In sfarsit nitica racoare...Caldura din Bucuresti ma termina, si din pacate se anunta temperaturi destul de mari in urmatoarele zile. Iar noi stam la ultimul etaj si nu avem aer conditionat - sauna pe gratis .
Dar nu vroiam sa vorbesc de caldura in mod special, ci despre faptul ca, de cand a venit vara, programul nostru e mai lejer. Cu exceptia orelor de masa si somn, totul e cam haotic pe aici, fiindca nu ma simt in stare de mai nimic, cel putin cand in casa sunt peste 30 de grade . Pe langa asta e si vacanta, deci o las si eu mai usor.
Pana in iunie programul nostru a fost destul de riguros. Poate unii se intreaba pentru ce am nevoie de program, de disciplina si de ordine cand stau acasa, si sunt propriul meu sef. Tocmai de aceea! Sa fiu acasa cu copiii, mai ales ca nu sunt la gradinita, si fara sa am o planificare, ma face adeseori sa risipesc timpul si seara imi dau seama ca nu am facut mare lucru peste zi. Apoi eu sunt o persoana extrem de delasatoare, si un program scris, pe care sa il urmez zilnic, ma ajuta enorm in efortul meu de a ma autodisciplina.
Ordinea din viata si din casa noastra se rasfrange si asupra din jur, dar ne ajuta si pe noi sa fim mai calme, mai adunate, si cu mai multa buna dispozitie. Vedem ca in toate lucrurile Dumnezeu a pus ordine, deci ea trebuie sa se reflecte si in caminul nostru.
Referitor la aceste lucruri am gasit niste citate de mare folos :
"Printre datoriile pe care pomenitul Batran ni le recomanda in primele zile ale vietii noastre sub ascultarea lui, erau si cea a cuminteniei si a programului, descriindu-ne in acelasi timp dezordinea cu cele mai intunecate culori.
Adesea ne spunea apoftegma Sfantul Efrem Sirul: "Cei ce nu au povatuitor cad ca frunzele", care - precum ne spunea - "inseamna lipsa programului". Obisnuia deasemenea sa ne spuna si diferite intamplari din viata parintilor mai noi si mai ales a Batranului Teofilact, care s-a distins prin virtute si daruri duhovnicesti in sihastria Sfantului Artemie.
Batranul Teofilact a trait toata viata sa ca ascet si sihastru cu post aspru. Nu manca nici untdelemn. Intr-o vreme a primit un ucenic, viitorul Arsenie, si i-a spus scurt, pentru ca si in vorbire se infrana binecuvantatul:
"Asculta fiule, daca vei ramane cu mine, vreau ca in viata ta sa ai oranduiala si program, pentru ca fara aceasta nu te faci calugar. Priveste in jur lucrurile noastre, asa cum ti le spun: aceasta e galeata, alaturi ceasca, acolo sunt lighenele, dincolo posmagii si celelalte precum le vezi. Vreau sa le gasesc totdeauna acolo.
Daca din intamplare faci vreo greseala, prima data iti voi aduce aminte de locul exact al lucrului, dar nu voi suferi a doua oara. Daca continui pentru a treia oara neoranduiala, te voi ruga sa-ti iei lucrurile tale si sa pleci, ca macar pe mine sa nu ma tulburi, daca tu nu vrei sa te folosesti".
[...]
Una dintre principalele caracteristici ale acestor nevoitori binecuvantati era exactitatea programului vietii lor. Aceasta o vedeam si la Batranul nostru, lucru pe care il cerea si de la noi. Ne spunea ca "inceputul dobandirii caracterului si personalitatii se afla in staruinta de a urma un mod de viata programat si sistematizat."
Prin respectarea unui program statornic, omul dobandeste hotarare si barbatie, lucru foarte important si absolut necesar in viata noastra, mai ales pentru ca nevointa noastra este lupta, si inca crancena. "Diavolul care racneste ca un leu, cautand pe cine sa inghita" - nu numai sa vatame partial - se infrunta numai cu barbatie si hotarare.
Este si un alt motiv la fel de necesar ce impune randuiala programului: fluiditatea, instabilitatea caracterului omului dupa caderea lui Adam. Dar si cuprinzatoarea pacatosenie pe care fiecare dintre noi o poarta, toceste curajul si hotararea. De asemenea si lipsa de experienta, nestiinta, necunoasterea felului razboiului nevazut si inegalitatea acestei lupte, in chip firesc maresc descurajarea. Nici un alt factor omenesc nu intareste atat dorinta noastra ca hotararea noastra tare si staruitoare si programul metodic."
(din Gheron Iosif - "Batranul Iosif Sihastrul" )
Desigur, eu nu traiesc la manastire. In plus, avand copii mici programul meu e mai putin rigid decat cel al unui calugar, dar ramane ideea - programul si ordinea sunt doua lucruri pe care as vrea sa le respect .
Irina
