Am auzit multi dintre parinti spunand 
ca nu-i vor invata pe copii sa citeasca devreme, deoarece se vor 
plictisi la scoala. Ca mamica a unei scolarite care a terminat clasa 
intai, si care stia sa citeasca dinainte, pot spune ca lucrul acesta nu e
 deloc adevarat. Ritmul extrem de alert in care se merge cu materia, si 
cantitatea destul de mare de informatii care se parcurge, face ca un 
copil ce stie deja sa citeasca (si sa scrie) sa treaca mai usor si mai 
relaxat prin intaiul an de scoala.
 
     Pentru a putea invata un copil cititul de la 4-5 ani (uneori chiar 
si de la 3), este nevoie sa acordam o atentie speciala perioadei preabecedare , adica primilor ani de viata, in care se pun bazele invatarii si dezvoltarii limbajului.
     
 Primul pas pe care l-am facut eu a fost sa acord o atentie deosebita 
dezvoltarii limbajului. Cu Ilinca si cu Otilia nu am avut probleme- 
amandoua au vorbit extrem de repede si de corect.Spre deosebire de ele, 
Teodora a avut o dezvoltare mai lenta. A vorbit mai tarziu, nu il 
pronunta pe r, inlocuia sunetele intre ele, vorbea stalcit, a formulat 
mai greu propozitii, vocabularul era destul de sarac. De aceea la ea a 
trebuit sa acord mai multa atentie corectarii si dezvoltarii limbajului 
in primii ani, fata de celelalte doua. Acum nu mai are probleme, sunt 
multumita de felul in care a evoluat.
Pana la 4-5 ani orice copil trebuie sa vorbeasca clar, corect, altfel este necesara interventia unui logoped.
Cateva reguli pe care noi le-am urmat (si le urmam inca  ) :
- am vorbit intotdeauna corect copilului, pronuntand clar cuvintele si sunetele
-am corectat imediat orice greseala de pronuntie, de acord sau de folosire gresita a cuvintelor 
-am insistat pe pronuntia corecta, ajutandu-ne de tot felul de joculete de vocabular
- le-am citit de cand erau foarte mici
-am vorbit (si vorbesc) foarte mult cu ele
-le-am pus la indemana multe carti, adecvate varstei
-am limitat sau exclus total televizionarea, jocurile pe calculator
-am jucat tot felul de jocuri cu cuvinte (de dezvoltarea vorbirii)
      
 Am inceput inca de mici familiarizarea cu alfabetul. De exemplu, am pus
 in bucatarie pe perete un set de litere de lemn (asemanatoare cu cele 
din imagine), si in timp ce pregatesc mancarea sau mai fac cate ceva pe 
la bucatarie, le arat literele, le spun cum se cheama, apoi le pun si pe
 ele sa le numeasca. 
Mai folosim jocul cu litere 
magnetice si jetoane cu litere. Pentru a face invatarea mai atractiva, 
avem si un set de forme- litere pentru biscuiti :). In timp ce le mancam
 mai invatam cate ceva :). 
       Cu Ilinca am inceput invatarea cititului in mod sistematic in jur de 5 ani. Am folosit Invatam sa citim de Marcela Penes, dar si Abecedarul
 obisnuit. Nu am fortat-o, incercand sa exersez cu ea 10-15 minute pe 
zi. Prima oara am observat ca nu merge, mi s-a parut ca este greu pentru
 ea, si am reluat procesul peste vreo doua luni. Desi eu am fost o 
cititoare inraita de pe la 4-5 ani, Ilinca nu ma mosteneste deloc in 
aceasta privinta. Desi citeste binisor, nu este inca o activitate care sa-i faca
 placere in mod deosebit. Daca ii citeste altcineva e incantata sa 
asculte, dar cu greu citeste din proprie initiativa. Nici eu nu am 
insistat prea mult, avand in vedere ca s-a descurcat foarte bine la 
scoala, dar totusi mi-as dori ca lectura sa-i placa. Am gasit o 
idee  care s-o ajute in acest sens, pe vreau doresc s-o pun in practica 
atunci cand se va intoarce de la bunici - dar despre asta o sa va 
povestesc in  alta zi.
           Ce experiente aveti referitor la invatarea cititului?Copiilor vostri le place sa citeasca?
Irina