sa pun doar cateva jardiniere la ferestre, cu flori de gradina.
Preferat
ele mele sunt condurasii (tropaeolum) si muscatele curgatoare. Condurasii i-am plantat direct in jardiniere, la inceputul lui aprilie, si deja au inceput sa infloreasca. Pe langa frunzele bogate si verzi, florile sunt de un portocaliu teribil, iar parfumul este superb.Imi pare rau ca nu am cum sa fotografiez jardiniera din afara.
Atractia mea pentru aceste flori provine, desigur, tot din copilarie Photobucket. Bunica mea avea cateva condurasi de plastic intr-o vaza, pe dulapul din dormitor, si imi placea grozav combinatia lor de verde- portocaliu. Dar in realitate am avut ocazia sa-i vad mai tarziu, si mi-au placut si mai mult.
Ce mi s-a parut mai interesant e ca toate componentele acestei plante (frunze, flori, semintele verzi, mugurii) se pot consuma in salate, fiind o importanta sursa de vitamina C si avand un gust usor condimentat. Recunosc ca n-am incercat inca sa-i mananc, mi-e mila de ei Photobucket. Fiindca infloresc din mai-iunie pana toamna tarziu sunt o alegere foarte buna pentru jardiniere si gradini.


Irina
Photobucket

joi, mai 15, 2008

Joia recunostintei

Dati multumire pentru toate, caci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.
1Tes. 5:18



Dintre marii parinti induhovniciti unul din preferatii mei este Fericitul Paisie Aghioritul. I-am descoperit cuvintele de folos in 2001, cand au aparut in limba romana. Multe dintre ele m-au ajutat in umblarea mea duhovniceasca, si m-au odihnit sufleteste. Fiindca e "joia recunostintei" as vrea sa va impartasesc cateva dintre cuvintele parintelui despre gandurile bune si gandurile rele.

"Atunci cand omul cultiva numai ganduri bune si isi intareste o stare buna, patimile inceteaza sa mai actioneze, de parca nu ar mai exista (...)

Un gand bun are aceeasi putere cu o priveghere de multe ceasuri. Are putere mare (...).De aceea incercati, pe cat puteti, sa plantati voi ganduri bune mai inainte de a apuca diavolul sa va planteze el gandurile cele rele, pentru ca inima sa vi se faca gradina de flori si rugaciunea sa va fie insotita de mireasma duhovniceasca.

Oamenii ...se chinuiesc pentru ca nu infrunta lucrurile duhovniceste. De pilda, cineva porneste ca sa mearga undeva, dar motorul masinii lui pateste ceva si intarzaie putin la destinatie. Daca are gandul cel bun va spune : "se vede ca Bunul Dumnezeu a randuit sa apara piedica aceasta; altfel poate ca as fi patit vreun accident, daca n-as fi avut aceasta intarzaiere. Cum sa-Ti multumesc, Dumnezeul meu pewntru aceasta?" si-L slaveste pe Dumnezeu. Dar daca nu are gandul cel bun se va supara pe Dumnezeu si va huli: " Iata, am intarzaiat!As fi putut merge mai repede! Ce lucru anapoda!Uf, ce Dumnezeu..." Atunci cand omul primeste cele ce i se intampla cu gand de-a dreapta, se ajuta. In timp ce daca lucreaza in partea stanga se chinuieste, se topeste, se zapaceste. "

Mi-am amintit de aceasta invatatura azi dimineata cand am deschis geamurile sa aerisesc, si m-a asurzit zgomotul de la pikamerele celor de la drumuri, care inlocuiau niscai trotuare .
Primul impus a fost sa ma enervez, etc. si am zis stop, ia sa pun gandul cel bun. Si m-am gandit :
" Doamne, ce bine ca e asa galagie. Inseamna ca niste muncitori au de lucru, si au cu ce sa-si intretina familiile. Si ce bine ca e galagie, asa imi dau seama ce mare binecuvantare e ca avem termopane, daca le inchid va fi liniste in casa. Multumesc, Doamne, fiindca muncitorii au de lucru, iar noi aveam geamuri termopan."

Trebuie sa spun ca a functionat, imediat m-am inveselit . Daca vreti sa incercati si voi- Doamne ajuta!


Irina



miercuri, mai 14, 2008

Auditii / ascultarea cu atentie a unui text (4)



Lista celor 10 lucruri de facut :


1.Scris si citit
2.Povestirea orala
3.Memorarea
4. Auditii& ascultarea cu atentie a unui text

5. Rugaciune in familie
6.Arte & lucru manual
7. Excursii & biblioteca
8. Munca & slujirea altora
9. Disciplina
10. Jocuri &explorare

4. Auditii& ascultarea cu atentie a unui text





Citind copiilor cu glas tare acestia invata sa distiga sunetele, isi imbogatesc vocabularul, isi largesc conceptia despre lume, si isi dezvolta imaginatia. Este recomandat sa faceti asta cel putin doua ore pe zi. Puteti alege intre carti de literatura buna, biografii, si povestiri istorice. Puteti include carti de stiinta, geografie, arta, muzica si istorie.


Nu va temeti sa cititi copiilor mici carti cu capitole lungi. Un copil de 5 ani este capabil sa fie atent si sa inteleaga mult din carti ca "Insula comorilor" sau "Calatorie spre centrul pamantului".

Nu pierdeti timpul citind carti "usurele" ( de tipul "misterele lui Nancy Drew ").

In timp ce cititi nu cereti copilului sa stea linistit pe canapea langa dumneavoastra . Cat timp copilul este in camera si nu distrage sau nu intrerupe lectura, ii vom permite sa se joace in liniste, sau sa lucreze la ceva ( sa coase, sa lipeasca, sa coloreze, etc.), in timp ce noi citim cu glas tare. Majoritatea copiilor asculta mult mai bine cand fac ceva cu mainile- in special baietii. Unii parinti combina lectura cu glas tare si povestirea.


Nu vom citi copilului doua ore neintrerupte, ci vom imparti timpul de lectura - dimineata, la pranz si seara.

Nu cititi varianta prescurtata a cartilor, sau cea tip benzi desenate, ci cautati varianta originara. Nu este important ca cel mic sa cunoasca povestea, ci sa auda fraze care ii atrag atentia si il provoaca sa gandeasca. Variantele prescurtate sunt scrise intr-un limbaj simplu, cu vocabular elementar, si nu dezvolta placerea pentru lectura si pentru literatura buna.

Ocazional putem da copilului sa asculte carti inregistrate pe casete / CD, mai ales in timpul calatoriilor lungi cu masina. Este bine sa avem si cartea, astfel incat copilul sa asculte povestea si sa se uite la imagini. Insa aceste auditii nu trebuie sa inlocuiasca cititul cu glas tare impreuna cu parintii.

(idei si sugestii luate de aici : http://www.triviumpursuit.com/articles/ten_to_do_before_ten.php )


Irina


marți, mai 13, 2008

Purcelus si calut din plastilina

Fiindca astazi e "martea copiilor" va arat niste imagini cu un calut si un purcelus din plastilina pe care le-am facut impreuna cu Ilinca. Ea a framantat plastilina si a facut bilute de diferite marimi, iar eu le-am dat forma si le-am asamblat.




Avem o carticica cu idei de modelaj, unde explica pas cu pas cum se face. Ilincai ii place tare mult, mereu se uita in ea si ma roaga sa facem cate ceva.

Irina


luni, mai 12, 2008

Zona 3


Saptamana aceasta fac curatenie in zona 3, care e alcatuita din cele doua bai si doua camari de pe holul mic.

In baie nu am foarte mult de facut:

  • spal covorasul de pe jos
  • spal cada, chiuveta si wc-ul cu detartrant
  • spal geamul
  • arunc recipientele goale si produsele de igiena expirate
  • inlocuiesc produsele de igiena consumate


Zilnic:

  • spal chiuveta si lustruiesc oglinda
  • spal pe jos
Camarile:
  • de sortat si de aruncat lucrurile de prisos


Irina


duminică, mai 11, 2008

catre tineri



De pe situl Maicii Siluana - o scrisoare catre tineri de la o credicioasa mai in varsta:

"Pentru tine şi pentru alţi tineri care au probleme cu băbuţele din biserică (printre care mă număr şi eu) - vă sfătuiesc să faceţi ce am făcut şi eu. Chiar dacă am intrat destul de bătrână în Biserică, am fost la fel de emoţionată şi timorată ca şi voi şi mi-a fost la fel de frica de "teroriştii" din Biserică ca şi vouă. Am ascultat însă sfatul Sfintei Matrona a Rusiei, care zicea: "Când mergi la biserică, nu privi la nimeni, roagă-te cu ochii închişi sau aţinteşte-i la o icoană. Nu te interesa de vieţile preoţilor şi nu alerga în căutarea stareţilor şi a celor văzători cu duhul. Lumea se află în răutate şi amăgire, iar amăgirea-ademenirea sufletelor va fi directă, fii cu mare grijă.". Aşa că mi-am ales un loc retras, stau foarte mult în genunchi (căci părintele Arsenie Boca zicea: "Mai mare este omul în genunchi, decât omul în picioare" şi, de altfel, să stau şi eu cât mai pot, că la bătrâneţe nimic nu prea mai poţi face) şi cu ochii închişi. Nu văd nici în dreapta, nici în stânga. Eu merg la biserică să mă rog, nu să mă încarc de alte păcate. Şi de mine s-au luat. Pentru că nu folosesc perinuţa când stau în genunchi (tot la sfatul unui mare duhovnic), cineva mi-a zis: "Te dai mare credincioasă şi vii neacoperită la biserică". Şi azi îi mulţumesc doamnei respective pentru duritatea cu care mi-a spus adevărul. Dacă ar fi fost mai blândă şi azi aş fi încălcat porunca cea mai uşor de îndeplinit: aceea ca femeia să fie acoperită când se roagă.
Cât priveşte femeia în pantaloni, am citit că la un Sinod (la începuturile bisericii), s-a stabilit ca femeia în haine bărbăteşti să fie scoasă din Biserică. Deci, facem ascultare, învăţăm smerenia, făcând mai întâi lucrurile cele mai simple şi mai uşoare. Şi cât de frumoasă e femeia în fustă sau rochie. Încercaţi! Nu este greu.

Nu renunţaţi la nimic din ce vă învaţă marii duhovnici, chiar dacă băbuţele (ca mine! ha, ha) strâmbă din nas. Nu ieşiţi cu nimic în evidenţă. Asta am înţeles din tot ce am citit până acum. Îmbrăcămintea trebuie să fie decentă şi curată (poţi să ai şi costum Armanni şi pantofi Guban) pentru ca să nu fie motiv de păcătuire, nici pentru bărbaţi (arătându-ne formele), nici pentru femei (ca să ne invidieze sau să se necăjească de sărăcia lor).

Tot Sfânta Matrona a spus ceva foarte drăguţ, pe care vreau să-l împărtăşesc cu voi: "De ce să judeci alţi oameni? Gândeşte-te mai des la tine. Fiecare oiţă va fi atârnată de propria-i codiţă. Ce ai tu cu alte codiţe?".

Şi dacă vă mai necăjesc băbuţele, gândiţi-vă că printre ele se află şi băbuţe ca mine, la fel de speriate ca şi voi.

Va iubesc pe toţi,

Lizeta"

Tort aniversar cu capsuni








De ziua Ilincai am facut un tort foarte bun, cu crema diplomat de capsuni. Fiindca in curand vom intra in sezonul acestor fructe, va dau reteta, poate o sa-l incercati.

Ingrediente:

Blat :

  • 3 oua
  • 3 linguri zahar
  • 3 linguri faina
  • 3 linguri ulei
  • praf de copt-un varf de lingurita
  • arome


Cremele :

  • 1 kg capsuni mai micute
  • 150 g smantana
  • 150 g frisca vegetala
  • 2 oua
  • 150 g zahar ( sau mai mult, dupa gust) + 75 g zahar
  • 3 plicuri gelatina
  • 80 ml vin rosu sau alb

1. Se face intai blatul:

  • galbenusurile se freaca cu zaharul pana rezulta o crema
  • se adauga uleiul
  • se adauga faina
  • se adauga praful de copt
  • se adauga albusurile batute spuma
  • se toarna intr-o tava rotunda cu diametrul de 26 cm
  • se da la cuptor 15-20 min. la 170 grade
  • se scoate cand e gata, se lasa la racit pe un gratar si se aseaza pe farfuria pentru tort ( pe hartie ornamentala daca aveti )


2. Se insiropeaza blatul cu apa amestecata cu zahar si vanilie, sau cu sirop de capsuni. Apoi se taie capsuni in jumatate, si se aseaza pe blat, cu fata in jos, circular, pana acoperim toata suprafata. Se pune de jur imprejur un inel de torturi, si se trece la pregatitul cremei.

3. Crema roz:

  • se separa ouale
  • gelatina ( 2 plicuri) se pune intr-o craticioara, cu apa rece cat sa o acopere, si se lasa la inmuiat
  • galbenusurile se freaca cu jumatate din cantitatea de zahar
  • se face un piure din 400-450 g de capsuni si se amesteca cu ouale
  • albusurile se bat pana se intaresc, impreuna cu restul de zahar, apoi se toarna peste amestecul de mai sus
  • se bate frisca ( amestecam frisca vegetala cu smantana ), dar nu foarte tare, sa ramana cremoasa
  • se incorporeaza frisca in restul de crema
  • punem gelatina pe bain-mare pana devine lichida( atentie, nu trebuie sa fiarba), si o turnam in crema cu grija sa nu se faca cocoloase, amestecand mereu
  • turnam crema peste blat si o dam la frigider sa se intareasca


4. Crema visinie:

  • restul de capsuni se fac piure
  • se pun la fiert impreuna cu vinul si cu 75 g zahar pana se inmoaie capsunile
  • se lasa la racit
  • cand crema roz s-a intarit, se prepara un plic de gelatina la fel ca mai sus
  • se amesteca gelatina cu crema visinie si se toarna peste crema roz
  • se da din nou la frigider sa se intareasca


La sfarsit se scoate cu grija inelul de tort si se orneaza dupa plac. Daca ceva nu e clar va rog sa ma intrebati si va raspund cu placere.

Irina

vineri, mai 09, 2008

Il iubesti pe Dumnezeu?


" Putem pune trei întrebări: „Crezi în Dumnezeu?” Aceasta nu înseamnă prea mult, deoarece

şi „dracii cred şi se înfioară”.




A doua este: „Îl cunoşti pe Dumnezeu?” Noi îi cunoaştem pe cei

cu care avem de-a face.



A treia întrebare: „Este Dumnezeu prietenul tău?”, sau „Îl iubeşti pe

Dumnezeu?”A treia întrebare este cu adevărat importantă. Cum se poate ajunge la aşa ceva? La fel cum

se clădeşte orice prietenie. Acţionând împreună. Profunzimea şi adâncimea prieteniei vor

depinde de varietatea şi mulţimea lucrurilor pe care le facem şi de care ne bucurăm împreună.

Va fi prietenia constantă? Aceasta depinde iarăşi de cât de comune ne sunt



interesele şi dacă

cercul lor se lărgeşte în aşa fel ca să nu ne oprim în dezvoltarea prieteniei noastre. Prietenia

adevărată cere creştere. „Trebuie să progreseze aşa cum şi viaţa însăşi progresează.” Prietenii

trebuie să umble împreună; ei nu pot să stea nemişcaţi pentru că ar însemna moartea prieteniei

şi a vieţii lor.




Prietenia cu Dumnezeu înseamnă prietenia dintre copil şi părintele său. Aşa cum un copil

ideal creşte zilnic având cu tatăl său o relaţie tot mai apropiată, tot aşa trebuie şi noi să avem o

dragoste mai mare pentru Dumnezeu acceptându-I dorinţele, având în minte gândurile Lui şi

împărtăşind activitatea Lui.







Crucea, pe care atârnă cea mai iubitoare persoană pe care lumea a cunoscut-o şi care iubeşte

în mijlocul durerilor, este mijlocul prin care Dumnezeu a creat mai multă dragoste decât prin

orice altceva. Pentru o treime din omenire, crucea aceasta a devenit simbolul dragostei, pentru

că ea atinge profunzimea dragostei umane.”




Frank Laubach

marți, mai 06, 2008

10 lucruri de facut cu copiii (2)






prima parte aici


Mai jos este lista celor 10 lucruri de facut :


1.Scris si citit
2.Povestirea orala
3.Memorizare
4. Auditii& ascultarea cu atentie a unui text

5. Rugaciune in familie
6.Arte &lucru manual
7. Excursii & biblioteca
8. Munca & slujirea altora
9. Disciplina
10. Jocuri & explorare

3. Memorizarea

Memorizarea trebuie sa inceapa de la varste fragede - de la doi sau trei ani- si sa continue de-a lungul vietii( este foarte utila si pentru adulti ). Este necesar ca zilnic sa se petreaca timp recitand pasajele memorate.

Incurajati copilul sa memoreze lucruri ca pasaje din Scriptura si din catehism, poezii, pasaje din literatura. Memorizarea unor texte literare va pregti copilul pentru studiul formal al gramaticii la varsta de 10 ani. El va incepe sa "simta" modul in care se formeaza frazele, si isi va imbogati vocabularul. Deasemenea memorizarea va pregati copilul pentru a face compuneri bune. Ceea ce intra in capul unui copil cand e mic va iesi mai tarziu sub forma de compuneri scrise.

Copilul poate recita ceea ce a memorat in fata familiei sau al unui grup mai mare. Aceasta il poate pregati pentru competitii in interpretare orala sau, mai tarziu, pentru discursuri si dezbateri. Impreuna, memorizarea si povestirea orala antreneaza, ascut si intaresc capacitata intelectuala, ceea ce il va pregati pe copil pentru studii riguroase mai tarziu. Aceste lucruri sunt bine de facut in primii ani de viata. Prin contrast televiziunea, mijloacele video si chiar o mare parte din software-ul educational actual duc intr-o directie opusa.

Petreceti timp -5 sau 10 minute pentru fiecare copil, o data sau de doua ori pe zi, pentru a asculta ceea ce a memorat acesta. Exercitiile zilnice de memorizare, ca si exercitiile fizice, ajuta la intarirea mintii.

Copilul nu trebuie sa recite zilnic tot ce a memorat pana atunci. Dupa ce cunoaste bine un text, dati-i altceva nou de invatat, si revedeti pasajele vechi o data pe saptamana. Dupa ce copilul a memorat o cantitate rezonabila de texte, acestea vor fi trecute in revista o data pe luna sau mai mult.De-a lungul anilor multe lucruri pot fi uitate, dar va ramane intotdeauna impresia produsa de ele, iar unele se vor intipari pentru totdeauna.



Nota:

- personal nu am o memorie foarte buna, imi ia destul de mult timp sa invat ceva pe de rost, de aceea as dori sa ii ajut de copiii mei sa-si dezvolte inca de mici aceasta capacitate. Deocamdata nu am lucrat foarte mult cu Ilinca in acest domeniu, de aceea intentionez ca pentru inceput sa o ajut sa invete in fiecare saptamana cate o poezioara, si cate un verset din Biblie.

Irina

luni, mai 05, 2008

Mini-vacanta noastra


Cum va spuneam, aseara ne-am intors de la Bran. Toata "aventura" a inceput joi (1 mai). Nu ne planificasem nici o plecare, ba chiar stabilisem ca sambata sa ii serbam Ilincai ziua, fiindca anul asta ziua a picat in Sambata Mare si nu puteam sa intindem mese si petreceri atunci.

Asa ca pe 1 mai eram la un gratarel cu niste prieteni, ca tot romanul de ziua muncii . Prietenii nostri inchiriasera o cabana la munte pentru un grup mai mare si tocmai primisera un telefon ca cineva nu mai putea veni, deci ramasese o camera libera ce trebuia ocupata. Si ne-am gandit sa mergem noi, ca tot nu am mai fost de mult pe undeva.


Zis si facut. Vineri dimineata la 7 (si ceva) eram "pe cai" gata de plecare. Drumul a fost foarte frumos, desi cam aglomerat in zona Sinaia. Am oprit la un moment dat sa ne mai dezmortim, si Ilinca a cules flori (click pe imagini daca doriti sa le vedeti mai mari).


In jurul pranzului am ajuns la cabana. Am lasat masina undeva mai jos, fiindca drumul nu permite accesul decat cu masini de teren, si am urcat prin padure (nu foarte mult). Cabana este asezata intr-un loc absolut superb- munti, padure, liniste- n-as mai fi plecat de acolo.


Am stat intr-o camaruta la mansarda (imi plac grozav mansardele) - in fata ferestrei aveam un pom inflorit, in zare se vedeau muntii, si casute cu acoperisuri rosii printre palcuri de brazi.

Proprietarii, niste oameni deosebiti, au un baietel de varsta Ilincai- deci din punctul asta de vedere am fost fericita, n-am mai avut grija ei, s-au jucat intr-una .


Din cauza aerului tare Teodora a dormit pe rupte, asa ca in sfarsit(dupa cat timp ?) am putut sta in liniste, savurand o cana de supa fierbinte, alaturi de o carte, langa o fereastra pe care vedeam altceva decat blocuri cenusii. Era ca-n rai .

Din pacate nu ne-am putut plimba prin padure, fiindca a plouat destul de mult si era umezeala, si noroi, dar totusi am urcat un pic .









In curtea cabanei era si casuta proprietarilor, care mi-a placut teribil de mult, m-a cucerit prin simplitate si bun gust, mai ales ca am vazut prin zona niste orori arhitectonice care stricau bunatate de peisaj
Duminica dimineata vremea era insorita. Ne-am trezit destul de devreme. Am deschis fereastra- afara se auzea ciripitul pasarelelor, susurul paraului, iar undeva departe bateau clopotele de inceput de slujba. Ma simteam ca Heidi, fetita muntilor

Insa pe la 12 a trebuit sa plecam, spre marele meu regret.

Prima oprire a fost la Bran, unde am aruncat un ochi prin targ. Pe langa kitchurile de rigoare am vazut niste ii superbe, si niste fete de masa brodate, extraordinar de frumoase. Din pacate nu mi-a trecut prin cap sa fac poze.

Urmatoarea oprire a fost la Rasnov. Cand am fost acolo in ianuarie nu am avut timp sa vizitam cetatea, asa ca am recuperat de data asta. Dupa un urcus destul de abrupt prin padure am ajuns la poarta cetatii medievale. E ca un orasel miniatural in varf de deal, inconjurat de ziduri solide.



In mare parte este reconstruit, si pe stradutele intortocheate am vazut magazine cu suveniruri, un muzeu, si un atelier de pictura.



Pe o cladire, presupun ca era o fosta capela, troneaza un crucifix imens din lemn. Impresionant Hristosul rastingnit dominand ruinele cetatii.



Orasul si muntii se vad superb de sus - cred ca era foarte placut sa locuiesti acolo.


Desi am fi vrut sa mai stam a inceput sa ploua, asa ca am coborat sa mancam si apoi am pornit spre Bucuresti, pe drumul care trece prin Targoviste. Din fericire am plecat pe lumina, iar ploaia se oprise, asa ca am putut admira din nou niste peisaje nemaipomenite.

Cam asta a fost mini vacanta noastra. Imi pare rau ca talentul meu de povestitor nu e prea grozav, asa ca nu am putut sa redau mare lucru din aceasta calatorie, dar sper ca fotografiile sa vorbeasca mai bine decat mine.

Acum va las, ca am o gramada de treaba, deja rutina mea zilnica e data peste cap. In casa e dezastru (bagajele trebuie desfacute, rufele uscate trebuie stranse, trebuie sa "primenesc" un pic casa conform planificarii, etc., etc.).

Va doresc o zi buna!



Irina
Photobucket

Seara buna! :)



Seara buna tuturor! ( sau noapte buna, ori somn usor, vad ca deja e miezul noptii Photobucket).Nu de mult am ajuns si noi acasa din mini-vacanta noastra la Bran, au fost trei zile absolut superbe si imi pare asa de rau ca a trebuit sa ne intoarcem Photobucket, dar asta e, sper sa mai mergem acolo cat de curand.
O sa va povestesc maine pe larg ce si cum, si bineinteles ca o sa pun si poze - va fi dificil sa aleg, am facut destul de multe si toate sunt frumoase.
Va multumesc ca ati deschis blogul meu zilele astea, si ca v-ati gandit la noi. Va las, vreau sa mai citesc un pic si pe urma merg la naaaniiii...

p.s. vizitati neaparat blogul Cristinei, sper sa va placa- mie mi-a placut foarte mult!

Irina
Photobucket