Despre gospodine desavarsite

Azi m-am simtit foarte bine citind ce a scris Cecer aici :
http://noroscecer.blogspot.com/2008/12/cred-ca-primul-blog-pe-care-l-am-citit.html, dar trebuie sa marturisesc public- nu, nu sunt o gospodina desavarsita, nici pe departe :)). Nicoleta, care a trecut azi pe la mine poate confirma ca zic adevarul :)) . Dupa vreo trei zile in care n-am avut chef de nimiiic, dar de nimiiic, in casa era dezastru, mancarea pe sponci, rufele nespalate maldar in baie, alea spalate maldar in balcon (neintinse, normal) , si nu mai povestesc, ca daca citeste mama se imbolnaveste de inima rea, cand o sa vada ca nimic din ce m-a invatat ea nu s-a prins de mine .

Abia azi m-am mobilizat nitel ( nu de alta, dar incepeau sa mi se lipeasca slapii de gresie, in plus cred ca tuturor ne era cam foame) si am facut rapid curatenie, am gatit ceva, m-am gandit la meniul de Craciun, am stat cu fetele in timp ce Nicoleta a tras o tura pe la libraria Sophia si a facut o "aprovizionare" cu carti pentru amandoua, apoi am stat impreuna la povesti, despre lecturi, oameni si alte subiecte. Pe seara am fost la dentist, iar cand m-am intors am hranit gasca, sotul le-a citit povestea si ura, ura, de la 19.30 suntem liberi, copiii dorm bustean .

Ceea ce vreau sa spun e ca treaba cu "gospodina desavarsita" e ceva relativ. Fiecare dintre noi suntem gospodine desavarsite in felul nostru. Nu e neaparat sa fie luna in casa, sau sa avem cine stie ce mancare sofisticata prin frigider- important e ca tot ce facem sa facem cu voie buna, cu bucurie, cu dragoste, astfel incat cei din familie sa fie fericiti.


Irina

De azi

De la Sfantul Nicolae incoace am tot fost ocupata, si nici nu stiu cand a trecut timpul - au mai ramas asa putine zile pana la Craciun?



Intai sa va povestesc cum am petrecut de Sf. Nicolae- in ajun am facut bradul, impreuna cu copiii si cu bunicii fetelor (parintii mei) care au fost la noi in vizita pentru o saptamana. Am pus ghetutele sub brad si l-am asteptat pe Sfantul sa le umple :), si trebuie sa spun ca a fost generos si anul acesta .

Ilinca a desenat o scrisoare pentru mos Nicolae in care a cerut ce altceva decat un calut (e impresia mea sau chestia asta cu calutii e boala nationala?) , iar Teodora n-a avut preferinte deocamdata (slava Domnului!).

Dimineata am desfacut cadourile, si dupa ce am fost la biserica ne-am dus sa petrecem la Anca, impreuna cu Gabriela si cu Ioana. Am mancat o gramada de bunatati - fiecare a adus cate ceva. Am avut hummus, salata de icre, paste cu legume si cu tofu afumat, somon la gratar, chiftelute de naut (falafel), salata de varza cu morcov, paine proaspata de casa, baclava cu nuca (iam-iam, Gabriela e specialista), si "ochelari" cu caramel.

Copiii s-au jucat, asa ca am mancat si noi linistiti, si am stat la povesti. Din pacate ziua a fost muult prea scurta, abia astept sa ne reintalnim.

La intoarcere am vazut si luminile din centru- foooarte dragut- cu ocazia asta mi-am dat seama ca n-am mai mers prin zona centrala, seara, de foarte multa vreme.

Acum urmeaza sa termin curatenia pentru Craciun, si sa ma gandesc la meniu, ca sa mergem zilele astea la cumparaturi (mi-e groaza- va dati seama ce e in hipermarketuri?). Vreau sa pregatesc din timp mancarea, si ce se poate sa bag la congelator (de exemplu compozitia pentru sarmale), ca sa am mai putin de lucru in Ajun si sa mergem linistiti la Biserica. Si poate cu colinda pe la cine ne primeste :). Vom vedea.

(in fotografie e coronita noastra de advent, facuta de mine. In mijloc are un ornament cu scena Nasterii Domnului, pe care l-am primit anul trecut cadou de la sotul meu drag)


Sa aveti spor la treaba, stiu ca toata lumea e ocupata zilele astea, mai ales doamnele :).

Irina

"Hristos se naste" - carte tridimensionala

Anca (blogul Viata la tara) a anuntat aparitia acestei carti zilele trecute, si azi am avut bucuria sa o gasesc la pangarul de la "Radu Voda". Nu este scumpa (13 ron), iar grafica este excelenta.

Cartea contine cateva poezioare foarte frumoase , precum si cateva sugestii legate de folosirea ei.

Ilinca a desprins singura piesele, iar asamblarea am facut-o impreuna, fiindca necesita un pic de indemanare, si nu reusea singura. Dar cred ca un copilas de 6-7 ani s-ar descurca fara ajutor.

Dupa ce am terminat am citit cateva din poeziile de la inceput, si a ramas ca maine sa ne jucam mai mult cu ea (vom cauta in Sf. Scriptura replicile fiecarui "personaj").

Ilincai i-a placut foarte mult si cealalta carte despre Nasterea Domnului, aparuta tot la "Predania", pe care o avem de anul trecut.

Irina

Din scrisorile lui Valeriu Gafencu

Citisem mai de mult cateva din scrisorile lui Valeriu Gafencu, si mi-au lasat o impresie foarte adanca. Nu stiam foarte multe despre el, nici despre miscarea legionara, din care a facut parte.



Anca a avut cateva postari foarte interesante, referitoare la asta:

Despre chestiunea legionară (1) - A fost justificata Miscarea din punctul de vedere al invataturii lui Hristos?

Despre chestiunea legionară (2) - S-a dezbracat Gafencu de “camasa verde” pentru “camasa lui Hristos”?

Despre chestiunea legionara (3)


Cu gandul la ce a scris Anca, am vazut ieri ca la editura Agaton a aparut un volum cu scrisorile lui Gafencu.

Iata si cateva fragmente din scrisorile lui, preluate de aici :


"Penitenciarul Aiud, 22 noiembrie 1943
(...)
Viaţa e un dar de la Dumnezeu, şi noi trebuie să ştim a o trăi în chipul cel mai vrednic. Să ne curăţăm de păcate, care ne urmăresc la tot pasul, să fim cu iubire faţă de semenii noştri, să ajutăm, să răspundem la rău prin bine şi la ură prin dragoste, să ne mărturisim păcatele şi să luăm temeinic hotărârea de a nu le mai săvârşi.

Iată, a venit şi postul Crăciunului. Pregătiţi-vă sufleteşte pentru această mare sărbătoare creştină, prin post şi rugăciune şi nu uitaţi milostenia pentru cei săraci şi lipsiţi, căci milostenia acoperă o mulţime de păcate. Aşa că, faceţi această faptă măreaţă, ca la Sfintele Sărbători să daţi la câte un sărac, lipsit de ajutor, ba o pâine, ba o prăjitură, ba un bănuţ, că mult vă va răsplăti Dumnezeu şi în viaţa aceasta şi în viaţa viitoare.

Mie îmi pare tare bine că voi înţelegeţi această lume. Mi-aduc aminte că, încă în sat, îi mai ajutaţi din când în când şi pe ţiganii şi pe nevoiaşii de pe la noi! Ştiţi voi ce înseamnă lucrul acesta!? Fericirea este sensul întregii noastre vieţi. Şi eu vă mărturisesc azi, după ani de suferinţă, meditaţie şi frământări, cu viaţă aspră, că Viaţa nu are nici un sens fără Hristos! Că toate alergările noastre, fără Iisus sunt deşertăciune şi goană după vânt! De aceea, să căutăm ca prin modul nostru de trăire să-l câştigăm pe Mântuitorul în inimile noastre. Numaidecât să vă spovediţi şi împărtăşiţi. Să faceţi o spovedanie cât mai serioasă şi mai adâncă. Să luaţi hotărârea de a vă lepăda de păcate, să duceţi lupta cu răul inimii voastre, înclinate a-i judeca şi condamna pe alţii pentru faptele lor, când noi înşine săvârşim aceleaşi păcate. Vă rog foarte mult, grijiţi-vă de suflet.


Pe Emil, creşteţi-l în iubire de Dumnezeu. Învăţaţi-l să se roage, să cânte cântece creştine, să se poarte cu dragoste şi nevinovăţie. El e un copil curat şi nevinovat la suflet. Şi eu mă stăruiesc să devin prunc la suflet, ca şi el. Voi, ca părinţi, aveţi o mare răspundere. Anume, aceea de a-i da o educaţie creştină, a-l creşte în cea mai mare curăţenie, a-1 îngriji şi a-i face Viaţa cu adevărat fericită, printr-o trăire curată a Domnului nostru Iisus Hristos. Iubiţi-vă voi şi iubiţi pe toata lumea. Purtaţi-vă cu toţi aşa cum vă purtaţi cu proprii voştri fraţi şi surori. Şi Dumnezeu, care vede toate, vă va răsplăti însutit.




Penitenciarul Aiud, 5 octombrie 1944
Trăiţi viaţa simplă şi nu uitaţi: esenţialul în viaţă este curăţenia sufletească şi trupească.


Penitenciarul Aiud, 10 aprilie 1945
Simplificaţi-vă viaţa cât mai mult. Întotdeaua învaţă-te să te mulţumeşti cu puţin, învaţă-te a te jertfi pe tine însuţi pentru binele aproapelui… rugăciunea este expresia cea mai curată a iubirii de Dumnezeu şi de aproapele.

Când vei ajunge să te rogi cu adevărat, ai realizat pacea, fericirea…(...) Dar, să fim liniştiţi şi împăcaţi cu viaţa aşa cum ne-a dăruit-o Dumnezeu, căci este spre fericirea noastră.

Trăiţi în curăţenie de inimă, sinceri faţă de Dumnezeu, aproapele şi voi înşivă. Toate au un sens; noi nu avem decât datoria de a alege între Bine şi Rău…Viaţă şi Moarte…Să ne găsim cărarea vieţii care ne duce spre înviere şi să stăruim cu smerenie şi răbdare.

Penitenciarul Aiud, 25 mai 1945
Vă rog din suflet citiţi Biblia. În fiecare seară, înainte de a vă culca, în jurul mamei, strângeţi-vă voi, copile scumpe ale inimii mele, şi, cu seninătate, reculegeţi-vă câteva momente şi citiţi câte un capitol din Evanghelie, un capitol din Epistole şi câte un psalm.

Cu multă evlavie apoi, faceţi-vă rugăciunea de seară. E mult mai bine primită de Dumnezeu rugăciunea în comun, pentru că sufletele toate se întâlnesc în acelaşi duh şi se înalţă spre cer cu multă cucernicie şi tărie .

Cântaţi “Tatăl nostru”. Apoi culcaţi-vă liniştite, după ce, mai întâi, v-aţi închinat perniţele. Ar fi bine să aveţi candelă în dormitor. Cu candela aprinsă, în tăcere, fiecare să-şi examineze faptele, vorbele şi gândurile de peste zi. Imediat ce-aţi constatat o greşeală, să v-o mărturisiţi cu sinceritate, cerându-vă iertare. Apoi…somn uşor. Iubiţi-vă mult! Mult! Spuneţi-vă singure una alteia greşelile, cu dragoste. Ajutaţi-vă mereu. Iubitele mele, ar fi cel mai mare şi mai frumos lucru pe care l-aţi realiza: o familie creştină. Orice inimă necăjită să-şi găsească mângâierea între voi. "





Irina

Cine primeste darul :)

Sper ca nu s-a suparat nimeni pentru intarzaiere, abia azi am reusit sa fac biletele cu numele celor care au participat la "dar de blog", si Ilinca a tras unul din ele. Castigatoarea cartii este Marilena.Cred ca Anna se va bucura sa auda povestea Sfantului Nicolae :).

Irina