joi, februarie 21, 2008

Ce fel de stil educativ aveti?

google.com


Am gasit astazi un text interesant, care m-a pus pe ganduri. Este vorba de o lista in care sunt prezentate cateva caracteristici ale copilului din familia centrata pe copil, si cele ale copilului din familia centrata pe Dumnezeu.

Multi dintre noi incercam sa ne crestem copiii astfel incat ei sa ajunga adulti echilibrati, cu un caracter frumos, care sa asculte  de Dumnezeu,  dar uneori suntem prea centrati pe copil in felul nostru de a educa , fiindu-ne frica sa  fim exigenti si consecventi atunci cand nevoia o cere.

Parintii imbunatatiti au incercat sa ne avertizeze asupra acestor lucruri. Episcopul Irineu de Ekaterinburg spunea :

"Justificand faptele rele ale copiilor si tinerilor, ca si esecul propriu in educatia lor, parintii iresponsabili pot obiecta : "nu se pot cere si spera virtuti inca de la varsta copilariei!" De ce nu?Oare la varsta copilariei si adolescentei Domnul nostru Iisus Hristos nu ne serveste drept exemplu pe care sa-l urmam cu totii?(...) Oare nu sunt destule relatari in vietile sfintilor care arata ca unii dintre ei au fost impodobiti inca din pruncie cu virtuti ca : bunavointa, cinste, ascultare, curatie?"

De aceea va spun: vai de acei parinti care nu se ingrijesc sa sadeasca in inimile copiilor lor deprinderi bune si simtiri alese de la varsta cea mai frageda! Ei vor da socoteala pentru aceasta in fata Domnului. Nu exista nici o scuza pentru parintii care n-au fost in stare sa-si educe copiii. Chiar si cel mai mic poate si trebuie sa fie educat."

Desigur, si psihologia are rolul ei.In educatie trebuie sa tinem cont de specificul copilului , adica de particularitatile de varsta si de dezvoltare.Nu putem cere unui copilas de un an-doi sa se comporte ca unul de zece. Deasemenea, trebuie sa tinem cont si de stilul nostru de viata, de organizarea familiei, etc..Dar este bine ca modul nostru de a educa sa fie calauzit de principii sanatoase, care sa il ajute pe copil sa se dezvolte armonios si echilibrat.Deasemenea, sa nu uitam de dragoste, de blandete si de rabdare.Roadele educatiei nu se arata pe loc.Ca un copacel, copilasul se dezvolta in ani, sub atenta ingrijire plina de dragoste a parintilor, si roadele se vor vedea in luni, sau poate ani.

Apoi, sa nu avem asteptari false.Noi nu suntm sfinti, si nici copiii nostri nu sunt, cu siguranta.Educatia e o impreuna lucrare cu Dumnezeu a parintilor, si asupra lor, si asupra copilului. Desigur, prin vietile sfintilor citim despre tot felul de copii extraordinari si cand ne uitam la ai nostri s-ar putea sa ne ia depresia :)), dar sa nu uitam ca acele vieti au fost scrise dupa moartea sfintilor, de catre alte persoane decat parintii lor, dei viziunea asupra copilariei acestora este idealizata si probabil nu foarte fidela realitatii :))

Oricum,  lista de mai jos ne ofera cateva repere  de meditatie si evaluare.
 

 "Cateva din caracteristicile copilului din familia centrata pe copil:

  • Intrerupe adultii cand vorbesc.
  • Foloseste manipularea si impotrivirea pentru a obtine ceea ce doreste.
  • Dicteaza programul familiei ( timpul de masa, de culcare, etc.)
  • Are prioritate fata de nevoile sotului/sotiei.
  • Are un vot egal sau mai mare in toate deciziile.
  • Solicita timp si atentie excesiva de la parinti, in detrimentul altor indatoriri  ale acestora.
  • Scapa de consecintele comportamentului sau pacatos/incorect si iresponsabil.
  • Vorbeste cu parintii ca si cum acestia ar fi egalii lui.
  • Este principala influenta in casa.
  • Este mai degraba distrat si rasfatat, decat disciplinat atunci cand este bosumflat.

Prin contrast, copilul din familia centrata pe Dumnezeu:
  • Este fericit sa-i ajute pe altii.
  • Ii asculta bucuros pe parinti de prima data.
  • Nu-si intrerupe parintii cand vorbesc intre ei.
  • Intelege ca nu intotdeauna trebuie sa i se faca pe plac
  • Are programul organizat in functie de programul parintilor.
  • Se exprima cu privire la deciziile familiei, dar nu are in mod necesar un vot egal cu al parintilor.
  • Intelege ca Dumnezeu le-a dat parintilor si alte responsabilitati pe langa cea de a-i implini nevoile.
  • Suporta consecintele care vin din comportamentul lui pacatos si iresponsabil.
  • Nu vorbeste cu parintii ca si cum ar fi egalii lui, ci ii respecta.
  • Ii pune pe altii mai presus de sine.
  • Indeplineste diverse responsabilitati in casa.
  • Respinge influentele negative.
  • Nu-si dezbina parintii in ceea priveste disciplina.
  • Nu este mai apropiat de un parinte decat de celalalt."

(text tradus si adaptat din cartea “ The Heart of Anger” de Lou Priolo)



Irina

miercuri, februarie 20, 2008

Cum sa invatam copilul concepte noi



Am gasit o metoda foarte eficienta ( am probat-o pe Ilinca ) pentru a-i invata pe cei mici lucruri noi, folosita in scoala Montessori( articol preluat si tradus de aici  http://www.montessorimom.com/three-period-lesson/ ).



"Ca sa invatam copilul noi concepte si nume , putem folosi urmatoarea abordare:

Aratati copilului, cu miscari lente si intentionate, doua concepte pe care doriti sa-l invatati, cum ar fi mare- mic, inalt-scund, larg-stramt, usor-greu, neted-aspru, moale-tare, etc., folosind obiectele apropiate/concrete.

De exemplu, ca sa-l invatati conceptul de mic-mare, folositi doua mingi, una mica si una mare.

Pasul unu : aratati spre mingea mare, si spuneti rar si clar "aceasta este mare". Repetati pana cand copilul intelege conceptul. Aratati apoi spre mingea mica si spuneti "aceasta este mica" .Din nou, repetati pana copilul intelege (recunoaste noul obiect, concept sau idee).

Pasul doi: Intrebati copilul "imi dai, te rog, mingea mare?", " imi dai, te rog, mingea mica?". Daca cel mic poate face asta treceti la pasul trei, daca nu, va intoarceti la pasul unu (recunoaste diferentele la nivel concret).

Pasul trei: aratati spre obiect si intrebati : "care este asta?". Daca cel mic are dificultati in a raspunde, va reintoarceti la pasul doi (recunoaste diferentele la nivel abstract).

Aceasta este o metoda pozitiva si necritica de a va invata copilul. Folositi aceasta abordare pentru a invata culorile, animale, simbolul numerelor, concepte, si orice idee."
Irina

marți, februarie 19, 2008

Sa asculti de taticul si de mamica!

...sfaturi catre parinti si copii de la parintele Proclu - filmuletul se gaseste pe youtube

N-am avut astazi timp sa comentez un pic filmuletul de mai sus, dar o sa va impartasesc acum cateva idei.Daca l-ati vizionat, ati vazut cata importanta da parintele faptului ca un copil trebuie sa asculte de mama si de tata. El se bazeaza pe Sfanta Scriptura, unde scrie : "Copii, ascultati de parinti vostri in Domnul, ca aceasta este cu dreptate."Cinsteste pe tatal si pe mama ta" care este porunca cea dintai cu fagaduinta, ca sa-ti fie tie bine si sa traiesti ani multi pe pamant" (Efeseni 6: 1-3.Deasemenea si parintii trebuie sa-si faca datoria, si sa-si creasca copiii in frica de Dumnezeu, indemn bazat tot pe Scriptura " si voi, parintilor,nu intaratati la manie pe copiii vostri, ci cresteti-i intru invatatura si certarea Domnului " (Efeseni 6:4).

De ce este asa de important ca un copil sa asculte intotdeauna de parinti? unii ar zice ca asta e tiranie, ca distruge personalitatea copilului. E adevarat? sa ne gandim intai ce asteapta Dumnezeu de la noi- ascultare. Daca noi ascultam de Dumnezeu, asta ne implineste si ne desavarseste personalitatea, nu ne-o distruge.In plus, cand ascultam de Dumnezeu suntem feriti de multe necazuri- de ruinarea sanatatii si a vietii prin diverse vicii, de durere si nefericire provenite din relatii gresite, si asa mai departe.

Dumnezeu ne-a creat, de aceea stie ce e mai bine pentru noi. Aceasta autoritate a fost trecuta parintilor - copilul care invata sa asculte de parinti, invata sa asculte de Dumnezeu.De la nastere pana la varsta de 4-5 ani copilul trebuie sa-si insuseasca o lectie foarte importanta, si anume ca el a fost creat de Dumnezeu, si Ii datoreaza ascultare in toate lucrurile.Iar cea dintai porunca este sa-i asculti si sa-i cinstesti pe parinti.De aceea noi, ca parinti crestini, nu trebuie sa neglijam aceste lucruri, fiindca punem in pericol binele copiilor nostri.Desigur, nu e usor sa ne invatam copiii sa asculte, de multe ori ne confruntam cu frustrarea, oboseala, dorinta de a renunta, dar trebuie sa cerem mereu intelepciune si putere de la Dumnezeu pentru a merge mai departe.

Irina

duminică, februarie 17, 2008

Duminica a 33 a dupa Rusalii- a Vamesului si a Fariseului




Apostol : 2 Timotei 3: 10- 15
Evanghelie : Luca 18: 10- 14

Astazi biserica noastra praznuieste duminca Vamesului si a Fariseului. Aceasta duminica marcheaza inceputul Triodului, una din cele trei perioade liturgice ale anului bisericesc (Triodului, Octoihului, Penticostarului). Triodul debuteaza cu Vecernia din duminica Vamesului si a Fariseului, si se incheie in Sambata Mare ( dureaza 10 saptamani).

"Cea dintai Duminica, a Vamesului si Fariseului, care ne prega­teste pentru Postul Mare, Sfintii Parinti au mai numit-o "vestitoare" a luptelor celor duhovnicesti, pentru ca prin ea, ca o trambita, ni se ves­teste pregatirea de razboi impotriva diavolilor, in postul care vine.


Primul semnal al acestei pregatiri de lupta ni-l dau cele trei stihiri, care se canta indata dupa Evanghelia Utreniei: "Usile pocaintei...", "Cara­rile mantuirii . . .", si "La multimea faptelor mele celor rele. . .", stihiri care ne umplu de umilinta si ne rascolesc inimile. In lumina lor ne vedem cu sufletul si cu trupul intinate de multimea faptelor celor rele pe care le-am facut; cu viata de pana acum irosita in lenevire, iar ziua infricosatei judecati apropiindu-se inspaimantatoare. Ce vom face? Adanca mahnire si cutremurare ne cuprinde si ne umbreste sufletul. Dar in acelasi timp se iveste si o raza de nadejde; milostivirea cea nemasurata a lui Dumnezeu, puternicele rugaciuni ale Maicii Domnului si lucrarea curatitoare si innoitoare a Pocaintei, ale carei usi se deschid acum. Nadejdea ne intareste si ne da indrazneala sa strigam cu zdrobire de inima ea si Proorocul David: "Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta!"

(dintr-o predica a par. Petroniu Tanase)






„Usile pocainţei deschi­de-mi mie, Datatorule de viata; ca maneca duhul meu la Biserica Ta cea sfanta, purtand locas al trupului cu totul spurcat. Ci, ca un indurat, curateste-l cu mila milostivirii Tale”"Usile pocaintei"




Irina

sâmbătă, februarie 16, 2008

Ce mai citim




Ieri am fost cu Ilinca la librarie sa vedem ce carticele au mai aparut, si sa luam ceva nou. Deja au inceput sa-i placa povestile mai lungi, asa ca am inceput sa citim seria "Povesti clasice" de Shirley Barber (ed. Flamingo GD ). Aveam deja "Povesti inainte de culcare" , asa ca ieri am cumparat "Bucatareasa zanelor" - povestea iepuroaicei Martha. Cartile sunt foarte frumos ilustrate, iar povestile sunt foarte frumoase, cu zane si animale din padure .



Am gasit si altceva foarte dragut, de data aceasta de la ed. Crisan : "Vantul prin salcii". Sunt patru carti cartonate, ambalate intr-o cutiuta cu maner ( daca vreti sa faceti un cadou cuiva, sunt foarte potrivite). La fel, excelent ilustrate - cel putin Ilinca urmareste cu mare placere pe imagini aventurile Sobolului si ale prietenilor sai.

O alta carte buna pentru varsta de 3-4 ani, tot de la editura Crisan, este "Ratoiul cel urat'", in care 6 imagini sunt sub forma de puzzle.

Ultima carte e din seria "Ursuletul cel istet te invata..", de la Eve Press. Acum am cumparat carticica despre primavara- are multe poezii, jocuri, imagini de colorat- le mai avem pe cele despre toamna si iarna.



Irina