 |
| pinterest.com |
Buna dimineata!
mi-a placut mult de tot aceasta imagine si m-am gandit sa o impartasesc cu voi :)
Azi e o zi frumoasa, se anunta soare si temperaturi de 18-20 de grade, asa ca intentionez sa ma ocup un pic de gradina - sa curat plantele uscate, sa musuroiesc trandafirii, sa fac un plan pentru ce vreau sa plantez in primavara.Ma gandesc si la un mic solar, in care sa pot pune salata si verdeturi pe iarna, dar deocamdata studiez problema, habar n-am ce anume mi-ar trebui si cat costa.
Trebuie sa pregatesc muscatele pentru iarna si sa le bag in terasa, fiindca noaptea e frig, dimineata da bruma, si n-as vrea sa raman fara ele.
As mai vrea sa pun rufe la spalat, sa fac un pic de curatenie, sa gatesc si sa mai tricotez ceva.
Cu gandul la cate am de facut si la cate as vrea sa fac in fiecare zi, am dat peste acest cuvant de folos al parintelui Teofil Paraian :
,,Am găsit undeva o expresie care mi-a plăcut foarte mult, într-o carte de predici a Părintelui Episcop Vasile Coman de la Oradea, Dumnezeu să-l odihnească. El zicea că: „Munca e rugăciunea mâinilor”. E foarte, foarte frumos: „munca este rugăciunea mâinilor”.
Sfântul Antonie cel Mare a primit îndrumarea aceasta: să împletească rugăciunea cu munca. Nu i s-a spus câtă rugăciune să facă, nu i s-a spus câtă muncă să presteze, dar i s-a spus să nu se bazeze numai pe rugăciune și să nu se bazeze numai pe muncă, ci să împletească munca cu rugăciunea. Aceasta este, de fapt, directiva esențială din Pateric. Să nu te ții numai de muncă, ci este cel mai bine să faci și din muncă o rugăciune. Am zis că munca este rugăciunea mâinilor. Să îi dai valoare de mântuire, valoare aducătoare de mântuire muncii pe care o prestezi, pe care și prin care te disciplinezi lăuntric.
La mine vin oameni la spovedit și îi întreb dacă se roagă dimineața și seara, și-mi zic: „Părinte, dimineața-s grăbit și seara-s ostenit”. Și așa este, e o realitate. De ce? Pentru că omul nu găsește timp, nu iși proporționează lucrurile în așa fel încât să aibă timp și pentru Dumnezeu. E adevărat că sunt oameni care nu pot să-și găsească timp, de exemplu oamenii de la țară, care lucrează toată ziua, de dimineața până seara, cum se zice „zi-lumină”. Sigur că nu se mai pot angaja la rugăciune cu un program mai întins și cu citiri din cărțile de rugăciuni și nu putem avea pretenția să-și facă un program asemănător cu al călugărilor. Însă altceva putem să facem, și anume, să-i îndemnăm ca lucrul pe care-l fac, munca pe care o prestează, să o facă cu gândul la Dumnezeu și să le fie ca un fel de rugăciune.
În Filocalie, în volumul I, este o scriere a Sfântului Ioan Casian intitulată Despre cele opt gânduri ale răutății, și acolo, în al șaselea cuvânt, „Despre trândăvie”, se spune că cineva care muncește, de obicei e luptat de un singur drac, pe când cei care nu muncesc, sunt luptați de o mulțime nenumărată de draci și că e mai ușor să te lupți cu unul decât cu mulți."
sursa: Doxologia
Iti mulțumesc ca vizitezi Dulce Casa!Daca ti-a placut acest articol impartaseste-l si altora folosind butoanele de mai jos :). Deasemenea, te astept sa vizitezi si sa apreciezi pagina de Facebook si pe cea de Instagram a blogului.
Foarte frumos și foarte util fragmentul postat de tine! De multe neplăceri ne poate scuti munca, dacă e făcută cu scop și cu echilibru. Iar apropo de raportul dintre muncă și rugăciune, un părinte pe care îl cunosc avea obiceiul să spună „Cel ce se roagă doar atunci când se roagă, acela nu se roagă!” :)
RăspundețiȘtergereadevarat!
Ștergere