Ai o inima recunoscatoare?

Nu prea am timp sa scriu pe blog : serviciul, reorganizarea casei, familia si gradinaritul meu foarte amatoricesc imi consuma cam toata ziua.Seara pic moarta de obseala, cu diverse dureri prin corp - vorba aia, chiar simt ca traiesc :)). Dar vreau sa notez, pe scurt, ce am mai facut in ultima vreme, ca sa nu uit :)

• aproape am terminat de sortat dulapurile cu haine si de rearanjat dormitoarele. Aproape, ca mai am de lucru, inca n-am intrat in carti, rechizite, etc..Azi ma plimbam printr-un magazin de haine si chiar mi-a placut cate ceva, dar ideea ca voi adauga ceva in dulap, care va trebui spalat, calcat, impaturit, asezat, si care imi va spori in mod obositor plaja de alegeri m-a facut sa renunt imediat :)).
  

• in gradina am scos ridichile care au imbatranit, am copilit si legat rosiile, am pus mulci , dar nu peste tot unde trebuie, ca n-am avut timp.Am stropit pomii, care aveau niste omizi negre, mici si rele. Am stropit si rosiile, cu substante bio, ca aveau un fel de musculite pe ele, si nu aratau prea bine. Am stropit si trandafirii, ca aveau purici. Dupa aia am stropit si cu ingrasamant foliar cropmax. Atata stropeala trebuie in gradina, chiar daca e mica, asa ca am multumit lui Dumnezeu ca s-a inventat pompa de stropit cu baterie :)).Niste bani extrem de bine cheltuiti :).

 

• am inlocuit chimicalele pentru curatenie cu cateva elemente simple si naturale - fulgi de sapun, nuci de sapun,otet, bicarbonat.Cu noile perii si cu solutiile  facute de mine spalatul vaselor a devenit o placere, efectiv savurez senzatii noi :)) si nu am folosit de mult masina de vase, pe care obisnuiam sa o incarc de cel putin doua ori pe zi.Nu m-as  fi gandit ca aceasta activitate poate deveni o experienta senzoriala asa satisfacatoare :)) .Despre sapunul de vase pot sa spun ca e asa de cremos si are un miros asa placut (desi lucrul asta poate fi foarte subiectiv) , incat nu m-am indurat sa-l folosesc la vase, asa ca m-am spalat pe par cu el, si sunt foarte multumita de rezultate.De cand l-am cumparat nu mai folosesc deloc sampon, balsam.
  

 

Cam asta am facut in ultima vreme, pe scurt.Senzatia mea e ca am inceput multe si n-am terminat pe nicaieri, dar, incet incet cred ca o sa ajung la zi si o sa ma pot bucura in liniste de concediul care se apropie :).

 Imi dau seama ca, in ziua de azi, vazand atatea imagini cu case perfecte, in care totul este organizat, aranjat, nou, impecabil, ne poate duce la o stare de nemultumire continua referitor la casele noastre si la idei total irealiste despre cum acestea ar trebui sa arate.

Poate ca Dumnezeu ne-a pus in mana 90 de lei, dar noi suferim si ne plangem  ca nu avem 100. In cautarea noastra dupa perfectiune si tot comparandu-ne mereu cu altii, ajungem sa fim invidiosi si nemultumiti, si nu ne mai bucuram de ceea ce avem aici si acum.De multe ori am fost si eu furata de astfel de stari, dar mi-am amintit ca Dumnezeu ma iubeste, ca El este generos cu fiecare , dupa cum considera ca are nevoie si ii este de folos si nu vreau sa-L mahnesc avand o inima rea si cartitoare..Desi imi doresc o casa mai ordonata si mai organizata, nu vreau sa cad in capcana nemultumirii si a cautarii perfectiunii cu orice chip.Desi ne putem folosi de imaginile de pe internet pentru a ne inspira si a ne motiva sa facem lucruri bune in viata noastra, in acelasi timp trebuie sa ramanem reali si realisti, si sa cultivam o inima recunoscatoare pentru tot ce avem.

In aceasta lume a imaginii si a aparentei putem ajunge pe nesimtite sa fim nemultumitori, de aceea e bine sa fim foarte atenti cum ne raportam atat la ceea ce privim, cat si la ceea ce avem.A fi recunoscatori inseamna sa nu ne dorim mai mult?eu cred ca nu, fiindca totdeauna e loc de progres si de mai bine.Dar, in aspiratia noastra spre o viata mai buna, o familie mai fericita, o casa mai frumoasa, sa nu ne trezim dispretuind cele pe care le avem deja.

,,Mergeţi unde vreţi şi veţi întâlni pretutindeni cârteala. Nu numai în regimurile defectuoase şi păcătoase în care împărăţeşte nedreptatea şi se aud în mod îndreptăţit protestele oamenilor, dar şi în cele mai impecabile societăţi, cârteala găseşte o modalitate de a se strecura şi de a-şi scurge picătură cu picătură veninul. Nu era societatea primilor creştini o societate sfântă? Nu se îngrijeau apostolii de creştini? Şi totuşi! Aşa cum spune cartea Faptele Apostolilor, şi acolo s-au auzit proteste. Dar şi în renumita pildă a fiului risipitor nu-l auzim pe fiul cel mai mare al părintelui iubitor bombănind de nemulţumire că tatăl său nu i-a dat nici un ieduţ ca să se distreze cu prietenii săi? Pe toate le avea în casă şi trebuia să se simtă împlinit, dar i-a lipsit ieduţul...

Oamenii sunt cârtitori unul împotriva altuia, iar în cele din urmă ajung cârtitori şi nemulţumiţi şi împotriva lui Dumnezeu. Găsesc şi motive ca să acuze diferitele lucrări ale lui Dumnezeu. Nu plouă? De ce nu plouă? Plouă? De ce plouă în ziua în care nu vor ei? Ninge? De ce ninge? Creşte temperatura? Ce-i cu atâta căldură? Sunt numai reproşuri, cârteli şi murmure de nemulţumire. Niciodată de pe buzele oamenilor nu iese un „Mulţumesc!” pentru atâtea bunătăţi pe care le împarte Dumnezeu. Aceşti oameni chiar dacă i-ar aşeza cineva şi în Rai, iarăşi vor mârâi. Cât de mare rău este cârteala, bombăneala, moftul! Este un copil pe care l-a născut nemulţumirea, nerecunoştinţa. Să devenim politicoşi, să devenim recunoscători, să învăţăm să mulţumim oamenilor şi, mai întâi de toate, lui Dumnezeu pentru tot binele de care ne bucurăm.

(Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 104 ani – Predici ale Mitropolitului de Florina, Părintele Augustin Kandiotis, vol. XIII, traducere de Valeriu Paloş, Editura Metamorfosi, 2013, pp. 117-118)

sursa:doxologia.ro 

Magia ordinii (1) : hainele

Desi cartea Mariei Kondo a aparut de multa vreme in Romania, eu abia acum am citit-o :)), si asta dupa ce am vizionat cateva episoade din serialul cu ea de pe Netflix.

Mi-a placut foarte mult si mi-a dat un impuls motivatonal ca sa incep ordinea si debarasarea la noi in casa.

Marie propune ca debarasarea sa inceapa pe categorii, prima din acestea fiind hainele .Solutia ei este sa aduni toate hainele din casa intr-un morman, si de acolo sa incepi sortarea pe subcategorii :

Poate aceasta abordare functioneaza pentru familii mai mici, dar la noi clar nu este o optiune sa amestec hainele a sase persoane de varste diferite in mijlocul casei :).Solutia potrivita pentru familia noastra a fost sa incep cu hainele noastre - ale mele si ale sotului, apoi urmeaza hainele copiilor, de la cei mici la cei mari.

Am inceput cu partea de dulap a sotului.Am scos absolut toate hainele din dulap, apoi am scos rafturile, sertarele, bara pentru umerase.Am sters totul de praf si le-am montat la loc, dar in alta ordine.Aici fac o paranteza ca sa spun ca noi avem in dormitor un dulap PAX de la Ikea care, desi este foarte mare si teoretic incapator, mi s-a parut foarte greu de organizat pana am descoperit sistemul Mariei Kondo.Din cauza stilului de impaturire si asezare clasic, in dulap era mereu dezordine si imi era foarte greu sa tin lucrurile sub control.

Urmatorul pas, dupa ce scoti toate hainele tale din dulap si de pe unde le mai ai depozitate este sa le sortezi, si sa pastrezi doar acele lucruri care iti plac si care iti aduc bucurie.Si care iti vin, evident :).Stiu ca multe femei pastreaza haine ,,bune,, in ideea ca vor reveni la o anume greutate sau o anume forma a corpului.Totusi, daca nu ai reusit acest lucru intr-un an de zile, poate e mai bine sa te impaci cu noua ta aparenta, macar pentru moment. si sa renunti la hainele pe care nu le mai imbraci.Cu siguranta ele vor aduce bucurie altcuiva.

In sistemul konmari  principala forma de depozitare este impaturirea pe verticala , nu impaturirea pe orizontala sau  asezarea pe umerase. Asta presupune sa ai sertare, in loc de rafturi, sau sa organizezi hainele in cutii.Nu e nevoie de cutii sofisticate, ideea nu e sa cheltuiesti mai mult si sa aduni noi obiecte in casa, in vederea reorganzarii :)), ci sa folosesti ceea ce ai.Marie Kondo recomanda folosirea cutiilor de pantofi ca fiind perfecte in acest scop.

Eu am tinut cont de sfaturile ei ,  am impaturit hainele pe categorii si le-am pus in sertare, iar umerasele le-am pastrat pentru hainele de iarna, costume si camasi in dulapul sotului, si pentru haine de iarna, sacouri si fuste in dulapul meu. Sa asezam hainele  impaturite  nu doar ca e mai putin consumator de spatiu, dar te pune si in legatura directa cu hainele tale, te ajuta sa le observi si sa le ingrijesti mai bine.

 

In carte sunt multe detalii despre impaturire, si pe net gasim imagini si filmulete detaliate, in care ni se explica modul de impaturire al fiecarui obiect dupa metoda konmari. Dupa ce mi-am insusit modalitatea de impaturire corecta a fiecarui obiect lucrurile au mers ca unse :)), nu mi-a luat mult sa pun totul la loc intr-o ordina hai sa nu-i zic perfecta, ci extrem de odihnitoare pentru creier :)).

Pe umerase lucrurile se aseaza astfel incat sa fie orientate spre dreapta.

 

Obiceiul de a separa si roti in dulap hainele in functie de sezon este unul depasit si care produce multe batai de cap.Marie sugereaza sa asezam toate hainele in dulap, la vedere, grupate dupa grosimea si/sau tipul materialului, de exemplu bumbac, lana.Itemii gen costume de baie, palarii de plaja, etc, pot fi depozitati in cosuri undeva in partea de sus a dulapului.Nu e bine sa folosim cutii cu capac, care ne ingreuneaza accesul la haine.Eu am folosit pungi de cadou pe care le aveam prin casa  pentru depozitarea itemilor mici de extrasezon.

Am folosit si eu cativa la rand aceasta sortare si depozitare a hainelor dupa sezon si intr-adevar o gasesc total nepractica.Acum toate hainele noastre sunt in sifonier, la vedere, grupate dupa grosime.Stiu mereu ce am si ce n-am, si nu mai stau sa scotocesc prin cutii cand afara e o zi mai friguroasa sau mai calduroasa decat in mod obisnuit.

Deocamdata am terminat de sortat si de organizat hainele mele si ale sotului, urmeaza hainele copiilor.

Este important sa facem aceasta reorganizare impreuna cu ei, astfel incat sa isi sorteze  hainele care le plac, dar si sa invete sa le impatureasca si sa le aseze pe categorii. 

 Imi pare rau ca nu am stiut despre acest sistem mai devreme, la noi in casa fluxul de haine si ingrijirea lor mi-a dat cele mai mari batai de cap, si m-a obosit mereu fizic si psihic.

Acum sunt in curs de reorganizare totala la acest capitol, astfel incat sa am lucrurile sub control.

Un mare beneficiu sunt garderobele minimaliste, inclusiv in cazul copiilor, si o sortare mai frecventa a hainelor acestora.Un lucru care mi-a creat probleme de organizare a hainelor a fost pastrarea hainelor de la cei mari pentru cei mici, sau pastrarea unor haine bune primite, in ideea ca le vor veni candva copiilor.Aici inca nu stiu cum sa procedez, fiindca sunt haine gen rochite de ocazie sau rochite deosebite, sau geci de iarna neuzate pe care as vrea totusi sa le pastrez, in ideea ca cele mai mici le vor purta la un moment dat.Ma gandesc ca depozitarea undeva la indemana, in cutii transparente de plastic, etichetate, ar fi o solutie.

Voi ce sistem folositi pentru organizarea garderobei, a voastra si a familiei?

 

 

 

citatele sunt din cartea ,,Magia ordinii" de Marie Kondo