De Ziua Indragostitilor

Cum e dragostea adevarata?

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte

Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

 Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

 Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. 

 Dragostea nu cade niciodată.

1 Corinteni 13:4-8

Duminica, ziua Domnului...

Cinstiti zilele Mele de odihna, ca sa fie semn între Mine si voi, ca sa stiţi ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

(Iezechiel 20:20 )

sursa- google

Confuzia gândurilor şi a sentimentelor voastre se va linişti cu timpul; este de ajuns ca voi să nu încetaţi să vă interesaţi cu toată râvna de un lucru: cum veţi face întotdeauna ceea ce este plăcut Domnului.

Şi, pentru ca să reuşiţi, trebuie întâi de toate să păstraţi continuu în mintea voastră amintirea lui Dumnezeu şi amintirea morţii. Aceste două amintiri vor naşte şi vor întări în voi frica de Dumnezeu, care îndeamnă la virtute, se îngreşoşează de păcat păstrează în suflet pe cele bune şi le şterge pe cele rele.

Prin pomenirea lui Dumnezeu, Îl veţi vedea continuu pe Domnul înaintea voastră şi în voi, şi în acelaşi timp veţi dobândi puterea să sesizaţi ceea ce se naşte pătimaş în inimă şi să-l alungaţi. În aceasta constă lupta duhovnicească.

Să NU spuneţi: ,,Nu pot!”. Această afirmaţie nu este creştinească. Noi creştinii trebuie să spunem: ,,Pe toate le putem, însă nu singuri, ci cu ajutorul lui Dumnezeu”.
E adevărat că pentru a păstra amintirea lui Dumnezeu se cere osteneală şi luptă. La începutul acestei lupte nu veţi putea să-L pomeniţi pe Dumnezeu mai mult de zece minute pe zi. Spre sfârşit însă, nu veţi putea să-L uitaţi mai mult de zece minute pe zi. Şi în cele din urmă, Soarele Dreptăţii, Hristos, va străluci cu toată lumina prin tăria sufletului nostru. Şi va continua să strălucească neîncetat, pentru totdeauna.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul - Călăuzire către viaţa duhovnicească)

Va doresc o duminica placuta!

Irina

Sa facem partea noastra

 

Cinstiti zilele Mele de odihna, ca sa fie semn între Mine si voi, ca sa stiţi ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

(Iezechiel 20:20 )

sursa-google

Dumnezeu intervine numai când omul nu mai poate. De aceea când suntem bolnavi trebuie să mergem la doctor. Hristos a făcut ca din câteva pâini şi câţiva peşti să se sature mii de oameni, a făcut o minune, însă atunci când mergeau pe cale, Iisus şi ucenicii cumpărau cele necesare pentru hrană, cum vedem şi din întâlnirea lui Iisus cu femeia samarineancă. Evanghelistul Ioan ne spune că ucenicii Lui se duseseră în oraş ca să cumpere hrană (Ioan 4, 8). Sigur că cel ce săturase atâtea mii de oameni nu ar fi avut nevoie să cumpere, dar Hristos lucra şi ca Dumnezeu şi ca om, iar dumnezeirea intervine doar atunci când omul nu mai poate.

     Părintele Rafail Noica: „de la Dumnezeu nici să nu aşteptăm mai puţin decât imposibilul, pentru că mai puţin decât imposibilul putem şi noi”. Atât cât putem din punct de vedere omenesc trebuie să facem, apoi să cerem ajutorul lui Dumnezeu. Ne rugăm pentru un bolnav, dar trebuie dus şi la doctor, ne rugăm pentru un examen, dar trebuie să şi învăţăm, ne rugăm pentru împăcare, dar trebuie să şi iertăm.

     Trebuie din punct de vedere al omenescului să facem cât ne stă în putinţă, nu las un lucru în drum şi spun: lasă că are Dumnezeu grijă. Aceasta este ispitire şi Dumnezeu spune: să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău. Apostolii, când erau urmăriţi, fugeau şi se ascundeau, nu aşteptau ca Dumnezeu să-i facă invizibili. Sfinţii Părinţi mărturisesc toţi că cel ce se bagă singur în ispite greşeşte. Sunt mulţi care se chinuiesc fără nici un rost, după cum spunea şi sfântul Ignatie Briancianinov despre aşa numiţii asceţi care fac nişte nevoinţe suprafireşti fără nici un rost, ispitind în felul acesta pe Dumnezeu.

    Mâncarea o binecuvântezi, dar dacă ai făcut-o rău, ea te vatămă, pentru că îşi păstrează partea firească chiar dacă este sfinţită. La fel cu toate lucrurile sfinte: poţi să te îneci în aghiasmă, poţi să-ţi spargi capul cu o cruce sau cu o icoană, pentru că ele îşi păstrează şi proprietăţile fireşti, lucrarea firească, alături de cea harică.

               (Extras din `Deşertăciunile lumii`, Ierom. Ioan Buliga, Măn. Jacul Românesc, 2008)

Va doresc o duminica placuta!

Irina

10 zile off-line

Citeam nu de mult aceasta postare a parintelui Victor, in care anunta ca va lua o mica pauza de internet, iar aici povesteste cum a fost aceasta experienta.

Daca acum cativa ani, nu foarte multi, viata mergea bine mersi fara internet, azi majoritatea dintre noi nu putem concepe sa traim fara el. Prietenii, posta, presa, biblioteca si hobbyurile s-au mutat online, si parca nu putem o zi fara net.

Imaginati-va 10 zile off-line- parca deja va trec fiori reci, asa-i ? :))

Incepand de maine o sa fiu off-line timp de 10 zile - fara bloguri, mail, skype, facebook, forum si asa mai departe.

Voi introduce moderarea comentariilor pentru aceste 10 zile.

Vor aparea in continuare postarile de duminica, si versetul de luni, fiindca le-am scris dinainte :)

Cum a fost - va voi povesti pe 14 februarie :).

Spor in toate, si pe curand!

Irina

La inceput de februarie

Sper ca ati  inceput luna februarie cuibariti pe langa vreo soba sau alta sursa de caldura :)). Asa un ger cred ca n-a mai fost de mult in Bucuresti- in caz ca a fost vreodata!

Ianuarie a fost o luna foarte placuta, avand in vedere ca jumatate din ea am avut vacanta :)).  am crosetat, am facut  de scrapbook (da, am mai lucrat cateva, dar n-am avut timp sa vi le arat), am citit, am ajuns  la zi cu treburile casei si in general am incercat sa ma bucur de micile momente frumoase pe care ni le ofera viata. 

Provocarea de a invata un verset pe saptamana mi-a fost de mare folos, fiindca luna ianuarie a venit si cu  incercari si griji in care am avut nevoie de sprijinul lui Dumnezeu.

Faptul ca Ii putem incredinta Lui prin rugaciune orice ingrijorare, suparare sau nevoie e un mare dar.

Maica Siluana spune ceva tare frumos si adevarat:

Pastorul cel Bun isi mana oile Sale afara, le aduna si le scoate afara.Unde afara?Afara din vanzoleala lumii, din grijile lumii.Grija e unul dintre lupii cei mai rai,lupul care vine sa fure oile, pentru care ceilalti nu-si dau viata.Acesta este lupuldin cauza caruia ne ducem la Pastor sa ne ia in brate ca sa ne scape de grija(dupa care viata noastra va fi minunata).Este lupul care ne mananca fara mila (...).Grija este o traire si o consumare a energiei intr-un gol,intr-un hau.Si vrajmasul  tot timpul ne da griji si ingrijorari.Singura noastra grija ar trebui sa fie sa-L chemam pe Pastorul cel Bun ca sa fie cu noi.Daca El e cu mine totul e bine.

(Maica Siluana-Mestesugul Bucuriei)

Luna aceasta in Biserica :

Intampinarea Domnului-2 februarie

Inceputul Triodului- 5 februarie

Mosii de Iarna-18februarie

Lasata Secului de carne-19 februarie

Saptamana Alba -20-26 februarie

Duminica Iertarii- 26 februarie

si Inceputul Postului Mare- 27 februarie

Februarie- luna cu inimioare :)

Anul trecut m-am gandit pentru prima oara la luna februarie ca la o luna dedicata iubirii, si am sarbatorit Ziua Indragostitilor. I-am facut sotului meu o surpriza, pregatind o cina speciala, doar pentru noi doi, si o lista cu 100 de lucruri pe care le apreciez la el. 

Cand i-ati spus ultima oara sotului vostru ca il admirati si il iubiti pentru calitatile lui, in ciuda defectelor? :) Va provoc sa faceti o lista, cred ca ii va face mare placere sa o citeasca :). Aveti timp sa va ganditi pana pe 14 februarie :)).

Va doresc un februarie cu bucurie!

Irina