duminică, august 18, 2019

Duminica a 9 a dupa Rusalii - Umblarea pe mare.Potolirea furtunii



Astazi e duminica a 9 a dupa Rusalii si se citeste Evanghelia dupa Matei, capitolul 14, versetele 22-34.


Mi-au placut foarte mult gandurile Sf. Teofan Zavoratul referitoare la aceasta Evanghelie. El spune ca Petru, cu ingaduinta lui Dumnezeu, coboara din corabie si merge pe apa, apoi,, se lasa biruit de imbodurile fricii si incepe sa se scufunde,,

,,Pe Apostol il umpluse o nadejde in Domnul plina de insufletire, intemeiata pe credinta ca El poate orice si asta i-a dat curajul sa infrunte valurile.A facut cativa pasi pe aceasta cale noua: ar fi trebuit sa se intareasca in nadejde , avand in vedere pe Domnul, Care era aproape si faptul ca deja mersese pe apa prin puterea Lui; el insa s-a lasat prada cugetarilor omenesti ;
,,Vantul este puternic, valurile sunt mari, apa n-are statornicie,,
Iar aceasta l-a zdruncinat, slabind in el taria credintei si a nadejdii.Din aceasta pricina a scapat din mana Domnului si, ramanand supus lucrarii legilor firii, a inceput sa se scufunde.
Domnul  l-a dojenit :putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?,,
aratand pricina primejdiei.,,

Aceasta Evanghelie este o lectie pentru noi si ne arata ca, atata vreme cat pastram caldura dintai a nadejdii si a credintei, vom merge fara frica pe cale, iar piedicile intalnite vor trece nebagate in seama.Dar atunci cand credinta slabeste, incepem sa ne facem ganduri si inchipuiri cu privire la,, mijloacele omenesti de pastrare a vietii si de ducere la bun sfarsit a treburilor incepute,, iar acestea fiind neputincioase, sufletul se umple de frica : Ce-o sa fie?Ce-o sa se intample cu mine?, apoi se naste sovaiala, indoiala :,,Sa continui, sa merg mai departe?,, ajungand pana la urma sa parasim calea pe care am pornit.
Sf. Teofan Zavoratul ne indeamna :
..Trebuie facut asa:
tine-te de ce ai inceput
goneste gandurile care te tulbura
si indrazneste intru Domnul, Care este aproape!,,

,,Talcuiri din Sf. Scriptura pentru fiecare zi din an", editura Sophia, pag.132-133

Va doresc o duminica placuta!

Irina

sâmbătă, august 17, 2019

Jurnalul unei femei simple { 2019 : s.33/52}


 
 PENTRU ASTAZI... 
  Sambata , 17 august  2019


♥  AFARA...


 e  foarte placut, sunt 26 de grade. Dimineata cerul era acoperit, dar acum a iesit soarele.Miroase a toamna deja. E seceta mare, totul e uscat, curtea arata ca parjolita...


 MA GANDESC...

   ca  am reusit sa scriu o postare pe zi saptamana asta, asa cum mi-am propus.


 CE MAI GATESC...
 
Am facut un bors de perisoare cu muult leustean. Si cu smantana , mmm...Pentru pranz ma gandesc la niste pui cu piure si salata, n-am mai mancat de mult.





CE MAI MESTERESC/CREEZ...

  am cusut la ie saptamana asta, dar nu foarte mult, ca n-am avut timp



 ♥ CITESC...

 Intoarcerea la iubire de Mariane Williamson. Am ajuns la ea dupa ce am vazut filmul ,,Akeelah and the Bee,, (2006). Profesorul care o pregatea pe Akeelah pentru concurs a pus-o sa citeasca un fragment din cartea asta, care m-a miscat foarte mult 



  PLANURI PENTRU SAPTAMANA VIITOARE ...

Toata saptamana o sa fiu in oras dimineata, cu fetele.Apoi acasa, cu treburile obisnuite - mancare, curatenie...Ma bucur ca le-am inscris la cursul asta, ne ajuta sa reintram in ritmul de scoala, cu  program fix.
Luni vreau sa fac si restul de cumparaturi pentru septembrie - haine, caiete si ce mai e nevoie.
Mai am de rezolvat ceva pe la primarie, de achitat una alta, de facut abonamente la metrou si autobuz...


  UN CITAT PREFERAT PENTRU AZI...
 

Cea mai mare frică a noastră nu este faptul că suntem inadecvaţi, ci este faptul că suntem puternici peste măsură. Lumina noastră, şi nu întunericul din noi ne înspăimântă cel mai tare. Ne întrebăm adesea: cine sunt eu ca să fiu strălucitor, minunat, talentat, fabulos? Cine eşti tu ca să nu fii? Eşti un copil al lui Dumnezeu şi faptul că joci la scară mică nu serveşte lumea. Nu este nimic grandios în a te micşora pe tine însuţi astfel încât ceilalţi să nu se simtă în nesiguranţă alături de tine. Cu toţii suntem meniţi să strălucim. Ne-am născut să manifestăm gloria lui Dumnezeu în noi înşine. Iar asta nu se află în doar unii dintre noi, ci în fiecare. Şi când ne lăsăm propria lumină să strălucească, le dăm şi celorlalţi permisiunea să facă la fel. Când ne eliberăm de propria frică, prezenţa noastră îi eliberează automat pe ceilalţi.

Marianne Williamson- Intoarcerea la iubire

https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCLkU8N5FJqNnubp9cfN0gutdvtkXKth90CYPmRjoimq5WbmhwCXdsVZBwbPtBNDGvE2qIDd5JoLNTHnqfPFyWyDgzmpdZV6w-TORCA7yup4TTaH0S422hfeOo5ONz4bdfJF929sXnW60/s1600/e1.jpg