sâmbătă, septembrie 12, 2009

Clătite cu brânză la cuptor, ca în Bucovina

Zilele trecute îi povesteam Ancăi de minunația de clătite cu brânză la cuptor pe care le-am mâncat la Sucevița(cele din imaginea de mai jos ). Si fiindcă nu auzise de așa bunătate rețeta e pentru ea, cu dedicație specială :) .

imagine pentru clatite cu smantana

Ca să le pregătiți aveți nevoie de :
clătite, vreo 20 de bucăți - le faceți după rețeta preferată

Umplutura
  • brânză dulce - 500 g
  • zahăr după gust
  • 2 ouă
  • esență de vanilie (eu folosesc din aceea la fiole - 3 buc. )
  • coajă rasă de la o lămâie
  • smântână pentru pus deasupra, cam 250-300 g
  • unt pentru uns tava
Ingredientele pentru umplutură se amestecă bine la robot. Se pune umplutura în clătite (nu vă zgârciți) , se rulează și se pun într-un vas termorezistent, uns bine cu unt. Deasupra se toarnă smântână, cât să le acopere, și se dau la cuptor cam 40-50 de minute, la foc potrivit.
Între timp se pregătește un sos parfumat de vanilie din:
  • 600 ml lapte
  • 3 gălbenușuri
  • 100 g zahăr
  • 3 fiole esență de vanilie
  • 1 lingură făină

Gălbenușurile se freacă cu zahărul până se albesc. Se încorporează făina, apoi se adaugă laptele fierbinte câte puțin, amestecând continuu. Se pune la foc mic și amestecăm până se îngroașă. Se dă deoparte și se lasă la răcit.

Când clătitele sunt gata se scot din cuptor. Se servesc cu sos de vanilie deasupra, și presărate cu un praf de scorțișoară.

Poftă bună!

Irina

Cuviosul Eufrosin Bucătarul -patronul gospodinelor




 
Știați că există și un sfânt patron al bucătăreselor - Cuviosul Eufrosin Bucătarul, prăznuit ieri, pe 11 septembrie ?(culinăreselor, acum știți pe cine trebuie să luați ocrotitor al bucătăriei ).

imagine cu eufrosin bucatarul

Mă gândesc că viața lui e o încurajare pentru femeile care se mulțumesc astăzi cu „cariera” de soții, mame și gospodine, fiindcă de multe ori și ele sunt luate în batjocură, exact ca sfântul Eufrosin- „te risipești, stai doar la coada cratiței, ai putea mai mult de atât”. Iată că de la coada cratiței se poate ajunge direct in rai, dacă îți îndeplinești slujba cu credință și smerenie.


„Acest cuvios s-a născut din părinţi ţărani şi fiind crescut fără de învăţătură, a venit la mănăstire. Și îmbrăcându-se în schima monahicească, s-a făcut slujitor monahilor. Fiindcă petrecea totdeauna în bucătărie ca un om simplu, era defăimat şi luat în râs de către toţi monahii. Dar fericitul suferea toate defăimările cu bărbăţia inimii şi a cugetului şi cu liniştea gândului, fără a se tulbura cât de puţin. Căci, cu toate că era simplu după cuvânt, însă nu era simplu şi cu înţelegerea. Căci în mănăstirea aceea, unde se afla fericitul acesta Eufrosin, era şi un preot iubitor de Dumnezeu, care se ruga cu sârguinţă pentru ca să-i arate Dumnezeu bunătăţile, pe care le vor dobândi cei ce-L iubesc pe El.

Într-o noapte, dormind preotul, i se arătă în somnul lui că se află într-o grădină şi privea cu mirare şi cu spaimă la bunătăţile cele veselitoare ce se aflau acolo. Și văzu acolo şi pe Eufrosin bucătarul mănăstirii, care sta în mijlocul livezii şi se desfăta de bunătăţile acelea. Apropiindu-se de el, îl întreba: "A cui este grădina aceea? şi cum s-a aflat el acolo?" Iar Eufrosin a răspuns: "Grădina aceasta este locuinţa aleşilor lui Dumnezeu, iar eu pentru multă bunătatea Dumnezeului meu, sunt iertat a mă afla aici". Iar preotul i-a zis lui: "şi oare ce faci în această grădină?" Eufrosin a răspuns: "Eu stăpânesc toate câte vezi aici şi mă bucur şi mă veselesc de privirea şi câştigarea acestora".

Atunci preotul i-a zis: "Poţi să-mi dai ceva din bunătăţile acestea?" Eufrosin a răspuns aşa: "Ia cele ce voieşti din acestea, prin darul Dumnezeului meu". Atunci preotul i-a arătat merele, şi cerea să-i dea din acelea. Eufrosin luând câteva mere, le-a pus în rasa preotului, zicând: "Iată ai dobândit merele, pe care le-ai cerut". şi fiindcă atunci a lovit în toacă pentru ca să se scoale părinţii la Utrenie, s-a trezit preotul.

Și în vremea când socotea că vedenia ce a văzut era vis, a întins mâna la rasa sa, şi, o, minune! a aflat în fapt merele. Și minunându-se de acea preamărită bună mireasmă, a rămas nemişcat multă vreme. După aceea mergând în biserică, şi văzând stând acolo pe Eufrosin, l-a luat la un loc osebit şi l-a jurat ca să-i spună unde a fost în noaptea aceea. Eufrosin a zis: "Iartă-mă, părinte, nicăieri n-am mers în noaptea aceasta, ci acum am venit la Utrenie". şi preotul a zis: "Pentru aceasta eu te-am legat mai întâi cu jurământ, pentru ca să descoperi la toţi măririle lui Dumnezeu, şi tu nu voieşti să arăţi adevărul?" Atunci a răspuns smerit-cugetătorul Eufrosin: "Acolo, părinte, am fost, unde sunt bunătăţile pe care vor a le moşteni cei ce iubesc pe Dumnezeu, pe care şi tu de mulţi ani ai dorit să le vezi. Acolo m-ai văzut şi pe mine desfătându-mă cu bunătăţile livezii aceleia. Pentru că voind Domnul să te încredinţeze pe sfinţia ta despre bunătăţile celor dorite drepţilor, a lucrat prin mine smeritul această minune". Atunci a zis preotul: "Părinte Eufrosine, şi ce mi-ai dat din bunătăţile livezii?" Iar Eufrosin a răspuns: "Merele cele frumoase şi mirositoare pe care le-ai pus acum în patul tău. Însă, părinte, iartă-mă că eu sunt vierme şi nu om".

Atunci preotul a povestit la toţi fraţii vedenia ce a văzut. şi printr-aceasta a îndemnat pe toţi a se minuna şi a se spăimânta, şi spre dorinţa binelui şi a faptelor bune. Iar fericitul Eufrosin fugind de mărirea oamenilor, s-a dus pe ascuns din mănăstire. şi s-a depărtat fugind şi rămânând necunoscut până în sfârşit. Iar din merele acelea mâncând mulţi bolnavi, s-au vindecat de bolile lor, întru mărirea lui Dumnezeu.”

sursa http://www.calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie11.htm

Pentru rugăciunile Sfântului Eufrosin Doamne miluiește-ne pe noi!


Irina