sâmbătă, iunie 20, 2015

Dezordine in dormitorul copiilor?

J. Kruskamp


Una din frustrarile cu care se confrunta majoritatea parintilor (cred) este dezordinea din dormitorul copiilor, in special cand acestia sunt adolescenti.De cate ori le-am vorbit sau le vorbesc fetelor despre ordinea din camera, ma gandesc la mama, care nu a acceptat niciodata ca dezordinea e ceva inevitabil in camera copilului si m-a educat in asa fel incat pe la 11-12 ani ma descurcam sa-mi pastrez spatiul meu curat si aranjat..Cat despre haosul din camera adolescentului...n-am stiut niciodata despre ce este vorba :)).

Dar cum eliminam dezordinea din dormitorul copiilor nostri?O sa va spun ce am facut eu, urmand sfaturile si exemplul mamei mele.

Sa-ti pastrezi bunurile si spatiul personal in ordine e ceva ce se invata- desi unii sunt mai ordonati din fire, a fi ordonat e o deprindere  pe care ne-o insusim exersand. Pentru a forma orice deprindere la copii nostri trebuie sa urmam acesti patru pasi : le arat cum se face- le explic cum se face-ii pun sa exerseze- ma astept la rezultate.Fiecare aspect al curateniei intr-o camera trebuie deprins astfel (facutul patului, pastrarea hainelor in dulap, ordonarea jucariilor, a cartilor, etc.) pentru a avea rezultate pozitive si a elimina frustrarile, atat ale noastre, cat si ale copiilor.

Dupa ce au invatat ce au de facut, dormitorul devine responsabilitatea lor - aceasta inseamna ca vor exista consecinte daca ei isi ignora responsabilitatile, consecinte pe care trebuie sa le suporte. Atunci cand  camera lor este dezordonata ei nu isi vor gasi lucrurile si vor intarzaia la scoala sau in alta parte unde trebuie sa ajunga, lucrurile la care tin vor fi stricate, hainele preferate vor fi murdare sau sifonate, nu vor putea primi prieteni in vizita.Desigur, suportarea consecintelor naturale de catre copii necesita nervii tari din partea parintilor :)). Daca un lucru s-a stricat fiindca n-a fost pastrat corespunzator si tu il inlocuiesti imediat, in loc sa lasi copilul sa suporte pierderea lui, nici o lectie nu va fi invatata, ci lucrurile vor continua in acelasi mod. Pentru cei cu nervii mai putin tari :)) natura va fi ajutata putin si lucrurile imprastiate vor fi confiscate pentru o perioada de timp sau daruite altora, cu mentiunea ca respectivii le vor pretui mai mult.Desigur, dupa ce le dam nu vom mai cumpara altele. Stiu, nu e usor :))

Sa devii ordonat e un proces - sa-ti pastrezi camera curata si ordonata necesita insusirea mai multor abilitati. Intretinerea curateniei in dormitor e o oportunitate pentru copii de a deprinde obiceiul de a fi harnici si gospodari. In functie de varsta ei vor fi invatati sa stapaneasca, treptat, anumite deprinderi - intai sa puna jucariile la loc, apoi sa faca patul, sa stearga praful, sa aspire, sa spele geamurile, sa sorteze si sa impatureasca hainele , sa le ordoneze in dulap,etc.. Copilul va fi responsabil doar peste acele lucruri pe care le-a invatat deja pana ce, treptat, va primi responsabilitatea intreaga asupra camerei sale.Asta inseamna ca in acelasi timp vor exersa niste abilitati, vor pune in practica altele si vor fi responsabili peste ce au invatat deja.E un pic complicat pentru parinti dar, din pacate, nu putem trece direct la ,,fa-ti curat in camera!''. Desi tare ne-am dori :)).

Hotaraste ce e mai important-parintii au tendinta sa ia o camera dezordonata ca pe un afront personal.Dar o camera dezordonata e doar rezultatul unei alegeri.Ce alegere au facut copiii tai?Sunt inca in proces de invatare?Ori stiu ce au de facut, dar sunt neascultatori sau iresponsabili?Vezi care e cauza dezordinii si actioneaza in consecinta. Daca nu stapanesc bine o deprindere, invata-i din nou, pana se descurca singuri. Daca e vorba de neascultare sau iresponsabilitate ia masurile care crezi ca sun potrivite.

Impartirea camerei si responsabilitatea - copil fiind mi-a fost mult mai usor sa deprind si sa pastrez ordinea in camera, deoarece n-o imparteam cu nimeni. Dar cele trei fete ale mele stau in aceeasi camera si trebuie sa invete ceva cu care eu m-am confruntat mult mai tarziu- toleranta, ingaduinta fata de celalalt.Copiii mei au personalitati diferite. Faptul ca ei impart camera ii ajuta sa invete ca celalalt este diferit si trebuie sa inveti cum sa convietuiesti cu el in acelasi spatiu, fara a te deranja reciproc. Ele invata zilnic cum sa respecte limitele si regulile care duc la o buna convietuire.In ,,frecusul,, zilnic invata treptat ce sunt iertarea si smerenia.A invata sa traiesti cu cineva intr-un spatiu comun e la fel de important cu a invata sa pastrezi curat si ordonat acel spatiu.

Trucuri
Ce ma ajuta pe mine in acest proces :
  • fiecare lucru sa aiba locul lui, mereu acelasi- o cutie, un sertar, un raft in dulap.
  • debarasare frecventa ,,la sange"- sortez des haine, jucarii, carti de scoala caiete, etc. , nu pastrez nimic inutil.Cu cat mai putine lucruri are copilul, cu atat le va pastra mai usor in ordine.
  • stabilesc un timp al zilei in care totul trebuie sa fie pus la loc - de obicei inainte de masa de seara
  • verific zilnic daca au facut ordine in camera - cand mama nu verifica , intervine delasarea
  • am o lista cu ce trebuie sa faca fiecare
Si nu in ultimul rand, copiii trebuie sa stie ca a pastra ordinea in camera si in lucrurile lor arata respectul pe care il au fata de parinti si de ceilalti membri ai familiei care locuiesc in casa..Aceasta e casa lor, dar e si casa noastra, a parintilor. Ei sunt responsabili pentru camera lor, dar camera lor e parte din ceva mai mare si anume casa noastra.Pana la urma este vorba de o atitudine a inimii - cu totii impartim o casa si fiecare trebuie sa arate bun simt si respect fata de ceilalti.

Voi cum procedati?E dezordinea in dormitorul  copiilor ceva inevitabil sau nu?


12 comentarii:

  1. Ce ma bucur ca ai redeschis blogul. Un week-end placat si o vara cit mai lunga.
    Carmen

    RăspundețiȘtergere
  2. Lucruri pe care Ilinca mea le face fara discutie: impatureste hainele proprii aduse din uscator, pune sosetele una in alta, strange muultele hartii desenate, pictate, decupate de pe jos inainte de culcare. Cat depsre jucarii, s-a mai pierdut in detalii atunci can ii spuneam sa le stranga, asa ca unele au ajuns la gunoi. Acum are 10 minute sa stranga toate si sa le puna la locul lor. Ii este foarte usor pentru ca are niste containere mari de plastic in care pune jucariile si o comoda unde isi tine hainele curata, langa ea un cos unde le arunca pe cele murdare. Cred ca are o inclinatie naturala spre ordine, care mie imi lipseste..., asta nu inseamna ca dormitorul ei nu arata uneori ca dupa un bombardament. Am citit undeva ca totusi copiii ar trebui sa aiba spatiul lor propriu, personal si intim in care se pot desfasura, sa il tina asa cum doresc ei, fara interventia adultului, sau fara interventia lui sub un nivel acceptat. N-am luat-o de buna, inca ma mai gandesc daca as suporta sa fie chiar ca la nebuni si daca e bine pentru psihicul copilului atata dezordine... Imbratisari:)

    RăspundețiȘtergere
  3. un subiect foarte bun - felicitări!
    cu drag, îţi doresc multă sănătate!

    RăspundețiȘtergere
  4. beautiful! (I don't trust my Romanian grammar in print)

    RăspundețiȘtergere
  5. In primul rand vreau sa-ti spun ca ama bucur tare ca ai redeschis blogul. Chiar erau foarte multe lucruri frumoase si utile in acest blog, era pacat sa ramana in umbra!
    Referitor la subiectul de astazi, nici eu nu consider dezordinea ca aceva inevitabil. In general, am reusit sa pastram casa ordonata si curata, sunt si putin exagerata la acest capitol. Pe Mihnea l-am invatat sa pastreze ordinea, sa faca patul si sa puna lucrurile la loc. Inca nu am reusit sa il punem sa faca efectiv curatenia camerei. Pentru asta trebuie sa aplic, cu rabdare, pasii pe care i-ai scris, imi par foarte buni.

    RăspundețiȘtergere
  6. vaaaaai ce bucurie mi-ai facut!!! te citeam deseori!!! felicitari pt initiatiova de a- l deschide!

    RăspundețiȘtergere
  7. SA ITI DEA DOMNUL MULTA SANATATE SI PUTERE DE MUNCA.....NU ITI IMAGINEZI CAT DE MULT MAI AJUTAT IN ACEASTA VIATA TRECATOARE,,,,,TE PUP,CLAUDIA

    RăspundețiȘtergere
  8. Și eu ma bucur ca ai redeschis poarta dulcei tale case.
    Va pupam

    RăspundețiȘtergere
  9. si eu ma bucur ca l-ai redeschis!
    Iti citeam multe articole din urma...

    RăspundețiȘtergere
  10. Treaba cu donatul jucariilor ca forma de pedeapsa (accentata prin mentiunea cu pricina) este o ineptie cumplita, cu efecte teribile asupra copilului: practic il invata ca a darui se face in detrimentul copilului, ca a darui este o suferinta si o pedeapsa. Atentie mare la incarcatura pe care o dam unor gesturi atit de importante!!! Daruirea trebuie sa fie intotdeauna gratuita, nu pedeapsa, nici rasplata! Doamne ajuta! Iuliana

    RăspundețiȘtergere
  11. cred ca n-ai inteles cum sta treaba pe planeta- noi suntem administratori ai bunurilor pe care ni le daruieste Dumnezeu - administratori, nu patroni. Avem datoria sa ne ingrijim bine de tot ce avem, fiindca vom da socoteala. La randul sau, copilul e administrator al bunurilor primite de la parinti. Administrator, nu patron. Nu are grija de ele, va da socoteala si la revedere, vor pleca spre zari mai calde.Interesul meu in acest caz nu e sa-i invat pe copii altruismul, ci buna administrare si pastrare a lucrurilor. Nu ingrijesti, n-ai, clar!Deci nu e vorba de nici o ,,pedeapsa" aici, ci de o consecinta directa a faptelor copiilor.
    Apoi, exista o mare dierenta intre actul de a darui (altruism) si actul de milostenie. Poti sa dai altora atunci cand nu-ti trebuiesc lucruri, sau ca obligatie, samd., pe cand milostenia e atunci cand dai/daruiesti ceva raportandu-te la Dumnezeu. Milostenia isi are izvorul,infaptuirea si telul in Hristos, si prin faptuirea ei omul primeste folos duhovnicesc. Omul poate fi darnic, fara a fi milostiv. Scopul meu e sa-i invat pe copii sa fie milostivi, nu neaparat darnici-si asta o fac in alte imprejurari, si in alte moduri.Eu am vorbit aici despre altceva.

    RăspundețiȘtergere

♥ ♥ ♥ Lasa un gand frumos! ♥ ♥ ♥
Comentariile anonime sau facute in scop publicitar vor fi sterse.