Barfa - un lucru nevinovat?

Zilele trecute am trecut printr-o situatie foarte neplacuta - cineva m-a barfit, spunand niste lucruri neadevarate  despre mine. Vorbele respective, fiind crezute de altcineva care nu ma cunoaste, au declansat o situatie de toata jena, fiind chemata sa dau explicatii, spre uimirea si nedumerirea mea, care nu intelegeam de unde si pana unde mi se intampla asa ceva.

Dupa ce m-am mai linistit si mi-a trecut supararea am inceput sa ma intreb care este motivul pentru care Dumnezeu a ingaduit sa trec prin asa ceva? care este lectia pe care trebuie s-o invat?

Asa ca am cautat sa aflu mai multe despre ce inseamna barfa, si modul in care ea poate afecta pe cineva.

Conform dictionarului :

A BÂRFÍ inseamna  1) A vorbi de rău; a calomnia; a cleveti; a blama; a huli; a ponosi; a detracta; a ponegri; a defăima. 2) A vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi; a trăncăni; a flecări. 2. intranz. A spune vorbe multe și fără rost; a trăncăni; a pălăvrăgi.  

,,A vorbi de rau,, nu inseamna doar a spune ceva neadevarat despre o persoana, in absenta ei, ci si a dezvalui  altora, sau a comenta cu altii lucrurile rele pe care le-a facut respectiva persoana (chiar daca acestea sunt adevarate).

Din punct de vedere crestin, barfa este un pacat foarte mare, dar adesea minimalizat. Cand barfim incalcam porunca lui Dumnezeu, care  interzice categoric clevetirea  :

,,Să nu umbli cu clevetiri în poporul tău..,,

(Levitic 19:16)

 In Epistola catre Romani, Sf. Apostol Pavel spune ca cei care s-au departata de Dumnezeu au ajuns ,,grăitori de rău,,(Romani 1;30)

Sfintii Parinti au scris pagini intregi referitor la pacatul barfei si la consecintele urate pe care le are ea in viata si in sufletul omului. Am gasit multe raspunsuri la intrebarile mele in predicile Sfantul Ioan Gura de Aur :

Cine este  barfitor ? : 

,,Sa nu veniti sa-mi spuneti: “Sunt bârfitor doar când spun lucruri neadevarate”. Chiar de veti spune adevarul, vorbind de rau de altul, tot greseala este. Fariseul din evanghelie spunea adevarul, vorbind rau de vames, dar aceasta nu-i aducea nici o acoperire… 

Ce sa facem cand auzim pe altii barfind? :
,,Pe cei care aud pe altii bârfind, îi rog sa-si astupe urechile si sa mearga pe urma vorbelor profetului, care zice: “Pe cel ce în taina vorbea rau de aproapele lui, l-am alungat”. Ziceti aproapelui nostru: “Vreti sa dati cuvânt de încuviintare cuiva sau sa-i aduceti lauda? Iata deschid urechile mele ca sa va primesc cuvintele, ca pe o buna mireasma. Ci, de vreti sa spuneti de rau, nu mai las cuvintele sa intre, caci nu pot primi gunoiul si tina”.
Ce am învata daca aflu ca acela sau altul e rau? Pentru ca aceasta nu poate decât sa-mi strice si sa-mi aduca o grea paguba.,,

Ce sa facem cand vedem defectele si faptele rele ale aproapelui?

,,Suntem gata totdeauna a acuza, suntem pregătiți în orice timp de a învinovăți. Chiar dacă nu ni s-ar cășuna alt rău, aceasta ar fi de ajuns a ne pierde și a ne duce în gheenă, aceasta ne împresoară de mii de rele. Și ca să afli că este așa, ascultă ce spune Proorocul: Șezînd împotriva fratelui tău, zice, ai clevetit(Ps., 49, 21). Dar nu eu, zici tu, ci acela a grăit. Dar dacă tu nu ai fi vorbit, altul n-ar fi auzit, n-ai fi fost tu cauza păcatului. Trebuie de a dosi și a acoperi defectele aproapelui, pe cînd tu le trîmbițezi sub pretext de iubire de adevăr. Nu ești acuzator, ci flecănitor, bîrfitor, nebun. Privește cîte rele izvorăsc de aici. Mînii pe Dumnezeu.,,

Cum ne putem ajuta aproapele care a cazut intr-o greseala?

,,Dacă poate tu voiești să îmbunătățești pe fratele tău, văzîndu-i păcatele lui. Iată dacă tu voiești aceasta, atunci plînge, cere de la Dumnezeu ajutorul Lui, ia pe fratele tău la o parte, sfătuiește-l îndeosebi, povățuiește-l, mîngîie-l, arată păcătosului că tu îl iubești, dovedește-i că numai din îngrijire pentru dînsul și pentru că voiești binele lui, iară nu spre a-l rușina, pomenești păcatele lui”

Te mananca limba si vrei sa vorbesti de rau pe cineva?

,,Voiești să prihănești?Îți voi da ție materie folositoare. Voiești să grăiești de rău? Grăiește de rău păcatele tale. Căci zice: Spune tu întîi păcatele tale ca să te îndreptezi(Isaia, 43, 26). Ai văzut grăire de rău îndreptățită, care aduce laudă și cunună?Și iarăși: Dreptul singur este pîrîșul său de la întîiul cuvînt(Pilde 18, 17). Al său, nu al altuia. De te vei face pîrîș și grăitor de rău al altuia, te vei pedepsi, iar de te vei face al tău, te vei încununa.,,

 Daca altadata se barfea doar intre prietene, la o cafeluta, astazi barfa este sport national si international. Zilnic, prin canalele media, ne parvin stiri despre ce a mai facut x si y rau, si noi ne minunam, judecam, osandim fara sa ne gandim ca facem rau. Sau poate ne gandim, dar ne justifica : ,, dar ce, zic ceva neadevarat?", ,, dar ce, numai eu zic, numai eu vorbesc?"

Cred ca prin ce mi s-a intamplat Dumnezeu a vrut sa ma atentioneze ca pe viitor sa iau cu adevarat in serios pacatele clevetirii, si al vorbirii in desert. De acum incolo voi incerca sa ma gandesc mai mult inainte de a deschide gura. Ceea ce voi spune va fi spre zidirea cui asculta sau il va face sa pacatuiasca (sa judece pe altul, sa osandeasca)?Va fi un cuvant si un gand bun, plin de pace si de bucurie, spre slava lui Dumnezeu, sau va aduce tulburare si mahnire celui care il asculta?Deasemenea, voi incerca sa ma gandesc ce cuvinte ascult, primesc?Prin faptul ca tac, ascult si nu-l opresc pe celalat sa vorbeasca nu incurajez pacatul barfei, al osandirii, al defaimarii, chiar daca ceea ce spune interlocutorul e adevarat?

 Un alt lucru pe care l-am invatat din ceea ce am patit e ca trebuie sa iert din toata inima pe cei care mi-au facut rau. Ei sigur fac acest lucru din nestiinta, ca nu-L cunosc pe Dumnezeu, dar eu, care fac aceste lucruri cu voie si cu stiinta, cum ma pot justifica?Nu ma pot indreptati in nici un fel.

Inchei cu un cuvant de incurajare al parintelui Arsenie Papacioc :

,,Este o luptă interioară foarte mare: să nu vorbeşti de rău şi să iubeşti! Da, este posibil! Fraţilor, când a zis Hristos o vorbă, totul este  posibil! Iubiţi pe vrăjmaşii voştri! Nu este un lucru  imposibil. A zis Hristos, deci este posibil! Dar sa încercati măcar! Sau numai se aude din literatură să iubeşti pe vrăjmaşi? Ia încercaţi! O să-mi spuneţi: „Nu se poate!” Dar eu vă răspund că se poate. Şi vă răspunde Hristos că se poate!
Dar cum? Uite cum: încearcă să nu mai urăşti pe vrăjmaşi! N-ai să poţi la nivelul zilei, nici poate la nivelul întregii vieţi. Dar tu te lupţi, te lupţi, şi lupta asta este foarte hărăzită, foarte mult ajutată de harul lui Dumnezeu. Şi eventual, dacă vine moartea te găseşte că ai fost în luptă pentru aşa ceva. Pentru că tu, totuşi, realizezi un lucru: chiar dacă n-ajungi să-l iubeşti, n-ai să-l mai urăşti! Şi aşa eşti în afară de baltă, eşti pe scară; pe prima treapta, pe a doua, dar nu eşti în apă!"

www.cuvantul-ortodox.ro/parintele-arsenie-papacioc-sunt-foarte-convins-ca-in-iad-sunt-cei-mai-multi-care-vorbesc-de-rau-inchide-pe-domnul-in-inima-si-fii-cu-luare-aminte-acolo/

................................................

Va doresc o duminica placuta!

Irina 

Noiembrie- luna multumirii: ziua 3

sursa

Nu oamenii fericiti sunt multumitori, ci oamenii multumitori sunt fericiti.

It is not happy people who are thankful. It is thankful people who are happy.

..................

De meditat si de notat... aceasta zicala ne arata care este calea spre fericire- o inima multumita!nu circumstantele exterioare ne fac fericiti, ci ceea ce avem in inima.Vedem oameni care au de toate, si sunt nefericiti, si altii care sunt bolnavi, ori care traiesc in lipsuri, si sunt fericiti.

 Fericirea ta de unde vine- dintr-o inima recunoscatoare pentru ceea ce are, sau din exterior?noteaza zece lucruri pentru care esti multumitor astazi, si iti vei da seama cat de binecuvantat esti de fapt!