Creditul- a lua sau a nu lua :)

Iulia de la economisim.info propune pentru azi un subiect de mare actualitate .

 
Cred ca sunt foarte putini romani care nu sunt datori la banca, pentru lucruri mai mult sau mai putin importante.Cati oameni nu bleastama clipa in care au luat credit, si nu pot sa mai puna geana pe geana de frica zilei de maine?
Creditele s-au nascut din lacomia unora, care vor sa se imbogateasca profitand de necazul si nevoia aproapelui.Caci cine s-ar inhama sa plateasca comisioane mari si dobanzi variabile, timp de zeci de ani, care cresc dupa pofta de castig a bancherilor, daca nu ar fi silit de nevoie?
Despre pacatul luarii de dobanda Scriptura si Sfintii Parinti au vorbit acum secole, si vorbele lor sunt mai actuale ca niciodata :

"Profetul, infatisand in acest psalm pe barbatul desavarsit care are sa se urce la viata cea netulburata, a enumerat printre faptele lui mari si pe aceea ca n-a dat cu camata argintul sau. In multe locuri din Scriptura este hulit pacatul acesta. Iezechiel pune intre cele mai mari pacate “camata si adaosul, iar Legea le interzice in termeni precisi: “Sa nu iei camata de la fratele tau si de la aproapele tau“; si iarasi zice: “Viclenie peste viclenie si camata peste camata“ 3. Iar despre cetatea cea plina de pacate, ce spune psalmistul?
 “N-a lipsit din pietele ei camata si viclesug.“ Si acum, in psalmul acesta, profetul a adaugat acelasi lucru pentru a-l caracteriza pe omul desavarsit, zicand:
Argintul sau nu l-a dat cu camata.“"
..........
 Intr-adevar, este culmea neomeniei ca de la cel lipsit de cele necesare vietii, care-ti cere imprumut ca sa se ajute in viata, tu sa nu te multumesti cu capitalul, ci sa nascocesti venituri si sa aduni bogatii de pe urma nenorocirilor saracului. Domnul ne-a poruncit lamurit, zicand: “De la cel ce voieste sa se imprumute de la tine nu intoarce fata“ .
............................
Cei care iau camata suta la suta, cei care iau zece la suta sunt infricosatori chiar atunci cand li se aude numele; iar cei care cer lunar dobanda sunt ca demonii care-i mana pe somnambuli; se napustesc asupra saracilor la soroacele lunii.

  Sf. Vasile cel Mare - despre camatarie si imprumuturi


Din punctul meu de vedere un credit e unul din cele mai rele lucruri  pe lumea asta. Inclusiv creditul pentru locuinta este bine sa fie evitat, daca in caz de ceva nu ai unde sa te muti (la parinti, de exemplu), ca sa poti inchiria casa si cu banii obtinuti sa-ti achiti ratele.
Daca totusi simti ca esti nevoit sa iei un credit, e bine sa iei unul cat mai mic, pe care sa-l achiti cat mai repede, fiindca 15-20-30 de ani sunt perioade foarte lungi, in care multe se pot schimba in rau.Nu stim de pe o zi pe alta ce va fi, cum putem sti ca vom fi sanatosi si ca vom avea acelasi loc de munca bine platit (sau aceeasi afacere infloritoare) timp de zeci de ani?
Inainte sa luam ceva cu credit trebuie sa ne gandim bine- lucrul asta imi este indispensabil?chiar nu pot trai fara el?in caz de urgenta l-as putea vinde?cu ce suma?daca e vorba de o casa - trebuie sa fie neaparat in centrul orasului, sa fie mare, sa fie renovata la milimetru si sa aiba mobila noua? poate ar trebui sa te gandesti ca libertatea ta valoreaza mai mult decat orice, si sa incerci sa fi creativ. E neaparat sa fac ce fac toti ceilalti?
Am prezentat aici un caz al unui tanar cu multa imaginatie si curaj, care a preferat sa faca o casa poate mai neobisnuita, dar cu bani mai putini, ca sa nu intre in datorii.
 Inainte de a lua credite, si in general inainte de a ne arunca la cumparaturi care ne depasesc puterea financiara, ar fi bine sa citim cartile lui R. Kiosaky  (seria Tata bogat, tata sarac), ca sa intelegem cat de cat mecanismele financiare are lumii in care traim, si sa vedem daca banii nostri se duc pe active (adica bunuri care produc venit - de exemplu, un apartament pe care il cumperi si il inchiriezi e un activ), sau pe pasive (adica bunuri care cer sa cheltui bani, sau care nu produc nimic- de exemplu, casa in care locuim e un pasiv, fiindca nu genereaza venituri).
Din tinerete, de la inceputul vietii noastre productive, e bine sa ne orientam astfel incat sa adunam cat mai multe active, si din veniturile generate de acestea sa cumparam pasive, in loc sa ne indatoram pentru pasive.

Majoritatea dintre noi traim in ceea ce Kiosaky numeste cursa sobolanului- ne gasim un servici, muncim mult, castigam tot mai mult (unii) si cheltuim tot ce avem pe traiul zilnic si pe tot felul de alte lucruri, in speranta ca vom fi fericiti. Ajungem la batranete si ne intrebam unde e viata noastra, ce am facut cu ea?
Fiecare dintre noi trebuie sa cautam acel drum pe care ne putem pastra libertatea. Eu cred ca una din caile bune si destul de accesibile pentru multi este evitarea sau achitarea datoriilor, producerea propriei hrane si stradania de a fi cat mai autosuficient, si evitarea consumerismului. Sau, cum ar spune Sfintii Parinti - munca, simplitatea si neagonisirea .



Aici puteti citi povestea Iulianei si sotului ei, care si-au dat seama de valoarea libertatii, au facut tot posibilul sa-si achite creditele, si si-au cumparat o casuta si o bucata de pamant, si au inceput sa puna in practica pasii de mai sus.
Inchei cu cateva citate ale Sf. Vasile cel Mare referitoare la datorii, si cu sugestia de a folosi cat mai mult imensele posibilitati gratuite de autoeducare pe care le avem cu totii la dispozitie - bibliotecile si internetul. Sa ne facem timp intr-o zi, si sa ne gandim, pentru ce traim? doar pentru pantece ? (mancare, bautura, sex, distractie) sau viata are mult mai mult sa ne ofere?
merita sa ne indatoram, sau putem gasi si alte solutii?


"Ca cel care-si ia sarcina sa plateasca dobanzi, pe care nu le poate plati, se supune de buna voie unei robii pe viata.
 ...........
Cand cel ce se imprumuta ia banii, este mai intai stralucitor si vesel; se bucura de o floare straina, care vrea sa arate ca i s-a schimbat viata: masa intinsa, haine luxoase; slugile, si ele, au alta infatisare, sunt mai vesele; vin apoi lingusitorii, oaspetii, nenumaratii paraziti ai caselor. Dar indata ce banii incep sa se scurga, iar timpul, cu trecerea lui, adauga dobanzile, noptile nu-i mai aduc aceluia odihna, ziua nu-i mai este vesela, soarele nu-l mai incanta, ci-i amaraste viata; uraste zilele care-i grabesc scadenta, se teme de luni, care-i maresc dobanzile. Daca doarme, vede in vis pe creditor. Urat vis! Creditorul sta la capataiul lui. Daca e treaz, dobanda ii stapaneste gandul, dobanda ii este grija lui. Scriptura spune: “Creditorul si datornicul se intalnesc unul cu altul; dar Dumnezeu pe amandoi ii cerceteaza“ 7. Unul, ca un caine, urmareste prada; celalalt, ca un vanat gata prins, se teme de intalnire. Saracia i-a rapit indrazneala. Amandoi numara pe degete scadenta: unul se bucura de cresterea dobanzilor, celalalt suspina de adaosul nenorocirilor
Bea apa din vasele tale!“ 8, spune Scriptura; adica: cerceteaza puterile tale, nu merge la izvoare straine, ci culege din livezile tale cele ce-ti pot usura viata! Ai lucruri de arama, haine, vite, vase fel de fel! Vinde-le! Cauta sa dai totul, afara de libertate.
..........................

  Nebunie copilareasca este sa nu ne marginim la cele ce avem, ci, intemeiati pe nadejdi nesigure, sa ne expunem la o paguba reala si de neinlaturat. Da, de pe acum te gandesti cu ce vei plati datoria. Din banii pe care-i imprumuti? Dar nu-ti ajung sa-ti acoperi nevoile si sa platesti si datoria. Daca pui insa la socoteala si dobanzile, de unde se vor inmulti atat de mult banii, incat sa-ti usureze si nevoile, si sa-ti acopere si capitalul, iar, in afara de asta, sa mai nasca si dobanzi? Imi spui, poate, ca nu vei da imprumutul din banii pe care i-ai luat. Dar, atunci, de unde? Sa asteptam deci nadejdile acelea si sa nu ne repezim ca pestii la momeala. Dupa cum aceia o data cu hrana inghit si undita, tot asa si noi, o data cu banii imprumutati, suntem strapunsi si de dobanzi. 
 Saracia nu aduce rusine. Pentru ce sa ne adaugam si ocara adusa de datorii? Nimeni nu vindeca o rana cu alta rana, nici nu se vindeca raul cu rau, nici nu se alunga saracia cu dobanzi. 
 Esti bogat? Nu te imprumuta! Esti sarac ? Nu te imprumuta! Daca esti bogat, n-ai nevoie sa te imprumuti, iar, daca n-ai nimic, nu vei avea cu ce sa-ti platesti imprumutui.
..................................
 Nu te gandi numai cum te simti cand iei bani cu imprumut, ci si ce vei simti cand ti se va cere imprumutul inapoi!
.....................
Uita-te la soare! E liber! Pentru ce-ti expui libertatea vietii tale? Nici un luptator cu pumnii nu se fereste atata de loviturile rivalului sau, cat se fereste datornicul de intalnirile cu creditorul, ascunzandu-si capul dupa ziduri si coloane.
Poate ca cineva imi va spune:
- Cu ce-am sa ma hranesc ?
- Ai maini, ai o meserie, munceste cu ziua, intra sluga! Multe sunt mijioacele de trai, multe sunt prilejurile! Nu poti munci ca esti neputincios? Cere de la cei ce au! E rusinos cersitul? Dar mai rusinos este sa fugi de cel care te-a imprumutat! Negresit, nu spun asta ca sa-ti dau porunci, ci ca sa-ti arat ca toate sunt mai usor de suportat decat imprumutul. "
.................................

Irina

Comentarii

  1. Total de acord! Nu am luat niciodata un credit si sunt foarte bucuroasa ca am decis asa impreuna cu sotul meu. Am fi fost mult mai ingraditi in orice decizie importanta in viata, daca am fi depins de banca.
    Fara credite pot sa imi fac bagajul maine si sa plec unde doresc pe lumea aceasta sau mai bine spus unde Dumnezeu ma trimite, evit riscuri majore pentru familia mea si pot sa imi asum riscuri fara sa inghet de teama de a ramane fara casa.

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna, Irina si La Multi Ani!
    Multumesc! Nu intelegeam ce s-a intamplat cu traficul pe blog, am crezut ca s-a " stricat" google-ul sau am intrat pe alt blog :))).
    Acum, serios vorbind, sper ca cititorilor tai sa le foloseasca ceea ce am scris acolo, sper sa invete din greselile altora, asa cum imi doresc.
    Salutari si numai bine va doresc!

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte interesant articolul, Irina!
    Eu personal nu am credit, m-am ferit de aceasta capcana. Poate traiesc mai prost ca altii, dar macar pot sa dorm linistita noaptea.
    Imi doresc mult o casuta la tara, poate cind voi iesi la pensie, sa ma bucur macar la batrinete de aer curat si liniste. Doamne ajuta!
    Seara placuta!

    RăspundețiȘtergere
  4. Very good post. I love all your posts it takes me long time to translate :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu am murit de ras. Vorbiti de pacate pt camata si adaos, dar laudati inchiriatul casei pt a face bani. Asa cum camata e o inchiriere de bani, asa si inchiriatul casei e o ichiriere a spatiului si o modalitate de a face bani, tu stand cat mai comod. Si il mai laudati pe Kiosaky care face bani din orice. Credeti ca ala e sfatnt sau a avut binecuvantare sfintilor parinti sa foloseasca mana ieftina a oamenilor si a face bani din imobiliare.
    Mihaela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu mi se pare același lucru. E că și cum a vinde orice e un păcat. Dacă tot vorbim de o comparatie: ar fi același lucru daca i-ai vinde săracului la suprapreț.

      Ștergere
  6. In parte sunt de acord cu tine, Irina. A te imprumuta nesabuit este o prostie care se plateste prin pierderea libertatii.
    Pe de alta parte, creditul pentru o locuinta il vad altfel. Intr-adevar nu trebuie sa iti iei casa cea mai centrala, cea mai luxoasa etc. Dar poti apela la un credit pentru a inlocui chiria cu locuinta ta. Rata in acest caz consider ca nu trebuie sa fie mai mare de 25% din bugetul familiei ca sa poti dormi noaptea. Daca rata este cat o chirie cred ca e ok. Daca nu mai poti plati chiria, te va pastra proprietarul fara sa-i platesti? Acelasi lucru si cu ratele la banca.
    Iar daca se intampla ceva si nu mai poti plati, poti pleca la parinti cum spuneai si inchiriezi locuinta pana iti revii. Apoi, trebuie sa te gandesti si la ce vei face cand vei avea 60 de ani sau daca iti da Dumnezeu mai mult. Pana atunci se considera ca ai fi terminat cu ratele si nu mai stai la batranete cu grija chiriei. Scuze ca m-am intins :) dar e un subiect care m-a preocupat mult in ultima vreme pentru ca si eu imi doresc un coltisor al meu si pentru ca parintii mei nu au posibilitati sa imi "aranjeze" acest lucru, tine doar de mine si de sotul meu sa reusim sa ne organizam cum stim mai bine bugetul, casa, viitorul.
    Repet, nu sunt de acord ca ratele sa iti cumpere viata dar cred ca, daca e gandit cum trebuie, un credit e un rau necesar.

    RăspundețiȘtergere
  7. Mihaela, razi degeaba.Iti sugerez sa citesti cartea lui Jesús Huerta de Soto - Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice , si ai sa intelegi ce rau reprezinta camata/dobanda si in ce mod a influenta societatea de-a lungul secolelor.
    O gasesti aici
    http://mises.ro/608/

    RăspundețiȘtergere
  8. Ingrid, diferenta dintre chirie si imprumut este ca tu folosesti un bun concret, pentru care dai o suma de bani corespunzatoare.Daca nu mai ai banii respectivi, cauti o alta modalitate de a locui, si proprietarul ramane cu bunul sau. In cazul banicii, daca nu poti plati primesti intai penalitati- adica dobanda la dobanda- apoi banca vinde tot ce ai la o valoare mai mica, si isi recupereaza o parte din suma imprumutata+dobanda pe toti anii, si iti propreste si bunurile viitoare, pana la recuperarea totala a sumei.Practic, devii SCLAVUL bancilor, fara a beneficia cel putin de conditiile oferite in vechime sclavilor- casa si masa. Practic devii mai rau decat un sclav.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. aici te contrazic. In contractul meu de credit, scrie clar: in caz ca nu mai pot plati, eu pot sa imi vand aprt. cu acordul bancii, toti banii ajung in contul meu blocat de banca, banca isi acopera datoria si restul imi raman mie.

      Ștergere
  9. si imi dau seama ca sunt situatii groaznice cand simti ca esti nevoit sa iei credit, dar in cazul acesta ma gandesc ca e bine sa iei cat mai putini bani, si sa faci tot ce poti ca sa-i dai inapoi cat mai repede.
    de ex. unii americani s-au orientat spre tinny houses, si traiesc exact pe cat isi permit, dar fara datorii.
    Un exemplu aici
    http://tinyhouseblog.com/
    cum spune Sf. Vasile- decat alergat de creditori...

    RăspundețiȘtergere
  10. Foarte interesanta postarea. Din pacate eu sunt in situatia de a lua un credit pt locuinta, nu am alta varianta.Ma bucur pentru cei care au primit de la parinti.Ai nostri nu au asa ca ne vom stradui sa le urmam exemplul de harnicie si sa platim un credit pt o casa cu max 3 camere.

    RăspundețiȘtergere
  11. Irina, tu vb din experienta ta. Eu cred ca ar trebuie sa privesti realitatea in fata, sunt o multime de oameni carora nu le-au dat parintii nimic pt ca nu ai cum. Scuza-ma, si pe vremea lui Ceausescu parintii mei au platit lunar o anumita suma de bani pt casa. Da, pe vremea aceea nu se lua credit de la banca, dar daca iti luai casa trebuia sa platesti un avans dupa care o anumita suma lunar. Nu toata lumea traiesti in roz ca tine. Poate pe undeva fricile tale vorbesc. Daca ne gandim ca maine pica cerul pe noi nu mai facem nimic.
    Probabil ca in perioada scrierii cartii respective oamenii nu faceau afaceri imobiliare, altfel s-ar fi scris si despre asta.
    Mihaela

    RăspundețiȘtergere
  12. Mihaela, ma intreb de unde stii tu cat de roz sau nu traiesc eu?si noi ne-am platit casa, n-am primit nimic gratis, si pentru tot ce avem muncim foarte mult si facem sacrificii.Pentru stiinta ta, ne abtinem de la foarte multe lucruri pe care altii le-au considerat un 'trebuie' si le-au obtinut pe credit. Noi rabdam, nu le avem, dar nu avem nici datoriile lor. Sunt sigura ca exista solutii atunci cand nu vrei sa iei credit, si esti dispus sa traiesti mai modest.

    RăspundețiȘtergere
  13. Irina, sa nu ma intelegi gresit. inteleg riscurile unui credit, e un joc in care banca intotdeauna castiga. cu toate astea, gandit cum trebuie, un imprumut poate fi gestinonat fara a se ajunge in situatii disperate. Si aici intevin cateva lucruri la care cel care face imprumutul trebuie sa se gandeasca:
    1. cum spunea si Iulia este musai un fond de rezerva de minim 6 luni.
    2. rata trebuie calculata astfel incat sa nu depaseasca 25% din bugetul familiei.
    3. veniturile familiei trebuie sa fie echilibrate. Desi este vorba aceea ca barbatul trebuie sa "duca" financiar casa, eu nu cred asta. Daca Doamne fereste se intampla ceva cu sotul (boala, pierderea locului de munca) trebuie ca femeia sa poata sustine acea perioada de criza
    4.trebuie sa facem si un exercitiu de imaginatie. Daca nu vom mai putea plati ratele, ce facem? Intr-o astfel de situatie cred ca solutia este inchirierea locuintei pana la revenirea financiara a familiei.
    Nu sunt pro-credit dar in ceea ce priveste creditul pt locuinta vad altfel lucrurile poate si pentru ca in viitorul apropiat intentionez sa fac acest pas si am analizat problema. Nu imi iau ceva scump, 2 camere sunt suficiente in acest moment + ca vreau, cum am zis, sa pot dormi noaptea linistita.
    Totodata, am prieteni care au fost in situatia de a nu-si mai plati ratele dar nu a fost un capat de tara. Au inchiriat apartamentul sau au luat pe cineva in gazda.

    RăspundețiȘtergere
  14. Iulia, adevarul e ca in momentul acesta pretul apartamentelor e ceva mai suportabil, si iti poti lua ceva confortabil cu o suma modica.
    Cu punctul 1 sunt de acord, punctul 2 e discutabil. De ex., sa zicem ca rata e acum 25% din venitul familiei. Dar daca venitul scade la jumatate, rata va fi mult mai greu de suportat.
    Dar, evident, sunt foarte multe lucruri de luat in calcul. Articolul meu indeamna la prudenta maxima cand vine vorba de banci, asta nu inseamna ca ii judec sau ceva de genul asta pe cei care isi asuma un credit. Fiecare isi stie socotelile lui.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. de aceea creditul se gandeste. Cand am facut eu credit, am gandit asa: dau chiria x, pun deoparte y, rata finala va fi mai mica decat x + y. Apoi am cautat sa vad cat e somajul, si am zis: e bine, rata e sub valoarea somajului.

      Ștergere
  15. hihi, Iuliana, esti simpatica!eu gasesc blogul tau de mare folos, si va doresc mult succes in tot ceea ce doriti sa realizati!

    RăspundețiȘtergere
  16. Melly, Doamne ajuta sa iti vezi visul cu ochii cat mai curand!

    RăspundețiȘtergere
  17. De acord in parte cu ce spui. E discutabila ideea de a lua credit pentru locuinta, desi sunt clar situatii in care nu exista alta posibilitate. Dar eu iti descriu alta situatie: sotul meu e stomatolog. Si-a dezvoltat cabinetul cu credite. Fara ele nu ar fi avut posibilitatea sa-l utilzeze la niste standarde care sa ofere servicii necesare pentru pacienti. Sau numai intr-un timp mult prea lung. Aparatura costa foarte mult, materialele sunt scumpe si fara credite ar fi trebuit fie sa astepte un timp extrem de lung in care sa stranga banii, fie sa ceara niste preturi exorbitante de la pacienti. Deci chestiunea a mult mai complexa decat o prezinti tu. La fel stau lucrurile in nenumarate alte afaceri care fara credite n-ar exista sau ar muri foarte repede. Creditele de consum sunt una, creditele pentru a pune pe picioare o afacere si a o duce inainte cu totul alta. Bancile nu sunt institutii de binefacere, ele ofera un serviciu care pe mine ma ajuta si asa cum eu doresc sa obtin profit din afacerea mea, la fel si bancile cauta profit din afacerea lor. E unul din motoarele care tin economia in miscare si o imping inainte.

    Ilinca

    RăspundețiȘtergere
  18. Ilinca, intradevar, e greu sa gasesti o alta posibilitate intr-o societate in care creditul e de baza, si nu e considerat rau. De exemplu,in islam sa iei dobanda la bani este considerat pacat,si bancile arabe functioneaza dupa acest principiu. Interesant este ca, in timp ce sistemul economic mondial, bazat pe pacatul luarii de dobanda, se prabuseste, bancile islamice, care nu iau dobanda, prospera.In societatea islamica, esti ajutat de rude sau de banci, fara sa ti se ceara dobanzi.
    Uite si un info, daca nu e credibil ce spun
    http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/bancile-islamice-care-nu-percep-dobanzi-vor-iesi-din-criza-cu-bine-446559

    RăspundețiȘtergere
  19. si aici
    http://www.ziare.com/bani/banci/modelul-bancar-islamic-solutie-pentru-uniunea-europeana-1137688

    RăspundețiȘtergere
  20. Irina, scuza-mi iritarea, dar tu aduci niste exemple simple din ziare. Nu poti compara societatea araba cu a noastra. Daca eu nu am rude de la care sa ma imprumut, cum vrei sa-mi pun o afacere pe picioare. Societatea islamica e f inchisa, pare frumoasa la citirea unui articol care iti serveste ideilor tale. Eu, de ex, a tb sa ma imprumut la banci pentru a-mi face studiile. Studiile afara costa f mult, nu sunt gratis. Ce e rau ca o banca iti da un imprumut pe care tu il poti returna dupa terminarea studiilor cand incepir sa castigi o anumita suma de bani. Atunci cand iei imprumut de la banca esti mult mai responsabil decat cand iei un imprumut de la prieteni sau rude. Nu intervine partea emotionala.
    In plus, nu cred ca acea casuta mica din America este un exemplu de casa in care ai vrea sa traiesti. Cum iti poti creste copiii acolo?
    Mihaela

    RăspundețiȘtergere
  21. draga mea, e un nu am comparat nimic, eu ti-am dat exemple de societati care functioneaza cu un alt tip de sistem bancar, care nu presupune dobanzi. Daca citesti cartea pe care am recomandat-o mai sus, vei intelege de ce dobanda e un lucru rau si cum poate duce ea la prabusirea economica a societatilor- adica la criza.Adica punctul in care ne aflam acum!

    in articolul meu am prezentat niste idei, niste invataturi care nu imi apartin, dar si-au dovedit eficienta in viata celor care le-au aplicat.
    ramane la alegerea fiecaruia sa caute si sa vada daca se poate folosi de sfaturile de mai sus sau nu.

    Iar copiii ti-i poti creste oriunde, multi oameni mari si de valoare s-au ridicat din familii modeste de tarani sau muncitori, care traiau cu cat castigau lunar, ba mai faceau si economii.Eu nu zic ca e usor, nu e nici placut de multe ori, dar nu este imposibil.Cunosc multe familii care traiesc cu cat au, desi ar putea face credite ca sa ia o locuinta mai mare, sau altele de genul asta.
    Sau alta situatie- cati romani n-au plecat in strainatate, au muncit, au pus ban pe ban, ca sa-si faca apoi in tara o casuta si un rost, fara sa se indatoreze?

    Orice alegere presupune niste avantaje si niste dezavantaje, depinde de fiecare cum considera ca e mai bine pentru el si familia lui.

    RăspundețiȘtergere
  22. Sunt total impotriva creditelor pentru oamenii din clasa mijlocie(cu venituri rezonabile) care le contracteaza pentru a-si lua diverse prostii mai mult sau mai putin stringente. Dar un credit pentru dezvoltarea unei afaceri, unul pentru caz de nevoie maxima(boali grave) si credite imobiliare sunt un rau necesar (cati dintre noi pot cumpumpara din economii un apartament de 50 mii de euro?). Numai ca in genere sunt impotriva creditelor pentru oameni ca mine, care, cu exercitiu si vointa pot economisi pentru electrocasnice, vacante, renovari si altele asemeni. Intr-o zi o amica mi-a zis ca doamna de serviciu care face curat a facut credit de 10 milioane vechi ca sa isi ia o usa de metal ca nu i se mai inchidea cea veche (din anii 70)...Sunt oameni cu 650lei salar sau 800 de lei...Ca sa isi puna o centrala (care uneori in Iasi e obligatorie pentru ca au toti vecinii) trebuie sa scoata 65mil, pai asta inseamna vreo 3 ani de economisit (stat in frig, calorifere electrice care consuma imens)...In concluzie, sunt oameni care altfel ar trai in mizerie fara aceste credite.
    Multumim pentru articol...
    Un an fara pereche sa aveti si spor in toate.

    RăspundețiȘtergere
  23. Si eu cred ca treaba cu creditele este discutabila...Ii inteleg pe cei care iau un credit imobiliar, de o casa are nevoie tot omul si sa stai cu chirie inseamna sa cheltui bani, nu sa investesti.
    Pe noi microcreditul pe care l-am facut pentru masina ne-a ajutat sa economisim, oricat de ciudat suna asta. Nefiind foarte disciplinati financiar, am considerat mai usor sa fim disciplinati de banca, care ne ia in fiecare luna o suma modica.Desi economisim lunar, ne-ar fi fost greu sa ne disciplinam intr-atat si in ce priveste acea suma mica care ne-ar fi scapat printre degete, nereusind astfel sa acoperim investitia initiala. De precizat ca am luat o masina pe care multi romani ar considera-o o rusine, departe de a fi noua, cu piese ieftine, carburant ieftin si impozit mic din cauza asta.
    Si pentru ca stam cu chirie, care e mare, ne gandim serios sa ne cumparam o casa in care sa investim acesti bani pe care acum ii dam pe chirie si pe care nu-i vom mai vedea niciodata.Iar cand va fi momentul sa ne intoarcem acasa, o vom vinde si recupera investitia.
    Ce este insa adevarat este ca in Romania bancile iau pielea de pe om, iar veniturile sunt atat de mici ca un credit poate fi o catastrofa.N-am facut nici noi nici un credit in tara, ne-a fost teama.

    RăspundețiȘtergere
  24. Perfect de acord, creditele sunt paguboase, costa mult prea mult, si nu numai financiar.
    Scrii bine, imi place!

    "Am prezentat aici un caz al unui tanar cu multa imaginatie si curaj, care a preferat sa faca o casa poate mai neobisnuita, dar cu bani mai putini, ca sa nu intre in datorii." - am incercat sa caut ceva concret, dar nu reusesc sa gasesc, imi poti lasa te rog un link direct catre articolul mentionat de tine? Ma intereseaza subiectul in mod special. Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  25. O mama singura cu 4 copiii si.-a construit casa din containere de metal. Ideea ei a fost de a nu plati chirie la stat si se pare ca a reusit. In felul in care ea a construit pana acum, se pare ca in timp isi v-a construi o casa sanatoasa dar simpla. Merita vazut:

    http://www.youtube.com/watch?v=DsVxgOjNLbA

    Cristina

    RăspundețiȘtergere
  26. Nu toata lumea mosteneste o casa, nu toata lumea sta langa parinti, nu toata lumea se casatoreste cu un barbat cu bani... deci ce sa facem? Sa stam pana la batranete si sa asteptam ce? Sa stam in chirie, asteptand pensia cand nu ne mai permitem nici de intretinere?
    Sincer mi se pare un pic exagerat ceea ce spui. Sunt de acord 100% ca a lua credite pentru chestii de nimic (televizoare, vacante, etc) nu se justifica. Insa ai nevoie de o casa. Ca sa stangi bani de o casa, de unul singur... nu stiu ce sa spun. Nu toata lumea e dispusa sa se mute la tara intr-o cotineata. Si revin, nu toata lumea are o pereche, cineva pe care sa se bazeze.
    Daca strang bani unde sa ii tine? In casa? Sub saltea? Eu nu am curajul sa stau in casa, cu bani multi. Nu se stie niciodata. Trebuie totusi sa ne asiguram viitorul.
    Subiectul e controversat, insa cred ca ai exagerat un pic.
    Doresc prudenta tuturor!
    Anda

    RăspundețiȘtergere
  27. Andra,ce sa spun?fiecare face cum crede ca e mai bine, in functie de imprejurarile vietii proprii.

    RăspundețiȘtergere
  28. Anda, raspunsul tau este sus si jos. La sfarsit recomanzi prudenta, insa afirmi ca " nu toata lumea e dispusa sa se mute la tara intr-o cotineata."

    Cred ca un om prudent se poate muta la tara. Cat despre cotineata, nu stiu cati din cei care recomanda via net sa ne mutam la tara, s-au mutat intr-o cotineata? Majoritatea au muncit mult si au realizari mari. Mai devreme eu am dat exemplu cu o mama singura cu 4 copii care si-a construit singura o casa din containere. E un exemplu de femeie singura care nu doreste sa ia imprumuturi: http://www.youtube.com/watch?v=DsVxgOjNLbA

    Cred ca suntem prea prinsi de cultura asta nihilista si nu vrem sa lipsim de la nici un eveniment. Suntem patimasi si plini de modernism si ne este frica de a lua viata de acolo de unde incepe munca cu pamantul.

    Cercetatorul Virgiliu Gheorghe spunea ca munca taranului nu este importanta doar ptr ca-i da cele ale hranei, ci munca in sine il ajuta sa nu stea in ganduri, sa nu fie ispitit de vrajmas.

    Ai dreptate cand spui ca nu-i bine sa tii banii in casa. Exista insa banci in care poti strange banii, fara sa fii nevoita sa faci si imprumut. Ti-i poti retrage oricand.

    Cristina

    RăspundețiȘtergere
  29. eu am credit. Locuiam cu chirie ( parintii sunt departe, si nu se descurca nici ei financiar, d-apoi sa ma ajute... ), si am decis sa inlocuiesc chiria platita lunar cu rata la banca. Conditiile de creditare au fost f. corecte: se cere avans, se evalueaza salariu si mi s-a impus rata 1/3 maxim din salariu. Pt mine convenabil, ca dadeam cam 1/4 din salariu chirie. Pt avans mi-am luat al 2lea job, am facut economii. Perioada de inceput a fost mai grea, pt ca am zugravit, mobila ( e f. greu sa dorm jos), frigider, etc., am amenajat un minim, apoi am facut plati anticipate periodic, scazand perioada de returnat ( daca initial aveam 28 ani credit, acum mai am 14 ani de achitat). DIn pacate problema in Romania este ca bancile nu au respectat contractele, mi-au modificat contractul unilateral ( si altii zeci de mii), eu am reusit sa rezolv cu reclamatie la protectia consumatorului, dar alte mii de oameni au dat bancile in judecata. Pacatul e la cei care lucreaza acolo, care au luat deciziile astea, care au acceptat sa lucreze acolo si sa ia salarii si comisioane grase desi stiau ca incalca legile statului roman. Pacatul e si cei de la protectia consumatorului, ce sunt fie lenesi, fie corupti, pt ca au permis sa fie oameni simpli pacaliti.

    Asta este un caz.

    O alta problema este faptul ca la un moment dat Romania avea 4 milioane de credite. Ingrozitor de mult, in conditiile in care 5-6 mil. de romani lucreaza - asta inseamna ca sunt pers. cu 2-3-10 credite. Aici e vorba la unii de lacomie, la altii de necunoastere, la f. putini a fost de reavointa, ca nu au returnat banii la banca, altii au luat credite cu buletinul nevoiti, pt a isi schimba frigiderul stricat /aragazul etc. asta permitandu-le sa se descurce si sa faca economie la timp si bani imediat, de a2a zi. Dar intre timp romanii au inteles ca banca da umbrela pe vreme de soare si o ia inapoi pe vreme de ploaie, asa ca au returnat banii, si nu au mai apelat. Astazi, bancile sunt nevoite sa se restranga, nr de credite de consum a scazut la o 1/3(1-2 milioane de credite maxim, majoritatea se vor incheia in curand, fiind credite pe 5 ani), ramanand 100-200 de mii de credite ipotecare, fara de care multi oameni stateau inchirie, ca mine. Cine nu a stat cu chirie, nu intelege asta. Cand m-am mutat in casa mea, am numarat 20 de impachetari si trasport si despachetari, in conditiile in care lucrez, asa ca astea le-am facut noaptea...dupa munca. Pt oamenii simpli, ca mine, care nu am masina, sa transport lcururile cu tranvaiul, cateva seri la rand, a fost greu. Multumesc lui Dumnezeu ca am prieteni care m-au ajutat fizic, cu o mana intinsa la mutat, zugravit, curatat, cand am avut cu adevarat nevoie - ca vorbele nu tin de cald la efort. Asa am ramas mereu: uniti, sa ne ajutam unii pe altii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si ca un replay la ce am scris acum 1 an: luna viitoare inchei creditul. Acum am inchiriat-o si iau o suma modesta pe ea, deci produce.

      Ca o concluzie, daca stateam cu chirie, nu reuseam sa economisesc nici macar 1/4 din valoarea locuintei care o am. Ba am curaj sa strang bani de avans in viitor, si sa mai fac pasul asta o data.

      Ștergere
    2. felicitari!cred ca esti prima persoana pe care o aud ca a avut o experienta pozitiva cu un credit, in special unul pentru locuinta. Oricum, intre timp au mai scazut si preturile, si presupun ca sumele sunt mai usor de achitat, cu un pic de chibzuiala si munca.

      Ștergere
    3. Nu e vorba de experienta pozitiva - pt mine experienta pozitiva inseamna sa fi dat dobanda mai mica :). Dar eu am facut creditul in lei, cu rata fixa. In timp, leul s-a devalorizat, salariile in lei in ultimii 10 ani au crescut. Acum 8 ani 500 lei era putin mai mult decat salariul minim pe economie, acum chiriile in Buc. sunt peste aceasta valoare.
      Si sunt si altii care au aceeasi parere ca mine, eu am cativa prieteni in aceeasi situatie, cu abordare similara, unii platind anticipat.

      Marea diferenta pt mine (si prietenii care au fost in aceeasi situatie ca mine) este ca noi nu aveam de ales.: am transformat chiria in rata, dar fara sa ne intindem mai mult decat ne e plapuma.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

♥ ♥ ♥ Lasa un gand frumos! ♥ ♥ ♥
Comentariile anonime sau facute in scop publicitar vor fi sterse.

linkwithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare de pe acest blog

Un nou sezon al vietii- cum ma organizez

Cum am croit o ie

Cuvantul anului 2020 (si cum sa-ti alegi si tu cuvantul )