marți, 3 aprilie 2012

Femeia din Pilde 31- intelepciune si inspiratie pentru fiecare zi (3)


 Ea îi face bine şi nu rău în tot timpul vieţii sale
Pilde 31:12 

sursa

De cate ori citesc pasajul din Pilde 31 despre „sotia ideala” imi dau seama cat de greu este sa te ridici la inaltimea femeii descrisa acolo.
Sotul unei astfel de femei poate avea incredere in ea nu doar fiindca actioneaza cu intelepciune si echilibru in toate lucrurile, ci si fiindca „ ea ii face bine si nu rau in tot timpul vietii sale”.
 Poate va ganditi : ce mare lucru e sa-i faci sotului bine, si nu rau?Nu e ceva firesc? Sa faci numai bine celui iubit vine in mod natural la inceputul casniciei. Dar anii trec, vin greutatile, vin necazurile si  poate sotul nu isi mai arata dragostea ca la inceput. Poate nu mai e asa de intelegator, asa de atent sau asa de saritor ca la inceputul relatiei. Sa faci numai bine celui care nu se mai poarta  frumos, sau poate nu mai e acelasi om  - iata o provocare pe care Dumnezeu o pune inaintea sotiilor!
 Femeia din Pilde nu ii face bine sotului doar cand acesta e iubitor, sau de treaba, ci in toate zilele vietii sale, de la nunta pana la mormant. Ea este alaturi de el si azi, si maine, si peste cinci ani si peste zece. Ea persista in bine, in mod constant, indiferent de imprejurarile exterioare, si il sustine pe sotul ei, indiferent de esecurile si de scaderile acestuia. Ea are fata de sotul ei acea dragoste despre care se vorbeste in Epistola intaia catre Corinteni : indelung rabdatoare si atoate iertatoare.
Cred ca acest fel de a fi este imposibil de obtinut prin mijloace omenesti, fiindca ne confruntam cu egoismul nostru, cu lipsa de smerenie, de rabdare si de jertfa.
 Doar prin harul lui Dumnezeu putem primi puterea de a-i face numai bine sotului, in toate zilele vietii sale - de a pune nevoile lui deasupra nevoilor noastre, de a ne gandi de doua ori inainte sa-i spunem ceva ce ar putea sa-l raneasca, de a-l aprecia in loc sa-l criticam, de a nu-i aminti defectele, sau greselile trecute.
Ii faci tu numai bine sotului tau, in fiecare zi?

Irina

17 comentarii:

  1. In the English Translation of Proverbs, verse 21 says : "She is not afraid of the snow for her household,
    For all her household are clothed with scarlet."
    every time I read it, or hear it on the night of the 6th Friday of Lent, I giggle to myself because I've never quite figured out why wearing scarlet (red) has to do with not being afraid of snow.
    However, I think the whole passage is so lovely and really a good reminder of what I should aim to be.
    A blessed continued Lent to you, my dear friend.

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamne ajuta ,foarte frumos ai scris Irina(fotografia este foarte inspirata ) ,multumesc tare mult,cu siguranta ca eu nu ii fac numai bine sotului meu ,as putea spune ca ma straduiesc ,ca ma rog ,insa stiu ca nu fac indeajuns , stiu ca as putea (cu ajutorul lui Dumnezeu )sa fac muult mai mult bine sotului meu ,insa nadajduiesc ca se "puncteaza "si faptul ca incerc ,ca vreau sa fac mereu bine (chiar daca nu i-mi iese totdeauna )
    O zii cu mult ajutor si binecuvintari de la Dumnezeu si pe viitor sa reusim (tot cu ajutorul Lui),sa ne apropiem cat mai mult de femeia din Pilde 31,C.A

    RăspundețiȘtergere
  3. Ma numesc Elena si iti citesc blogul de multa vreme, dar nu am avut curaj sa comentez. E foarte folositor, m-am inspirat la organizarea si decorarea casei.
    Azi dimineata la cafea si eu am citit despre femeia din Pilde 31, in cartea "Partenera Creativa"...eu meditam la faptul ca ea "lucreaza cu maini harnice si nu mananca painea lenevirii" :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Thank you, dear Mimi!

    C.A., asta ma gandeam si eu, ca incerc, nu-mi iese mereu, dar ma stradui.Uneori cei dragi ai nostri nu ne fac iata tocmai usoara :))

    Elena, bine ai venit, multumesc ca ma vizitezi!Am citit si eu cartea Lindei Dillow exact inainte de a ma casatori, acum vreo mie de ani :)) si mi-a placut foarte mult. Chiar o sa-mi fac timp s-o recitesc, fiindca mi-ai reamintit de ea.

    RăspundețiȘtergere
  5. nu, nu ii fac numai bine sotului meu. nici n-as putea, ca sunt si eu om, la fel ca si el. de ce mi s-ar da numai mie, ca femeie, sarcina asta? asta nu pricep eu, discriminarea asta.
    l anivel moral, sigur, ar fi ideal sa putem noi ca sotii sau ca femei sa facem numai bine barbatilor de langa noi, indiferent de cum se poarta ei, dar ia sa ne gandim: daca am fi facut asa de la inceputul timpurilor, toate, oare pamantul nu s-ar fi transformat pentru ei in Rai si pentru noi in iad?

    RăspundețiȘtergere
  6. Doamne ajuta!

    Si eu imi dau sama ca sunt foarte departe de femeia ideala! Cred ca este foarte important, cel putin pentru mine, sa imi rezolv "treburile interne" ca sa ma pot ocupa apoi de cele ale casei, de sot, de totul in general. Imi dau seamam ca multe lucruri nu pot, nu stiu sa le fac pe toate mai bine pentru sotul meu pentru ca eu insami nu am sufletul linistit, impacat, ci ma tubura multe uneori. Oricum, nadajduiesc ca bunul Dumnezeu sa ma ajute sa fiu asa cum doreste El, si apoi toate celelalte se vor adauga si in viata de familie. Cat despre sotul meu, slava Domnului, ( decoacamdata ) este foarte rabdator, bland, iubitor, linistit... Chiar i-am spus, cititndu-ti artcolul ca il rog sa raman asa pentru tot restul vietii noastre! Oare se pune? :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Incerc... nu reusesc intotdeauna... dar incerc in fiecare zi sa fiu o sotie buna si sa vad in el calitatile omului pe care il iubesc, si sa iert defectele. La urma urmei si eu am defecte...
    Cu ajutorul lui Dumnezeu pina acum a fost bine, si de acum incolo va fi si mai bine...

    RăspundețiȘtergere
  8. grea intrebare dar imi este tare drag acest model

    RăspundețiȘtergere
  9. Depinde de barbat.Daca ii arati dragoste unuia obraznic se face si mai obraznic si te calca in picioare oricat de buna ai fi, daca vrea sa fie rau, e rau.

    RăspundețiȘtergere
  10. Asa este "anonim". Oricat am vrea, nu putem forta ca prin bunatatea sau intelegerea noastra, celalalt sa ne raspunda cu acelasi comportament.

    RăspundețiȘtergere
  11. Si mie mi se pare discriminare, tinind cont de conditiile din ziua de astazi. Citi barbati ati vazut voi sa aprecieze faptul ca noi, ca femei, tinem rostul casei? Putini, sint convinsa. Al meu, in nici un caz. I se pare ca este datoria mea si gata. La fel si adusul de bani in casa. Drept urmare, am grija sa faca si el din treburile casnice, dupa ce vine de la munca.
    Mi-ar placea sa gasesc scrieri despre cum ar trebui sa fie barbatii intr-o casnicie, ca s-a scris prea mult despre femei, de parca ele ar fi piaza rea. Parerea mea. :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Cristina, intradevar, de multe ori munca femeilor in casa nu este apreciata, DAR tot ceea ce facem noi este - sau trebuie sa fie- spre slava lui Dumnezeu, nu pentru aprecierea omeneasca. Cand vom merge la Judecata de Apoi Dumnezeu n-o sa ma intrebe daca barbatul meu si-a facut datoria, ci daca eu mi-am facut-o pe a mea.De asta nici nu scriu despre datoriile barbatilor, desi ar fi multe de spus.Intai fiindca ma intereseaza ce am eu de facut, si apoi fiindca blogul meu nu e pt barbati, ci pt femei :)
    In cazul tau, avand in vedere ca ai preluat jumatate din indatorirea lui (intretinerea financiara a familiei), e firesc ca si el sa preia o parte din treburile casnice.
    Pe de alta parte, daca noi am trai cu adevarat crestineste, n-am sti cum sa ne ajutam mai mult unul pe altul, si atunci n-ar exista probleme si nemultumiri.

    RăspundețiȘtergere
  13. Anonim,ideea nu e sa fim presul cuiva si sa permitem ca femei, sa fim abuzate verbal, emotional sau fizic.Pentru astfel de situatii exista un duhovnic care sa sfatuiasca exact cum trebuie procedat. Si seminarul iertarii, al maicii Siuana, care ajuta foarte mult celor care nu stiu cum sa stabileasca limite.

    RăspundețiȘtergere
  14. Irina, tu ai într-adevăr dreptate, însă mie și altora ca mine ne-ar face bine sa mai citim pe undeva ca și bărbații au îndatoriri. :)))

    RăspundețiȘtergere
  15. Nici n-am spus ca ai sustinut tu ideea de pres.M-am referit doar la unele cazuri.Si daca de duhovnic nu asculta... di degeaba face ea seminarul daca nu-l face el.

    RăspundețiȘtergere
  16. Cristina, pai cu ce te ajuta sa stii ca si ei au indatoriri, ca doar nu poti sa le indeplinesti in locul lor :). Dar daca te ajuta poti citi ce am scris despre indatoririle barbatului aici
    http://dulcecasa.blogspot.com/search/label/feminism

    RăspundețiȘtergere
  17. Anonim, am vrut sa precizez lucrul asta, ca nu cumva unii sa inteleaga gresit. Duhovnicul si seminarul o ajuta pe femeie sa stie ce sa faca in caz de abuz. Daca barbatul ar merge la duhovnic si/sau ar face seminarul n-ar mai exista situatia problematica :), dar noi despre asta vorbeam- ce face femeia cand exista o problema (sau nu), si nu ce are de facut barbatul. Nu ne intereseaza ce are el de facut, fiindca noi nu putem schimba pe altul, nici nu-l putem obliga/determina sa se schimbe. Sau ar fi solutie- rugaciunea, si atunci lucreaza Dumnezeu.

    RăspundețiȘtergere

♥ ♥ ♥ Lasa un gand frumos! ♥ ♥ ♥
Comentariile anonime sau facute in scop publicitar vor fi sterse.

♥ Translate