luni, iulie 28, 2008

10 lucruri de facut cu copiii (6)



De cand sunt mamica am citit diverse materiale, incercand sa gasesc o metoda cat mai buna de educatie pentru copiii mei. Printre lecturi a fost cea a unui articol foarte util: "10 lucruri de facut cu copiii inaintea varstei de 10 ani" (http://www.triviumpursuit.com/articles/ten_to_do_before_ten.php). Desigur, nu tot ce am citit acolo se potriveste, dar am retinut cateva idei, pe care as dori sa le aplic.
Lista celor 10 lucruri de facut :


1.Scris si citit
2.Povestirea orala
3.Memorarea
4. Auditii& ascultarea cu atentie a unui text

5. Rugaciune in familie
6.Arte & lucru manual
7. Excursii & biblioteca
8. Munca & slujirea altora
9. Disciplina
10. Jocuri &explorare

8. Munca si slujirea altora



"Dezvoltati in copii dragostea pentru munca si ajutorarea altora. De cand copilul este mic ar trebui sa i se dea de indeplinit in mod regulat munci casnice. Nu doar sa hraneasca catelul sau sa isi faca patul. Un copil de 5 ani este perfect capabil sa puna farfuriile la loc, sau sa impatureasca rufele. Un copil de 10 ani poate sa prepare o mancare simpla, de la inceput la sfarsit. Copiii de toate varstele pot face curat in casa. Mama nu ar trebui sa adune jucariile de pe jos. La adolescenta un copil ar trebui sa fie capabil sa se ocupe de intretinerea casei, de la gatit si curatenie si pana la ingrijirea fratilor mai mici. Asta nu doar ca ii ajuta sa aprecieze munca in timp ce ii ajuta si pe parinti, dar le va fi de ajutor cand vor fi la casele lor.

Nu faceti pentru copiii vostri ceea ce pot sa faca singuri. In primul an de viata e nevoie sa faci totul pentru copilul tau, dar dupa asta situatia ar trebui sa se schimbe rapid. El poate invata sa faca multe lucruri singur. Daca faceti toate treburile in casa si copilul sta degeaba, el va invata ca urmatorul lucru:" sunt asa de important, ca toti ma servesc". Dar daca invata sa faca treburile singur, va capata incredere in sine :" pot sa fac asta singur". Si daca va invata sa faca treburile casei pentru a fi de ajutor, se va simti util : "sunt de ajutor si familia are nevoie de mine".

Va sugerez sa scrieti cate un program pentru fiecare copil. Programul trebuie sa fie bine organizat, si sa scrie in el cine, cand si ce are de facut, si sa fie afisat la loc vizibil. Asigurati-va ca consecintele neascultarii sunt bine intelese.

(gasiti detalii despre asta in articolele de mai jos :


Copiii si treburile casnice
Deprinderea copiilor cu munca ).



Odata cu munca, copiii trebuie sa invete sa ajute pe altii. Puteti vizita impreuna cu ei un camin de batrani, sau puteti gasi multe alte oportunitati de a-i ajuta pe altii.


9.Disciplina



Am observat in viata noastra ca atunci cand disciplinarea copiilor este neglijata vom avea dificultati in ceea ce priveste invatatul. Copiii nu vor dezvolta niciodata auto-disciplina daca parintii nu ii invata cum. Iar copii care nu sunt auto-disciplinati vor avea multe esecuri, in special la invatatura. Puneti-va urmatoarele intrebari :

"sunt multumit de felul in care ma asculta copiii mei?"
"imi place sa fiu in preajma copiilor mei?"
"copiii mei ma cinstesc si ma respecta?"

Daca raspunsul la aceste intrebari este "nu" va trebui sa va reevaluati prioritatile.

Nu permiteti copilului sa va ignore. Cand ii spuneti ceva, asigurati-va ca este atent.
Nu permiteti copilului sa va conduca. El trebuie sa se conduca pe sine-insusi. Omul trebuie sa fie stapan pe sine inainte de a conduce pe altii.Nimeni nu va invata sa se stapaneasca pe sine lasandu-se condus de poftele sale- va invata sa se stapaneasca pe sine doar supunandu-se vointei altuia. Daca veti invata copilul sa se cunoasca pe sine si sa se auto-conduca, atunci el va fi capabil sa faca ceea ce i se incredinteaza.



10. Jocuri si explorare




Dati-i copilului destul timp sa exploreze si sa se joace. Nu cumparati jucarii- sunt scumpe si de obicei sunt uitate cand apar altele noi. Investiti in lucruri reale, cum ar fi o masina de cusut, mici unelte pentru a lucra in gradina sau pentru a construi, cuburi de lemn. Cumparati jucarii pentru a explora cu ele (binoclu, microscop, o trusa de chimie, etc.) si nu pentru a fi adorate. Invatati copiii cum sa le foloseasca in mod responsabil si lasati-le intr-un loc accesibil.


Nu lasati copiii la televizor sau la computer. Copiii trebuie sa se joace in lumea reala, manipuland obiecte si folosindu-si toate simturile (pipait, vaz, auz, miros, gust) si logica, dezvoltandu-si astfel inteligenta.

Televizorul si computerul pot fi unelte folositoare, in anumite circumstante, si sub control.Dar sunt ca focul- un servitor bun , dar un stapan teribil. Sunt multe motive legitime pentru a ne indoi de valoarea folosirii lor inainte de varsta de 10 ani, in special in pregatirea academica clasica."

Irina

duminică, iulie 27, 2008

Este pacat sa porti cercei?

Din raspunsurile Maicii Siluana:


"Vă rog să mă iertaţi că vă deranjez şi eu cu întrebări, dar aş vrea să mă lamuriţi în privinţa unui lucru: dacă este păcat să porţi cercei? (eu ştiu că da, dar foarte multă lume are, chiar şi cei care vin la biserică - sunt creştini ortodocşi).
Vă mulţumesc şi sper să îmi răspundeţi, dacă veţi avea timp... Vă doresc multă sănătate şi cele de folos pentru mântuire!

Draga mea Ancuţa,
Dacă aceşti cercei îi purtam ca să atragem atenţia, ca să ducem în ispită pe cineva, ca să ne etalăm luxul şi să-i umilim pe cei care nu au, este păcat. Dacă însă îi poartă cineva pentru că i s-au pus de când era copilă şi îi are de la nana ei de botez, în nici un caz Domnul nu îi numără acest păcat.

Fetiţa mea dragă, astăzi lumea e chinuită de păcate atât de îngrozitoare şi ucigătoare încât atunci când văd pe cineva în biserică şi, dacă are cercei, ba chiar în nas dacă îi are (deşi acest lucru mă doare, pentru că acolo e o durere ascunsă foarte mare) eu tot mă bucur. Mă bucur că e în Biserică şi că vine la Domnul. Şi mă întreb, şi te întreb Ancuţa mea, oare Dumnezeu nu se bucură? Oare Domnul care a murit pentru fiecare om nu se bucură? Dacă da, atunci să ne bucurăm şi noi şi să ne rugăm cu lacrimi să nu le socotească Domnul acest păcat! Şi vom avea mare bucurie!

Cu drag şi încredere,

M. Siluana"