joi, mai 10, 2007

Educatia crestina (4) : pentru inceput




Aceste sfaturi sunt scrise de Elizabeth Krueger, o mamica ce isi creste si isi scolarizeaza acasa cei 10 copii.Eu le-am gasit ca fiind foarte interesante si utile,de aceea o sa incerc sa le redau aici pe parcursul mai multor postari(am tradus si am adaptat cele scrise de ea), si sper sa fie si altora de folos asa cum mi-au fost, si imi sunt si mie.Se gasesc , in lb. engleza , pe

http://www.raisinggodlytomatoes.com/


"Inceputul

"Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te, şi se duce; şi celuilalt: Vino, şi vine; şi slugii mele: Fă aceasta, şi face."Matei 8:9


Este simplu

Poti face asta,in mod sigur iti poti invata copiii sa fie evlaviosi.Incepe prin a-i invata sa te asculte prompt si cu bucurie.Inceputul nu e greu,de fapte chiar simplu. Daca par prea vorbareata in eforturile mele de a va convinge ca e un proces usor,e pentru ca am vorbit cu foarte multe mame care nu par sa gandeasca ca e asa simplu precum spun. Realizez acum ca ele sunt diferite de mine,privesc lucrurile diferit, in functie de cunostintele lor,de experientele anterioare cu copiii,de numarul de copii pe care il au si de linia urmata pana acum in educatie. Asa ca voi incerca sa explic cat se poate de simplu si cu multe exemple pentru a va ajuta sa intelegeti ceea ce as vrea sa va pot demonstra in persoana.

Cateva reguli pentru mame :

Fii rezonabila in ceea ce pretinzi de la copii.

Spune exact ce doresti,si doreste exact ceea ce spui.

Supravegheaza copilul cu atentie..

Fii consecventa in corectarea oricarei neascultari.

O consecinta imediata,negativa este cea mai buna.

Pedepseste in mod corect (proportional cu fapta).

Fii ingaduitoare si treci cu vederea accidentele,si la fel cand vezi parere de rau adevarata.

Fii intotdeauna iubitoare,in special atunci cand copilul se poarta frumos.

Invata-l sa te asculte si n-o sa mai ai nimic de facut

La noi in familie incepem,de cand copiii sunt mici,sa-i invatam un singur lucru: ascultarea.Ii disciplinam doar pentru asta, si apoi nu mai avem nimic de facut.Ce poate fi mai simplu? Odata ce copilul tau stie si e de acord ca trebuie intotdeauna sa te asculte,si ca trebuie sa faca asta cu o atitudine bucuroasa si placuta,poti sa-l inveti orice altceva cu usurinta. Odata ce stie ca trebuie sa te asculte,ii vei cere sa-si stranga jucariile si o va face,ii poti cere sa fie gata de culcare si va fi,ii poti cere sa inceteze cu plansul si va inceta.Simplu.

Desigur,copilul tau nu e perfect si nici tu.Vei avea nevoie sa te corectezi ocazional, si va trebui sa-l inveti si sa-l ghidezi,dar vezi potentialul?Din experienta mea,odata ce ti-ai convins copilul ca e datoria sa sa asculte de parinti,vei avea foarte putina nevoie sa-l mai disciplinezi.Iti poti petrece majoritatea timpului invatandu-l,hranindu-l,iubindu-l si bucurandu-te de copilul tau.

"Iată pe scurt; tot ceea ce ai auzit aceasta este: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui! Acesta este lucru cuvenit fiecărui om.. Căci Dumnezeu va judeca toate faptele ascunse, fie bune, fie rele. ”( Ecclesiastul 12:13-14 )

Secretul meu

Cineva m-a intrebat care este secRetul meu de am crescut niste copii atat de placuti.Raspunsul a fost:"Spune exact ce doresti,si doreste exact ceea ce spui."
Daca ar fi sa mai adaug ceva la asta,ar fi sa iti tii copiii aproape tot timpul astfel incayt sa vezi ce fac si sa intelegi ce gandesc,si sa-i poti rasplati sau corecta la nevoie.

Ca sa fiu mai specifica,iata cateva lucruri pe care le am in minte tot timpul in care imi cresc copiii.Mai sunt si altele,dar acestea imi vin in gand imediat.Desigur,nu e nici un secret,ci doar vechile metode trecute cu vederea sau uitate in multe familii azi.

1.Imi tin copiii aproape si ii supraveghez cu atentie.


2.Ma concentrez pe atitudinea si caracterul lor mai mult decat pe fapte.


3.Ii invat sa ma asculte incepand de mici-inainte de varsta de un an .


4.Ii invat ce inseamna cuvantul "nu" si ca trebuie sa-mi respecte autoritatea cand il folosesc.


5.Sunt si ingaduitoare,dar si corecta.Ii laud si ii rasplatesc cand se comporta bine,si ii corectez cu credinciosie cand se comporta rau.


6.Ma astept sa ma asculte de prima data cand le spun sa faca sau sa nu faca un lucru.Nu numar pana la trei si nu dau avertismente repetate.


7.Ii corectez cu cateva consecinte negative imediate,de ex. o dojana ,de cate ori este posibil,mai degraba decat sa aman consecinta,cum ar fi retragerea unui privilegiu .


8.Folosesc ocazional demodatul "stai la colt" sau "stai langa mine pana inveti sa te porti" ,dar niciodata modernul "time-out"


9. Nu "distrag".


10.Niciodata nu trimit copiii in camera lor drept pedeapsa.


11.Nu-mi ies din fire,nu cicalesc,nu ma vaicaresc,nu tip,nu implor,nu mituiesc si nu "negociez" pentru a obtine ascultarea copiilor.


12.Imi tin copiii departe de influentele negative exterioare cat de mult e posibil,pana cand ei sunt destul de mari si pregatiti pentru a rezista ispitelor pe care le pot intalni.


Cred in Dumnezeu si scopul meu ultim in educatie e sa cresc copii evlaviosi,care sa creasca copii evlaviosi la randul lor.Iubesc binele si urasc raul.Imi stabilesc standarde pentru copii, potrivite varstei lor si placute lui Dumnezeu.Incerc sa ii determin sa fie copii buni si tintesc spre asta.Pentru a-i invata acest lucru,incerc sa-mi includ copiii in tot ceea ce fac si le dau exemplul personal.Caut sa am o atitudine iubitoare,blanda si aprobatoare fata de copiii mei.Ne bucuram unii de altii,ceea ce este posibil o data ce i-ai invatat sa fie respectuosi si ascultatori."


(va urma)

miercuri, mai 09, 2007

educatia crestina (3) : despre standarde


Aceste sfaturi sunt scrise de Elizabeth Krueger, o mamica ce isi creste si isi scolarizeaza acasa cei 10 copii.Eu le-am gasit ca fiind foarte interesante si utile,de aceea o sa incerc sa le redau aici pe parcursul mai multor postari(am tradus si am adaptat cele scrise de ea), si sper sa fie si altora de folos asa cum mi-au fost, si imi sunt si mie.Se gasesc , in lb. engleza , pe
http://www.raisinggodlytomatoes.com/

"Standarde(continuare)


Cand iesiti

Fii consecventa cu standardele tale indiferent daca sunteti acasa sau iesiti in oras.Daca ti-ai invatat copiii sa se comporte civilizat acasa nu vei avea probleme cu comportamentul lor in public,dar ce am aflat, fiindca mi s-a intamplat de cateva ori,este ca nu am devenit constienta ca au nevoie de lucru intr-o anume arie pana nu am fost rusinata de comportamentul lor in public.

Noi iesim sa mancam in oras impreuna foarte des.Cand o facem ne asteptam de la copiii nostri sa se comporte ca in lumea adultilor.Fara plansete,smiorcaieli sau joaca cu mancarea.Trebuie sa aiba maniere decente la masa ,in acord cu varsta lor.Trebuie sa fie atat de tacuti cat restaurantul o cere,si nu au voie sa se dea jos de pe scaune si sa alerge in jur.Aceasta ultima regula se aplica si la biserica.Este placut sa te afli intr-un loc cu atmosfera sigura si prietenoasa,dar nu-ti lasa copiii sa-i deranjeze pe altii doar fiindca este distractiv pentru ei si mai usor pentru tine decat sa-i corectezi.

A avea copiii stand linistit cand sunteti in public poate si trebuie sa fie indeplinit.Exersati acasa daca e nevoie,punandu-i sa stea linistiti langa voi in timp ce vizitati pe cineva,sau coaseti,sau cititi cu glas tare(nu neaparat pentru ei).Lasati-i pe cei mici sa adoarma,dar cei mari trebuie sa deprinda sa asculte o conversatie obisnuita,atat timp cat nu este intima sau nepotrivita pentru ei.Toti copiii nostri participa la nunti,inmormantarui,intalniri de afaceri si altele,fara sa deranjeze pe cineva.Daca exista vreo indoiala referitor la cum se vor comporta,ma asez undeva de unde ma pot ridica repede sa-i scot afara.Dar dupa un an,un an si jumatate n-ar mai trebui sa fie nevoie de asta.Invatat-i acasa ce inseamna un deget lipit de buze.O simpla privire incruntata de la voi ar trebui sa fie suficienta pentru a opri cele mai mici indicii de potential deranj(nu asteptati pana problemele cresc).

Deoarece iesim asa des am avut ocazia sa observam comportamentul public al multor copii.Este groaznic!In timp ce parintii lor incearca sa converseze sau sa manance,copiii fac ce stiu mai bine,cu mare succes,pentru a le zadarnici incercarea.La fiecare doua secunde mama sau tata trebuie sa opreasca sau sa incerce sa controleze cate o criza.Intai juniorul decide ca a sta langa parintii sai nu e ceea ce isi doreste.Parintii cedeaza,in speranta de a-i mentine buna dispozitie.Apoi parintii il lasa sa aleaga ceva de mancare,dar desigur lui nu-i place nimic.Chiar daca mama a adus aproape un magazin de jucarii,juniorul insista sa se joace cu orice altceva poate gasi,aruncanu-le apoi sistematic pe podea.De obicei varsa cate ceva,ca sa nu mentionam ca juniorul este mazgalit cu mancare de sus pana jos.In cele din urma apar tipetele si plansetele,pe care unii parinti par capabili sa le ignore,in timp ce altii scurteaza masa si nu le mai trebuie sa iasa in oras vreodata.


Nu trebuie sa fie asa.Cina este o adevarata placere pentru noi,in special cand mergem la restaurant,fiindca nu trebuie sa gatesc si sa curat dupa aceea.Fiecare mananca ceva diferit daca vrea,apoi se poate relaxa si discuta evenimentele zilei.Folosim acest timp pentru a vorbi despre orice-despre binecuvantarile zilei,despre planurile de maine.Ne bucuram de compania celorlalti.Deoarece avem multi copii fiecare dintre cei mari are langa el cate unul mic pe care il ajuta la nevoie.Cei mai mititei,care au nevoie de mai multa supraveghere,stau aproape de mama si tata.Fiecare a invatat sa foloseasca servetelul si sa spuna "te rog" si "multumesc".Cea mai buna parte sunt complimentele frecvente pe care copii le primesc pentru comportamentul lor din partea strainilor!


Innabusa in fasa

Unul din cele mai importante aspecte ale stabilirii de standarde este sa-ti amintesti a nu trece cu vederea lucrurile marunte.Daca sunteti obisnuiti sa faceti in mod constant bine fiecare lucru mic,va va fi mai usor cand cele mari vor veni.Daca nu ingaduiti mici pacate in viata voastra,acestea nu vor avea ocazia sa se transforme in pacate mari.Acelasi lucru se aplica si copiilor.Daca va corectati copiii pentru acte mici de neascultare si pentru mici manifestari de atitudini rele,nu veti ajunge niciodata la punctul de a fi nevoie sa corectati probleme mari.Stabiliti-va regulile avand acest lucru in minte.Nu este in regula ca un copil sa spuna o mica minciuna,ori sa insele putin,ori sa raspunda inapoi din cand in cand doar fiindca e mic.Invata-i modul corect de a trai si gandeste-te ca atunci cand sunt mici e usor,si nu trebuie sa incerci mai tarziu, cand este mai greu."

(va continua)