Prajitura zserbo

De multe ori lucruri aparent simple, banale, ne pot lasa amintiri pentru intreaga viata. In facultate am fost colega de grupa si de camera cu cea mai buna prietena din copilarie. Ne cunoastem de la 4 ani. Avem o gramada de amintiri placute impreuna .Una din ele este legata de mama ei, sau mai precis de o prajitura delicioasa pe care o facea- prajitura zserbo . De multe ori venea la noi, si aducea cate o cutie de prajituri - ah, cat de bune erau! as fi fost in stare sa le mananc singura pe toate. Anul trecut am prins curaj si mi-am spus ca trebuie sa o fac si eu ( prajiturile nu erau punctul meu forte in materie de arta culinara - intre timp am mai capatat ceva experienta, dar mai am multe de invatat ), si nu imi pare rau ca m-am mobilizat.
Deci iata reteta :

Zserbo cu miere

Foile:

1 ou
150 g zahar

60 g unt,
500 g faina
1 lingurita bicarbonat de sodiu
2 linguri miere
50 ml lapte

Crema:
500 ml lapte
250 g zahar

250 g unt
1 plic zahar vanilat
2 linguri pline de gris

Glazura

150 g zahar
2 linguri cacao
3 linguri apa fierbinte
o bucatica de unt

Foile:oul se bate bine cu mixerul.Se adauga zaharul,mierea si se amesteca bine pe abur. Se pune laptele, apoi se adauga treptat faina si bicarbonatul,pana se obtine un aluat moale.Se lasa sa se odihneasca 20-30 minute,se imparte aluatul in 4 si se coc foile (eu le pun pe hartie de copt in tava de aragaz).
Crema: laptele se amesteca cu zaharul si se fierbe in el grisul. Dupa ce se raceste se amesteca cu untul( eu fierb grisul inainte de a ma apuca de foi, ca sa se raceasca bine).

Pe prima foaie se pune crema, se aseaza a doua foaie si se unge cu gem de caise.Deasupra se pune a treia foaie, din nou crema, si apoi ultima foaie.Se unge cu un strat subtire de gem si se pune glazura . Se lasa pina a doua zi, ca sa se inmoaie foile, si se taie.


Irina

Citeste Biblia intr-un an!

"Orice ortodox citeste Biblia cu de la sine voie, pe limba lui. Dar cu fireasca smerenie, el isi da seama ca judecarea faptelor dupa a sa cugetare patimasa nu ii e de buna indrumare: de aceea este nevoie de o privire mult mai cuprinzatoare, de experiente acumulate, si, mai mult de toate ­ de sfintenie: de curatia inimii, care te face sa-­L vezi pe Dumnezeu. Si acest lucru, muritorul de rand nu indrazneste sa creada a­l avea. Daca, in calitate de individ, omul nu detine acest lucru, il are totusi in calitate de membru al Bisericii, ­ un madular din trupul Domnului Hristos. In aceasta postura omul are parte de experienta de viata adunata a Bisericii, lumina ei deslusitoare, in integritate si curatie: de Sfanta Traditie. In masura in care omul o urmeaza, in gand si fapta, şi el poate sa devina vas al intelepciunii ei. Biblia nu este, cu alte cuvinte, singura sursa de adevaruri a Bisericii. Cuvantul viu este mai vechi decat cel scris si traieste in continuare odata cu cele scrise. Inainte ca tot ceea ce a facut si a spus Iisus sa apuce sa fie consemnat, cuvintele si faptele Sale nu s-­au pierdut. Apostolii au dat indrumarile lor nu numai in scris, dar si prin viu grai (2 Tesaloniceni II, 15) iar Biserica a fost îndemnata sa tina seama de aceste invataturi. Si asa a si facut. Aceasta este Sfanta Traditie, care traieste in continuare in Biserica, din neam in neam. Scriptura si Sfanta Traditie tin una de alta si se sprijina reciproc. Tradiţia da viata celor scrise, este plamanul sau. Fara acesta, Scriptura ar fi moartă: un obiect de disectie anatomica. Cele doua nu se pot rupe una de alta. Pana la urma, Scriptura este o traditie scrisa iar Sfanta Traditie este o scriere traita. Iar Scriptura, Traditia si Fapta nu sunt decat un intreg: Hristos Cel in veci viu. Hristos este Adevarul, ,,acelasi si ieri, si azi si în veci” (Evrei XIII, 8). "

din "Credinta si trairea ortodoxiei" de F.T. Colliander

Noiembrie
1 Ieremia 24-26; Tit 2

2 Ieremia 27-29; Tit 3

3 Ieremia 30-31; Filimon

4 Ieremia 32-33; Evrei 1

5 Ieremia 34-36; Evrei 2

6 Ieremia 37-39; Evrei 3

7 Ieremia 40-42; Evrei 4

Irina