Despre camatarie si imprumuturi

Omilia a II-a la o parte din Psalmul XIV

Vorbindu-va ieri despre Psalmul XIV, timpul nu mi-a ingaduit sa ajung pana la sfarsitul lui. Am venit insa acum, ca un bun datornic, sa platesc datoria pe care n-am platit-o ieri.

Textul care a ramas necomentat din psalm este scurt la auz. De aceea poate ca multi dintre voi nici n-au observat ca a fost lasat la o parte, socotind ca n-a mai ramas nimic de explicat. Stiind insa ca acest scurt text are o mare putere pentru lucrurile din viata, m-am gandit ca nu trebuie sa trec cu vederea folosul pe care-l avem de pe urma talcuirii lui. Profetul, infatisand in acest psalm pe barbatul desavarsit care are sa se urce la viata cea netulburata, a enumerat printre faptele lui mari si pe aceea ca n-a dat cu camata argintul sau. In multe locuri din Scriptura este hulit pacatul acesta. Iezechiel pune intre cele mai mari pacate “camata si adaosul“, iar Legea le interzice in termeni precisi: “Sa nu iei camata de la fratele tau si de la aproapele tau“; si iarasi zice: “Viclenie peste viclenie si camata peste camata“ ³. Iar despre cetatea cea plina de pacate, ce spune psalmistul? “N-a lipsit din pietele ei camata si viclesug.“ Si acum, in psalmul acesta, profetul a adaugat acelasi lucru pentru a-l caracteriza pe omul desavarsit, zicand:

“Argintul sau nu l-a dat cu camata.“

Intr-adevar, este culmea neomeniei ca de la cel lipsit de cele necesare vietii, care-ti cere imprumut ca sa se ajute in viata, tu sa nu te multumesti cu capitalul, ci sa nascocesti venituri si sa aduni bogatii de pe urma nenorocirilor saracului. Domnul ne-a poruncit lamurit, zicand: “De la cel ce voieste sa se imprumute de la tine nu intoarce fata“ .

Iubitorul de argint insa, vazand pe omul silit de nevoi ca ii cade la picioare, rugandu-l – ca ce umilinte nu face, ce nu graieste ? -, n-are mila de cel care se injoseste atata, nu se gandeste ca si el e om; nu-i induplecat de rugamintile lui, ci ramane nemiscat si aspru; nu se uita la rugaciunile lui, nu-l misca lacrimile lui; staruie in refuzul sau, se jura si se blesteama ca si el n-are deloc bani; ca si el cauta, de-ar gasi, pe cineva care sa-l imprumute; isi intareste cu juraminte minciuna si adauga neomeniei sale un nou pacat: juramantul fals. Dar cand cel care cere imprumut ii aminteste de camata si-i numeste vreo ipoteca, atunci iubitorul de argint, coborandu-si sprancenele, incepe sa zambeasca si-si aduce aminte de prietenia de parinte; il numeste cunoscut si prieten si-i spune: “Am sa caut sa vad daca n-am ceva bani pusi deoparte. Da, am o suma de bani data mie de un prieten spre pastrare pentru a-i aduce venit; acela insa a hotarat dobanzi mari; eu voi micsora negresit ceva din dobanzi si-ti voi imprumta banii cu dobanda mai mica”. Camatarul ia o infatisare ca aceasta; il mangaie pe nenorocit cu astfel de cuvinte si-l ademeneste; il leaga cu polite, si nenorocitul pleaca; si, pe langa saracia care-l doboara, ii mai ia si libertatea. Ca cel care-si ia sarcina sa plateasca dobanzi, pe care nu le poate plati, se supune de buna voie unei robii pe viata.

Spune-mi! Ceri bani si castig la acesti bani de la cel sarac? Daca ti-ar fi putut spune ca e mai bogat, ce-ar mai fi cautat la usa ta? A venit sa-l ajuti, si a dat de un dusman! A cautat leacuri, si a gasit otrava! Ar fi trebuit sa usurezi saracia omului, dar tu i-ai marit lipsa. Cauti ca pustia sa rodeasca! Intocmai ca un doctor care se duce la bolnavi, dar in loc sa-i vindece le mai ia si bruma de sanatate ce le-a mai ramas, tot asa si tu faci din suferintele nenorocitilor prilej de imbogatire. Si dupa cum plugarii se roaga sa ploua ca sa li se inmulteasca semintele, tot asa si tu ceri ca oamenii sa fie saraci si lipsiti, ca banii sa-ti produca bani. Nu-ti dai seama ca, nascocind din camata cresterea bogatiei tale, ii faci mai mare adaosul de pacate? Cel care-ti cere bani cu imprumut simtindu-se amenintat nu stie ce sa faca; cand se uita la saracia lui, este deznadajduit, ca nu stie de va putea achita imprumutul si dobanzile; dar cand se uita la nevoia ce o are, indrazneste sa se imprumute. In urma, unul, silit de nevoie, este invins; celalalt e vesel, ca l-a inlantuit cu polite si ipoteci.

Cand cel ce se imprumuta ia banii, este mai intai stralucitor si vesel; se bucura de o floare straina, care vrea sa arate ca i s-a schimbat viata: masa intinsa, haine luxoase; slugile, si ele, au alta infatisare, sunt mai vesele; vin apoi lingusitorii, oaspetii, nenumaratii paraziti ai caselor. Dar indata ce banii incep sa se scurga, iar timpul, cu trecerea lui, adauga dobanzile, noptile nu-i mai aduc aceluia odihna, ziua nu-i mai este vesela, soarele nu-l mai incanta, ci-i amaraste viata; uraste zilele care-i grabesc scadenta, se teme de luni, care-i maresc dobanzile. Daca doarme, vede in vis pe creditor. Urat vis! Creditorul sta la capataiul lui. Daca e treaz, dobanda ii stapaneste gandul, dobanda ii este grija lui. Scriptura spune: “Creditorul si datornicul se intalnesc unul cu altul; dar Dumnezeu pe amandoi ii cerceteaza“ ⁷. Unul, ca un caine, urmareste prada; celalalt, ca un vanat gata prins, se teme de intalnire. Saracia i-a rapit indrazneala. Amandoi numara pe degete scadenta: unul se bucura de cresterea dobanzilor, celalalt suspina de adaosul nenorocirilor. “Bea apa din vasele tale!“ ⁸, spune Scriptura; adica: cerceteaza puterile tale, nu merge la izvoare straine, ci culege din livezile tale cele ce-ti pot usura viata! Ai lucruri de arama, haine, vite, vase fel de fel! Vinde-le! Cauta sa dai totul, afara de libertate.

Poate insa ca-mi vei spune:

- Mi-e rusine sa le vand.

- Ce va fi daca, putin mai tarziu, un altul le va cara, va striga la licitatie bunurile tale si le va vinde pe un pret de nimica, chiar in ochii tai?

Nu te du la usi straine! “Fantana straina este cu adevarat stramta.“ Mai bine este sa-ti usurezi nevoile incetul cu incetul, cu ganduri chibzuite, decat sa scapi de ele dintr-o data cu bani straini, iar mai pe urma sa-ti pierzi toata averea. Daca ai cu ce plati, de ce nu cauti sa scapi de greutatile de-acum cu banii acestia? Iar daca nu poti plati, atunci vindeci un rau cu alt rau. Nu primi sa fii asaltat de creditor! Nu suferi sa fii cautat si urmarit ca un vanat! Inceput al minciunii este imprumutul, pricina de nemultumire, de nerecunostinta si de juramant fals. Altele sunt cuvintele celui care cere imprumut, si altele sunt cand i se cere imprumutul inapoi. “Daca nu l-as fi intalnit atunci, isi spune datornicul, poate ca as fi gasit alte mijloace sa scap de stramtorare. Nu mi-ai pus tu banii in mana fara voia mea? Arama avea aurul tau, iar monedele erau false !”

Daca cel ce te imprumuta iti este prieten, cauta sa nu-i pierzi prietenia! Daca ti-e dusman, cauta sa nu cazi in mainile dusmanului! Te impodobesti pentru putina vreme cu lucruri straine, dar mai tarziu vei pierde si averea pe care o ai de la parinti. Esti sarac acum, dar esti liber! Dupa ce te-ai imprumutat, nu numai ca nu vei fi bogat, dar iti vei pierde si libertatea. Cel ce s-a imprumutat este rob celui ce l-a imprumutat; este rob mercenar, care face o slujba ce i se impune. Cainii se imblanzesc cand primesc hrana; cel ce da cu imprumut se infurie si mat mult cand primeste; nu inceteaza a latra, ci cere tot mai mult. Daca te juri, nu te crede; iti scotoceste toata casa si-ti negutatoreste politele. Daca iesi din casa, te trage la el si te taraste; daca te ascunzi inauntru, sta in fata casei tale si-ti bate la usa. Te face de rusine in fata sotiei, te insulta in fata prietenilor, te ia de gat in piata; rea intalnire in timp de sarbatoare; iti face traiul netrai.

Dar poate ca imi spui:

- Eram la mare stramtorare si nu aveam de unde face rost de bani.

- Care ti-e folosul ca ai amanat cu o zi stramtorarea ta? Ca va veni peste tine iarasi “saracia ca un bun alergator“ , si stramtorarea va fi aceeasi, ba si cu adaos. Ca imprumutul nu-i scapare deplina de saracie, ci o mica amanare a greutatilor pe care le ai. Sa suferim astazi greutatile lipsei! Sa nu le amanam pe maine, imprumutandu-ne! Daca nu te-ai imprumutat, esti la fel de sarac si astazi, si-n zilele urmatoare; dar daca te-ai imprumutat, vei suferi si mai cumplit, pentru ca dobanzile iti maresc saracia. Acum nimeni nu te invinuieste ca esti sarac, ca raul acesta este fara voia ta; dar daca ajungi sa platesti dobanzi, toti te vor mustra pentru nesocotinta ta.

Sa nu adaugam, dar, din nesocotinta noastra, un rau facut cu voia noastra, pe langa relele care vin peste noi fara voia noastra. Nebunie copilareasca este sa nu ne marginim la cele ce avem, ci, intemeiati pe nadejdi nesigure, sa ne expunem la o paguba reala si de neinlaturat. Da, de pe acum te gandesti cu ce vei plati datoria. Din banii pe care-i imprumuti? Dar nu-ti ajung sa-ti acoperi nevoile si sa platesti si datoria. Daca pui insa la socoteala si dobanzile, de unde se vor inmulti atat de mult banii, incat sa-ti usureze si nevoile, si sa-ti acopere si capitalul, iar, in afara de asta, sa mai nasca si dobanzi? Imi spui, poate, ca nu vei da imprumutul din banii pe care i-ai luat. Dar, atunci, de unde? Sa asteptam deci nadejdile acelea si sa nu ne repezim ca pestii la momeala. Dupa cum aceia o data cu hrana inghit si undita, tot asa si noi, o data cu banii imprumutati, suntem strapunsi si de dobanzi. Saracia nu aduce rusine. Pentru ce sa ne adaugam si ocara adusa de datorii? Nimeni nu vindeca o rana cu alta rana, nici nu se vindeca raul cu rau, nici nu se alunga saracia cu dobanzi. Esti bogat? Nu te imprumuta! Esti sarac ? Nu te imprumuta! Daca esti bogat, n-ai nevoie sa te imprumuti, iar, daca n-ai nimic, nu vei avea cu ce sa-ti platesti imprumutui. Nu-ti da viata ta pe mana gandurilor ce ti le vei face mai tarziu, ca sa nu fericesti zilele cand nu plateai dobanzi. Intr-o singura privinta ne deosebim noi, cei saraci, de cei bogati: ca suntem fara griji. Dormim si radem de bogati ca nu pot dormi; suntem fara de griji si veseli, iar bogatii sunt totdeauna incruntati si plini de griji. Datornicul, la randul lui, este si sarac, si plin de griji; noaptea ii e fara somn; si tot fara somn ii este si ziua; e plin de ganduri toata vremea. Socoteste cat pretuieste averea lui, cat casele cele luxoase ale altora, mosiile celor bogati, imbracamintea celor pe care-i intalneste, tacamurile si vesela celor ce dau ospete. “De-ar fi acestea ale mele, isi zice el, as da atata si atata, si as scapa de camata !” Aceste ganduri se inscauneaza in inima lui si noaptea, iar ziua e cuprins tot de astfel de ganduri. Daca bate cineva la usa, datornicul se ascunde sub pat. A intrat cineva in casa cu forta, ii bate cu putere inima. Latra cainele? Il trec sudorile, il cuprinde neliniste mare si se uita de jur-imprejur unde sa fuga. Cand se apropie scadenta, se ingrijeste ce minciuna sa gaseasca, ce scuza sa plasmuiasca pentru a amana pe camatar.

Nu te gandi numai cum te simti cand iei bani cu imprumut, ci si ce vei simti cand ti se va cere imprumutul inapoi! Pentru ce te injugi cu o fiara care naste dobanzi dupa dobanzi? Se spune ca iepuroaicele in acelasi timp si nasc, si hranesc, si zamislesc. La fel si banii camatarilor: in acelasi timp si sunt imprumutati, si nasc, si sporesc. Inca n-ai primit imprumutul in maini, si camatarii iti si cer dobanda pentru luna aceea. Si iarasi banii acestia imprumutati dau nastere la randul lor unui alt rau, acela la altul, si raul creste la nesfarsit. De aceea, acest fel de lacomie isi merita numele ce-l are. Socot ca se numeste camata din pricina relelor multe la care da nastere. Altminteri, cum si-ar fi putut lua o numire ca aceasta?  Sau poate se numeste asa din pricina durerilor si tristetilor pe care le produce de obicei in sufletele celor ce se imprumuta. Precum sunt durerile aceleia ce naste, asa este si scadenta pentru cel datornic. Camata, la camata! Rea odrasla din niste parinti rai. Cametele sa se numeasca “pui de vipere” , pentru ca ele sunt odraslele cametelor. Se spune ca viperele cand se nasc, mananca pantecele mamelor lor; si cametele se nasc mancand casele datornicilor. Semintele cresc cu timpul, iar animalele tot cu timpul ajung la maturitate; dar camata astazi naste, si tot astazi incepe sa nasca. Animalele care nasc de timpuriu, de timpuriu inceteaza de a naste; banii insa, care incep sa se inmulteasca de timpuriu, adauga la nesfarsit ban langa ban. Fiecare dintre cele ce cresc, cand ajunge la marimea ei proprie, se opreste din crestere; dar argintul lacomilor, cu cat trece timpul, cu atat se inmulteste. Animalele, dupa ce transmit urmasilor puterea de a naste, inceteaza de a naste; dar banii camatarilor nasc si dupa ce au nascut alti bani; fac de intineresc si banii cei vechi. Sa n-ajungi sa ai de-a face cu aceasta fiara nemaiauzita!

Uita-te la soare! E liber! Pentru ce-ti expui libertatea vietii tale? Nici un luptator cu pumnii nu se fereste atata de loviturile rivalului sau, cat se fereste datornicul de intalnirile cu creditorul, ascunzandu-si capul dupa ziduri si coloane.

Poate ca cineva imi va spune:

- Cu ce-am sa ma hranesc ?

- Ai maini, ai o meserie, munceste cu ziua, intra sluga! Multe sunt mijioacele de trai, multe sunt prilejurile! Nu poti munci ca esti neputincios? Cere de la cei ce au! E rusinos cersitul? Dar mai rusinos este sa fugi de cel care te-a imprumutat! Negresit, nu spun asta ca sa-ti dau porunci, ci ca sa-ti arat ca toate sunt mai usor de suportat decat imprumutul. Furnica poate sa se hraneasca fara sa ceara si fara sa se imprumute, iar albina daruieste ramasitele hranei ei reginei, careia natura nu i-a dat nici maini, nici meserie. Tu insa, om, vietuitoare care poate deprinde usor orice meserie, tu nu gasesti, oare, dintre toate meseriile, una care sa-ti intretina viata?

Totusi nu vedem venind sa se imprumute pe cei lipsiti de cele de neaparata trebuinta vietii – ca unii ca acestia nici nu gasesc creditori -, ci se imprumuta cei care fac cheltuieli mari, care fac lux inutil, care sunt robi placerilor femeiesti. Femeia spune: “Imi trebuie rochie luxoasa si bijuterii; copiilor mei le trebuie podoaba stralucita a hainelor; dar si slugilor mele le trebuie imbracaminte inflorata si felurita; iar la masa, belsug!” Un barbat care slujeste femeii sale in unele ca acestea se duce la zaraf si, inainte de a se folosi de banii imprumutati, schimba un stapan cu altul; si schimband mereu pe cei care-l imprumuta, prin continuarea raului, nu-si mai da seama in ce incurcatura se gaseste. Si dupa cum hidropicii nu-si inchipuie ca sunt bolnavi, din pricina ingrasarii lor, tot asa si cel care se tot imprumuta isi inchipuie ca e bogat, pentru ca mereu ia si mereu da, achitand imprumutul ajuns la scadenta cu alt imprumut nou; si astfel, prin continuarea imprumuturilor, castiga increderea creditorilor. Dar, dupa cum cei care se imbolnavesc de holera varsa ce au mancat mai inainte si, daca introduc o noua mancare inainte de a li se curati bine stomacul, o varsa iarasi si pe aceasta cu durere si cu zguduituri, tot asa si acestia, platind camata peste camata, fac un al doilea imprumut inainte de a scapa de imprumutul de mai inainte; pentru moment, se lauda cu banii altora, dar mai tarziu isi plang propriii lor bani. O, pe cati nu i-au pierdut banii strain!! Cati imbogatiti, ca in vis, n-au cazut in pagube nespus de mari!

Mi se poate insa spune:

- Multi s-au imbogatit din imprumuturi!

- Dupa parerea mea, mai multi s-au spanzurat. Tu ii vezi pe cei care s-au imbogatit, dar nu-i numeri pe cei care s-au spanzurat, care, nemaiputand indura rusinea fata de creditori, au preferat moartea prin spanzuratoare decat o viata plina de ocara. Am vazut o priveliste jalnica: copii din oameni liberi dusi la vanzare in piata din pricina datoriilor parintilor. N-ai bani ca sa-i lasi copiilor ? Nu le lua si libertatea! Un singur lucru pastreaza-le: bunul libertatii, averea pe care ai mostenit-o tu de la parinti! Nimeni niciodata n-a fost dat in judecata pentru ca tatal lui a fost sarac; datoria parinteasca insa duce la inchisoare. Nu lasa un zapis care sa fie un blestem parintesc pentru copiii si nepotii tai

Ascultati, bogatilor, ce sfaturi dau saracilor din pricina neomeniei voastre! Sa rabde mai bine saracul greutatile vietii decat sa primeasca nenorocirile care vin de pe urma dobanzilor. Dar ce nevoie ar mai fi de cuvintele acestea, daca ati asculta de Domnul?

- Care este sfatul pe care il da Domnul?

- Sa dati cu imprumut acelora de la care nu nadajduiti sa luati inapoi

Poate insa ma va intreba cineva:

- Dar ce fel de imprumut este acela care nu-i legat cu nadejdea restituirii imprumutului?

- Intelege puterea spuselor Domnului si vei admira iubirea de oameni a legiuitorului! Cand vrei sa dai saracului pentru Domnul, datul este si dar, si imprumut; este dar, din pricina ca nu mai nadajduiesti sa ti se dea inapoi; este imprumut, din pricina marii darnicii a Stapanului, Care iti va plati datoria in locul saracului; Dumnezeu, primind prin sarac putin, iti va da mult. “Cel care miluieste pe sarac imprumuta pe Dumnezeu.“ ¹⁴. Nu vrei, oare, sa ai pe Stapanul universului girant ca-ti vei primi inapoi banii imprumutati? Daca vreunul dintre bogatii orasului ti-ar marturisi ca va plati pentru altii imprumutul, nu-i vei primi, oare, girul? Iar pe Dumnezeu nu-L vei primi girant al saracilor? Da argintii care-ti stau degeaba; nu-i ingreuna cu adaosuri si vei avea bine si de la Dumnezeu, si de la sarac! Tu vei avea siguranta ca nu-ti pierzi banii, pentru ca ii pazeste Dumnezeu, iar saracul va avea castig din folosirea lor. Iar daca doresti si adaos, atunci multumeste-te cu cele de la Domnul. El iti va da, in locul saracilor, si imprumutul, si dobanda. Asteapta cele ale iubirii de oameni de la Cel care este cu adevarat iubitor de oameni. Da, dobanzile pe care le iei de la saraci sunt culmea neomeniei. Iti faci castig din nenorociri, scoti bani din lacrimi, spanzuri pe cel gol, lovesti pe cel infometat; mila, deloc; nici un gand ca este om ca si tine acela ce sufera. Si mai numesti si fapte de omenie castigurile ce le ai din unele ca acestea! Vai de cei ce spun ca “amarul este dulce, si dulcele amar” si de cei ce spun ca ura de oameni este iubire de oameni. Nu erau ca acestea nici ghicitorile pe care Samson le punea oaspetilor sai: “Din cel ce mananca a iesit mancarea, iar din cel tare a iesit dulceata“ ; iar din cel ce uraste pe oameni a iesit iubirea de oameni! “Nu culeg din spini struguri, nici din ciulini, smochine“  nici din camata, iubire de oameni. “Tot pomul rau face roade rele.“ ¹⁷ Cei care iau camata suta la suta, cei care iau zece la suta sunt infricosatori chiar atunci cand li se aude numele; iar cei care cer lunar dobanda sunt ca demonii care-i mana pe somnambuli; se napustesc asupra saracilor la soroacele lunii. Datul cu camata este rau si pentru cel care da, si pentru cel ce ia; unuia ii aduce paguba in bani, altuia, paguba in suflet. Plugarul, cand culege spicul, nu mai cauta iarasi samanta la radacina spicului; tu insa culegi si roadele, si nu renunti nici la capital. Semeni, fara sa ai pamant; seceri, fara sa fi semanat. Nu stii pentru cine aduni, dar iti sta in fata cel ce plange din pricina cametei. Este necunoscut cel care are sa se bucure de averea ta adunata din camata. Este nelamurit daca nu vei lasa cumva altora bucuria bogatiei tale, iar tie iti aduni numai raul nedreptatii tale.

Asadar, “sa nu-ti intorci fata de la cel care voieste sa se imprumute de la tine ”si sa nu dai argintul tau cu camata, pentru ca, fiind invatat din Vechiul si Noul Testament cele ce-ti sunt de folos, sa pleci cu buna nadejde la Domnul, ca acolo sa primesti dobanzile faptelor tale bune, in Hristos Iisus, Domnul nostru, Caruia slava si puterea, in vecii vecilor. Amin.

Sf. Vasile cel Mare

Biblia intr-un an

Am initiat acest set de articole din dorinta mea de a a-mi organiza mai bine viata duhovniceasca. Unul din lucrurile de capatai pe care trebuie sa le faca un crestin ortodox este sa citeasca zilnic Sfanta Scriptura, fiindca in ea gasim cuvintele vietii vesnice. Asa ne indeamna si ne invata Sfanta Biserica, Sfintii Parinti si marii duhovnici.Dar sa nu ne oprim la o simpla lectura, ci sa punem in practica cele citite, cu ajutorul lui Dumnezeu.
La fiecare postare pe aceasta tema am pus si un citat din Sfintii Parinti sau din marii duhovnici, care vorbeste despre importanta Sfintei Scripturi in viata ortodoxa, si despre cum trebuie sa ne raportam noi, ca si crestini ortodocsi la ea.
Pentru lectura zilnica a Scripturii puteti folosi planificarea din aceasta serie de postari( clic pe imaginea de la inceput), sau cea randuita de Biserica

"Cand Dumnezeu ne vorbeste prin cuvantul Sau mie si tie, crestine, nu cu trupul nostru vorbeste, ci cu sufletul nostru si cu inima noastra.Nu catre trup graieste "fereste-te de rau si fa binele" (Ps 33,34), ci catre suflet. Prin urmare, daca desi cu trupul nu faci raul, si pe dinafara te arati bun, dar inlauntrul tau nu ai binele, ci mai vartos gandesti si rumegi cele rele, rau esti si de Dumnezeu nu asculti.(...)Cauti ajutor in necaz de la cei sus-pusi, de la fiii oamenilor, de la aur, de la argint, de la viclenia ta, si asa mai departe?Cele de la care cauti ajutor si ocrotire sunt dumnezeul tau, fiindca in acestia nadajduiesti ca intr-un dumnezeu. (...) Drept aceea, macar ca Il marturisesti pe Dumnezeu cu gura, si Il numesti Ajutor si Acoperitor, insa cu inima ta te-ai lepadat de El si L-ai parasit."

Sf. Tihon din Zadonsk :
"Despre ascultarea si citirea cuvantului lui Dumnezeu"
(din "Despre indatoririle crestinului fata de sine insusi")



Ianuarie


27 Iesirea 16-18, Matei 18:1-20
28 Iesirea 19-20, Matei 18:21-35

29 Iesirea 21-22, Matei 19

30 Iesirea 23-24, Matei 20: 1-16

31 Iesirea 25-26, Matei 20:17-34

Februarie
1 Iesirea 27-28, Matei 21:1-22
2 Iesirea 29-30, Matei 21:23-46
3 Iesirea 31-33, Matei 22:1-22
4 Iesirea 34-35, Matei 22:23-46
5 Iesirea 36-38, Matei 23:1-22
6 Iesirea 39-40, Matei 23:23-39
7 Leviticul 1-3, Matei 24:1-28
8 Leviticul 4-5, Matei 24: 29-51





Iesirea
Leviticul
Matei


Irina

Minune dumnezeiasca

O stire foarte impresionanta, transmisa la tv... Casa unui satean a luat foc - a ars in intregime- 7 camere si tot ce era in ele. Cu o singura exceptie - o icoana a Maicii Domnului, cumparata de la M-rea Polovragi. Icoana si peretele pe care se afla au ramas neatinse de flacari. Vedeti filmuletul de mai jos.



Irina

Cele 11 porunci Fly Lady

google.com

Fiindca in ultimele saptamani programul meu zilnic a
fost dat peste cap, m-am hotarat sa incep o reorganizare totala.
Lucrand ca " mamica cu norma intreaga" este foarte usor sa pierzi toata ziua aiurea, nefiind ingradita de vreun program. Tot gandindu-ma cum sa elimin "timpii morti" si sa am o gospodarie pusa la punct, mi-am dat seama ca trebuie sa abordez treburile casei si familiei exact ca pe un serviciu, adica sa am un program scris, pe care sa il indeplinesc zilnic. Ce m-as face la scoala fara planificari si proiecte de lectie amanuntite?
M-am decis sa urmez sugestiile de pe " Fly Lady" ,si sper ca pana la sfarsitul lunii februarie sa devin o mamica mai organizata, implicit mai calma, si mai odihnita .

Pentru inceput am pus pe frigider, la vedere, cele 11 porunci ale "Doamnei Zburatoare" :

1. Pastreaza chiuveta de la bucatarie curata si stralucitoare ( mai multe despre asta aici)
2. Imbraca-te in fiecare dimineata, chiar daca simiti ca n-ai chef s-o faci.
3. Nu uita sa-ti legi sireturile de la papuci 
4. Urmeaza in fiecare zi rutina de dimineata si de seara.
5. Nu te lasa acaparata de computer.
6. Strange lucrurile dupa tine. Daca le-ai scos, pune-le la loc.
7. Nu incerca sa faci doua lucruri deodata.Fa fiecare lucru pe rand.
8. Nu scoate afara mai mult decat poti sa pui la loc intr-o ora.
9. Fa zilnic ceva pentru tine insati, dimineata sau seara.
10. Lucreaza cat de repede poti pentru a termina treaba.Asta iti va lasa mai mult timp liber pentru mai tarziu.
11. Zambeste chiar daca nu te simti in stare. Este contagios.Comporta-te ca si cum ai fi vesela- si chiar vei fi.
12. Nu uita sa razi zilnic. Rasfata-te un pic, o meriti.

Alte articole interesante aici http://www.flylady.net/d/new-links/ .
(va urma )

Irina

Solutie pentru mobila, facuta in casa

Fiindca sunt foarte multumita de reteta de balsam de rufe preparat in casa m-am gandit sa mai incerc si alte retete pentru produse de curatat.
M-am oprit la solutia de sters mobila, s-o incercati neaparat, caci este extraordinara ( eu am fost cam sceptica initial).

Pentru preparare avem nevoie de :

• 125 ml otet alb
• 2 linguri ulei de masline

Se pun intr-o sticla, se agita , ca sa se omogenizeze, apoi se foloseste( se agita inainte de fiecare utilizare). Curata foarte bine petele de pe mobila, si lasa suprafetele lucioase.Cred ca ar merge parfumata cu ulei de brad, o sa incerc si aceasta varianta - va tin la curent .

edit: daca nu va place mirosul de otet, il puteti inlocui cu zeama de lamaie. Am adaugat si ulei de brad, miroase foarte frumos.

edit: ultima oara am facut solutia de mobila cu zeama de lamaie, ulei de masline si ulei de lavanda, miroase mult mai bine decat cea preparata cu otet.

Irina

De n-ar zidi Domnul...

( "Old cabin" de Alana Harley )


Irina

Mic dejun sanatos

Daca nu stiti ce sa mai pregatiti pentru micul dejun, rapid, gustos si sanatos, va sugerez urmatoarea varianta, care mie imi place foarte mult : lapte prins cu germeni de grau.


Puteti folosi si sana sau iaurt din comert, eu prefer laptele prins in casa, pe care il prepar in felul urmator: incalzesc laptele dulce , si il amestec cu o lingura de smantana si cu o lingura de lapte prins facut anterior (daca e prima oara cand faceti, puneti o lingura de iaurt ori sana de la magazin).
Torn intr-un borcan ( ideal e intr-un vas de lut, dar n-am ), si il las intr-un loc cald din bucatarie cam 48 de ore, pana se prinde.

Il amestec apoi cu germeni de grau de la Sanovita. Germenii de grau au un continut bogat de vitamina B, vitamina E, fier, zinc si ajuta la intarirea imunitatii.
Gustul e acrisor - dulceag, merge foarte bine si cu o felie de paine integrala alaturi.

Irina

Ganduri la sfarsit de saptamana

Week-endul asta am fostplecati la Rasnov - o iesire binevenita, avand in vedere ca in Bucuresti incepe sa se topeasca zapada, si orasul arata din nou ca inainte- adica cenusiu si deprimant .

Imi place si marea, dar totusi prefer muntele. Ati observat ca majoritatea manastirilor sunt in zonele montane? Cred ca inaltimile si padurea au aceasta calitate, de a crea o dispozitie propice rugaciunii si meditatiei, si ajuta sufletul sa se linisteasca.
Am avut o camaruta la mansarda- cand ma uitam pe geam se vedea padurea - si era foarte, foarte liniste.

Ma gandeam ce binecuvantare e sa poti locui mereu intr-un astfel de loc. Cred ca faptul ca stam la bloc, inghesuiti intre betoane, desprinsi de pamant, e de-a dreptul stresant.

Casuta aceasta, pe care am vazut-o la Bran, mi-a placut foarte mult. V-o puteti imagina cu muscate rosii la fereastra?

Da, am vizitat si Branul.E foarte, foarte frumos.



Am vazut intr-o camera ceva foarte dragut- un coltisor cu o soba, si un fel de bancuta- numai bun sa stai cuibusit la caldurica, cu o carte in mana, si un ceai fierbinte, in timp ce afara viscoleste .


Undeva sus era o terasa mare, de unde se vedeau munti, dar si o curticica interioara, in mijlocul careia era o fantana.



Totul e foarte sobru si simplu- nimic incarcat, colorat, obositor. Prea ades uitam sa traim simplu...

Irina

Revista "Lucru de mana"

...numarul 10, ianuarie-martie. A aparut zilele acestea, eu am cumparat-o ieri. Costa 10 ron, si vine cu un mic cadou: doua suporturi cu lumanari, foarte frumos impachetate

Ca de obicei, continutul este variat si bogat: avem capitole despre punct in cruce, broderie, croseta, tricotaje, croitorie, bijuterii, si o rubrica cu retete culinare.

Cel mai mult mi-au placut articolele despre rochitele brodate, si despre setul de bucatarie - au si tiparele.















Irina

Acatistul de multumire

Daca nu ati citit sau nu ati ascultat niciodata acest Acatist, neaparat s-o faceti acum - este atat de frumos, si de mangaietor!

"Vad cerul Tau stralucitor de stele. O, cat esti de bogat si cate lumini ai! Prin razele indepartatilor luminatori ma priveste vesnicia; Sunt asa mic si neinsemnat, dar cu mine este Domnul si pretutindeni sunt pazit de dreapta Lui cea iubitoare.


Slava Tie, pentru necontenita Ta purtare de grija!
"Acatistul de multumire “SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE” a fost scris in anii de dupa revolutie de catre mitropolitul Trifon (Boris Petrovici).

S-a nascut la 24 noiembrie 1861, la Moscova. Tatal sau cneazul petru Nicolaevici Turkestanov era urmasul unei vechi famili nobiliare din Gruzia. Mama viitorului ierarh Varvara Alexandrovna, nascuta principesa Nariskina era nepoata decembristului Nariskin. In perioada unei boli grave a fiului, inca din pruncie, in timp ce medicii isi pierdusera orice speranta de a-l vindeca, mama lui s-a dus la biserica Sfantului Mucenic Trifon si s-a rugat pentru insanatosirea fiului, fagaduind sa il inchine Domnului. Micutul s-a insanatosit si in curand Varvara Alexandrovna a facut un pelerinaj la Pustia Optino, la staretul Ambrozie, vestit in intreaga Rusie. Iesind in intampinarea lor, staretul pe neasteptate le-a poruncit celor ce-l inconjurau: “dati-va la o parte vine Arhiereul!!!” Oamenii s-au dat repede in laturi, vazand cu mirare in loc de arhiereu o femeie cu copil.

In 1887 Boris cu binecuvantarea parintilor a intrat ca poslusnic in Pustia Optino la staretul Ambrozie. In 1891 Boris a luat chip monahicesc cu numelel de Trifon, in cinstea Sf Muc Trifon asa s-a implinit fagaduinta data de mama sa. Staretul Ambrozie i-a dat blagoslovenie sa intre la academia de teologie din Moscova. In 1901 a fost numit Episcop Vicar al Eparhiei Moscovei. Pe acest taram episcopul Trifon a desfasurat o intensa activitate bisericeasca, sociala si de propovaduire, neuitand si lucrarile sale stiintifice. Pentru marele sau har de a predica a fost supranumit Gura-de-Aur.

In timpul razbiului a slujit in armata, a fot ranit. Din 1918 se pensioneaza si locuieste la Moscova fara a mai participa la treburile administrative ale Bisericii. Valuri de credinciosi veneau la el pentru a-i cere povatuire si pastorire duhovniceasca. Patriarhul Tihon il iubea foarte mult deseori slujea cu el iar in 1923 l-a facut arhiepiscop. Dupa sfarsitul patriarhului Tihon, in 1925 rolul arhiepiscopului Trifon a crescut si mai mult iar in anul 1931 a fost ridicat la rangul de Mitropolit.

In anii ‘20-’30 cuvantul vladicai Trifon era lege pentru cei ce pastrasera adevarul credintei si cugetarea duhovniceasca in mijlocul grozaviilor vietii rusesti.

Cu putin timp inainte de sfarsitul sau, Mitropolitul Trifon a scris acest minunt acatist care a devenit mostenirea lui duhovniceasca - "SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE" - in aceste cuvinte este exprimat rostul exeperientei duhovnicesti a Bisericii ortodoxe Ruse in vremurile celor mai crunte prigoane indurate vreodata, in istoria Bisericii lui Hristos.

Sa ne amintim ca prin aceste cuvinte si-a incheiat cuvantul sau , la judecata, mitropolitul Veniamin al Petrogradului, condamnat si impuscat fara vina:- Insusi Hristos a zis: “in lume necazuri veti avea, dar indrazniti. Eu am biruit lumea”. De aceea, oricat de grele si amarnice ar fi evenimentele istorice pamantesti, puterea lui Dumnezeu totdeauna invinge!-
(fragment din introducerea la Acatistul “SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOAtE” aparut la editura Bunavestire)





"Acatistul de multumire


Slava lui Dumnezeu pentru toate !


Dupa obisnuitul inceput se zic Condacele si Icoasele:
Condacul 1


Imparate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricaciune, Tu tii in dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea proniei Tale celei mantuitoare. Iti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate si cele ascunse, pentru viata pamanteasca si pentru cerestile bucurii ale Imparatiei Tale. Arata-ne si de acum mila Ta, celor ce cantam: Slava Tie, Dumnezeule in veci!



Icosul 1

Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar Ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, in chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei. Cu slava s-a aratat, din prima zi si pana acum, darurile Proniei Tale cele imbelsugate. Iti multumesc si iti strig cu toti cei care te cunosc pe Tine:


Slava Tie, Celui ce m-ai chemat la viata,


Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii,


Slava Tie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul si pamantul ca pe o carte a vesnicei intelepciuni,


Slava Tie, pentru vesnicia ce se arata in lumea cea vremelnica,


Slava Tie, pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse,


Slava Tie, pentru fiecare suspinare in incercarile mele,


Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie.


Slava Tie, Dumnezeule in veci!'"



Irina

Noutati

Zilele trecute, citind despre o noua aparitie de carte am facut si eu o mica comanda la "Sophia" .

Intai am profitat de reduceri si am cumparat niste comentarii la Sfanta Scriptura.

Apoi cartea pe care o dorisem initial - "Taramul minunilor" de E. White. Este excelenta- scurta si la obiect, cu foarte multe idei practice.




Pentru Ilinca am cumparat ceva foarte dragut- o carte cu sablonul unei biserici din hartie, abia astept s-o "construim".


Si tot pentru ea am cumparat si o carte cu activitati matematice pentru prescolari- asta e de la noi de la librarie. E foarte atractiva,are niste abtibilduri cu un ursulet, care se lipesc dupa cum cer exercitiile , si Ilincai i-a placut foarte mult.




Irina

Credinta, intre declaratie si traire

Mi-a placut foarte mult acest articol din ziarul "Apostolat in tara Fagarasului", fiindca indeamna la reflectie si shimbarea vietii, asa ca il postez aici spre lectura, cu ingaduinta autorului:






"Observăm de cele mai multe ori în vieţile creştinilor noştri că nu există o acoperire practică a credinţei. Adică, deşi se numesc creştini, în comportamentul, viaţa, atitudinea şi modul lor de gândire există o ruptură faţă de modul în care ar trebui să se comporte, să trăiască, să gândească un adevărat creştin. De ce? Uneori lipseşte informaţia, alteori nu este interesat pur şi simplu din varii motive…


„Tradiţiile“ – credinţa noastră


A fi creştin nu înseamnă numai a face act de prezenţă la slujbele care se ţin la biserică (care de cele mai multe ori sunt neînţelese, tot din cauza dezinteresului), ci înseamnă ca TOATĂ viaţa noastră „lui Hristos Dumnezeu să o dăm”, cum mărturisim la Sfânta Liturghie.


S-ar putea întreba cineva: cum adică nu trăiesc cu adevărat creştineşte? Uite, eu merg la biserică, mă rog cât de cât… Ce-mi lipseşte? Am să iau cu un exemplu: la o înmormântare, după ce s-a ieşit afară pentru a continua slujba, una dintre femei, (pe care o ştiam că merge la biserică), a fugit repede şi a luat o cană spărgând-o în cameră după ce a fost scos afară mortul iar oamenii au ieşit în curte. Am întrebat-o de ce a făcut gestul acesta, pentru a vedea ce explicaţie dă. Răspunsul a fost acesta: „Aşa-i tradiţia.“


Nu de puţine ori mi-a fost dat să aud acest răspuns în multe alte contexte, indiciu al faptului că mulţi dintre ai noştri creştini fac ceea ce fac nu fac conştient şi convinşi de ceea ce fac, ci multe lucruri le împlinesc în virtutea unei aşa zise „tradiţii”. Mai cunoaştem şi alte multe „tradiţii“: spoveditul la repezeală în ultima săptamână înainte de Paşti, parastasele „udate” din belşug cu băutură, pe la sate intratul la crâşmă „la una mică” după slujbă, bârfele şi uitatul prin biserica pentru a vedea cine cu ce e îmbrăcat şi multe altele..., care în nici un caz nu aparţin unei vieţi creştine.


Faptul că există un număr statistic majoritar de creştini ortodocşi (90%) nu înseamnă că toţi aceştia sunt şi creştini în adevăratul sens al cuvântului. Ba chiar mulţi nici nu au habar ce înseamnă creştinism. Şi aceasta reprezintă un semnal de alarmă, pentru că atâta timp cât nu este înţeles creştinismul în profunzime şi corect, atât timp cât nu este aplicat în viaţa de zi cu zi, nu putem spune că avem o relaţie autentică cu Dumnezeu şi, deci, că suntem creştini. Toate aceste „tradiţii“, superstiţii şi erori de înţelegere trebuie înlăturate şi corectate, deoarece prin ele nu numai că nu ne trăim credinţa, dar nu-i lăsăm nici pe alţii să o trăiască. Cum se întâmplă asta? Pentru că cei care ar vrea să se apropie de Biserică şi dau de tot felul de oameni care sunt preocupaţi mai degrabă cu respectarea a tot felul de „tradiţii“, care nu au nimic de a face cu o credinţă sinceră, dau bir cu fugiţii.


Cum aflăm voia lui Dumnezeu?


Ce este însă de făcut? Primul lucru care trebuie înţeles fundamental de către credincioşi este că Biserica lui Hristos o formăm cu toţii, laici şi clerici. Numai împreună putem vorbi despre o adevărată Biserică a lui Hristos, iar despre noi ca despre nişte mădulare active, nu moarte, ale acestui corp al Bisericii. Pentru că fiind fiecare mădular al Bisericii lui Hristos, fiecare avem funcţia noastră REALĂ, nu închipuită, nu înţeleasă metaforic, ci pur şi simplu noi suntem o particică activă a trupului lui Hristos, adică al Bisericii, şi fiecare avem un loc şi un plan binecunoscut lui Dumnezeu. Cum îl putem cunoaşte şi noi ? Cu ajutorul DUHOVNICULUI. Este primul lucru din abecedarul credinţei pe care trebuie să-l înţelegem şi de fapt cel mai important. Cu aceasta ar trebuie nepărat să începem.


Dar iată că noi astăzi nu mai prea vorbim de duhovnic, ci vorbim impersonal de preotul cutare la care m-am spovedit. Şi dacă nu era el, e bun şi altul. Apoi, în Postul Paştilor, buluc la biserică în mod deosebit în ultima săptămână, şi... pe unde om nimeri.


Dragii mei, vă întreb aşa, după mintea şi sufletul dumneavoastră, credeţi ca asta se numeşte duhovnic? Că aşa superficial putem noi cunoaşte voia lui Dumnezeu cu noi? Că aşteptăm miracole de la o spovedanie care durează uneori la fel de scurt ca şi un blitz al aparatului de fotografiat? Această noţiune - DUHOVNIC - creştinii zilelor noastre trebuie să o înţeleagă şi să o asume. Duhovnicul este tatăl nostru duhovnicesc, el este unul singur şi pe acela trebuie să-l păstrăm necontenit. Este cel prin care Dumnezeu călăuzeşte paşii omului. Fără acesta, omul este realmente în derivă. Spovedania adevărată se face cu răgaz, la un duhovnic care te cunoaşte, îţi cunoaşte viaţa şi durerile, se roagă pentru tine, iar în timpul spovedaniei are şi vremea de a cere lui Dumnezeu să îi dea cuvântul de folos pentru tine.


Preţuiţi-vă sufletul!


Apoi mai este o problemă gravă. De duhovnic se leagă automat o altă stare pe care creştinul ar trebui obligatoriu să o deţină: ascultarea. Adică să asculţi de ceea ce spune părintele duhovnicesc, duhovnicul. Aici însă e o altă problemă majoră: „Cum, zice creştinul nostru, să ascult eu de popa? Păi el îmi zice să postesc, să mă înfrânez, să nu mai înjur etc. Fugi, dom’le de aici...“


Da, dragul meu creştin, să asculţi de el, de duhovnic, pentru că degeaba ai duhovnic dacă nu-l asculţi. Şi preţuiţi-vă sufletele, dragii mei, căutaţi duhovnici care să vă crească sufleteşte, să simţiţi că prin ei grăieşte Dumnezeu. Aşa cum atunci când sunteţi bolnavi căutaţi să mergeţi la un doctor bun şi nu vă lăsaţi pe mâna oricui, acordaţi cel puţin aceeaşi atenţie şi sufletului.


Iată două realităţi fundamentale, la care trebuie să luăm aminte. Duhovnicul şi ascultarea de duhovnic. Cu aceasta facem primii paşi adevăraţi în viaţa duhovnicească, primii paşi cu Dumnezeu. Ascultându-l putem apoi împlini şi celelalte lipsuri ale noastre, iar diferenţele dintre ceea ce declarăm că ne este credinţa şi ceea ce facem în realitate se vor diminua simţitor."

Pr. Marius Corlean

Biblia intr-un an

Am initiat acest set de articole din dorinta mea de a a-mi organiza mai bine viata duhovniceasca. Unul din lucrurile de capatai pe care trebuie sa le faca un crestin ortodox este sa citeasca zilnic Sfanta Scriptura, fiindca in ea gasim cuvintele vietii vesnice. Asa ne indeamna si ne invata Sfanta Biserica, Sfintii Parinti si marii duhovnici.Dar sa nu ne oprim la o simpla lectura, ci sa punem in practica cele citite, cu ajutorul lui Dumnezeu.
La fiecare postare pe aceasta tema am pus si un citat din Sfintii Parinti sau din marii duhovnici, care vorbeste despre importanta Sfintei Scripturi in viata ortodoxa, si despre cum trebuie sa ne raportam noi, ca si crestini ortodocsi la ea.
Pentru lectura zilnica a Scripturii puteti folosi planificarea din aceasta serie de postari, sau cea randuita de Biserica,

"Dumnezeu ne arata prin cuvantul Sau ca n-a venit in lume pentru altceva decat pentru noi si pentru a noastra mantuire, si ne porunceste sa-L ascultam intru totul, daca vrem sa primim de la El viata vesnica.Acesta este Fiul Meu Cel iubit, intru care am voit: de El sa ascultati(Matei 17,5).
Cum sa Il ascultam ne invata Sfanta Lui Evanghelie, in care stau scrise ata viata Lui cea sfanta si fara de prihana, cat si invatatura Lui cea mantuitoare (...). Drept aceea, cine nu ia aminte la cuvantul lui Dumnezeu, acela e nepasator nu fata de vreun om, ci fata de Dumnezeu Insusi; si cine nu asculta de cuvantul lui Dumnezeu si nu traieste dupa el, acela nu asculta de Dumnezeu, care vorbeste prin cuvantul Sau.
Dimpotriva, inima credincioasa Il crede si Il marturiseste pe Dumnezeu ca Dumnezeu al sau si totodata isi insuseste sfantul Lui cuvant si il infaptuieste in viata sa, crezand orice este descoperit ori este vestit, orice este poruncit ori este oprit prin Sfanta Scriptura (...)avand Sf. Scriptura ca indreptar dupa care se straduie sa indrepteze viata sa."

Sf. Tihon din Zadonsk :
"Despre ascultarea si citirea cuvantului lui Dumnezeu"
(din "Despre indatoririle crestinului fata de sine insusi")



Ianuarie


14 Geneza 33-35, Matei 10:1-20
15 Geneza 36-38, Matei 10:21-42

16 Geneza 39-40, Matei 11

17 Geneza 41-42, Matei 12:1-23
18 Geneza 43-45, Matei 12:24-50
19 Geneza 46-48, Matei 13:1-30
20 Geneza 49-50, Matei 13:31-58
21 Iesirea 1-3, Matei 14:1-21
22Iesirea 4-6, Matei 14:22-36
23 Iesirea 7-8, Matei 15:1-20
24Iesirea 9-11, Matei 15:21-39
25 Iesirea 12-13, Matei 16
26 Iesirea 14-15, Matei 17




Iesirea
Matei


Irina

Principii de educatie crestina ( 8 )

Aceste sfaturi sunt scrise de Elizabeth Krueger, o mamica ce isi creste si isi scolarizeaza acasa cei 10 copii.Eu le-am gasit ca fiind foarte interesante si utile,de aceea o sa incerc sa le redau aici pe parcursul mai multor postari(am tradus si am adaptat cele scrise de ea), si sper sa fie si altora de folos asa cum mi-au fost, si imi sunt si mie.Se gasesc , in lb. engleza , pe
"Raising godly tomatoes"
(capitolul care urmeaza a fost tradus de o prietena foarte draguta- multumesc, Ioana! )


Fundamentele educarii crestine a copiilor

„Fericit este omul pe care il vei certa, Doamne, si din legea ta il vei invata pe el” (Psalmi, 93:12)


Tentatia majoritatii parintilor este de a cauta retete simple si sigure de educare a copiilor – gen “cum sa fac daca…”, “ce sa spun când…” . Pentru a ajunge acolo, insa, este nevoie sa cantarim mai intai problemele care trebuie rezolvate, acelea de care, in calitate de parinti, ne lovim des, iarasi si iarasi. Eu cred ca reusita sau esecul in cresterea copiilor depinde de raspunsul la urmatoarele întrebari: care iti sunt prioritatile , ce cunosti despre autoritatea parinteasca, cat de determinat esti sa iti separi copiii de influentele lumesti si in fine, cat de dispus esti sa renunti la teoriile pur stiintifice de crestere a copiilor si sa aplici principiile biblice si teoria crestina in schimb.


“Copii, ascultati de parintii vostri in toate, caci aceasta este bine-placut Domnului.” (Coloseni, 3:20)


1. Prioritatile unui parinte


Am citit de curand despre o femeie care – dupa ce ani la rand nu a ramas insarcinata – s-a hotarat sa infieze cativa copii mici. Tanjise sa fie mama si isi dorea cu ardoare sa aiba pruncii ei. A pornit asadar in lumea parintilor cu dorinte si vise despre ce isi imagina ca avea sa o astepte. Ani buni mai tarziu, marturisea unei persone apropiate ca nu i-a placut deloc viata ei ca parinte. Ba chiar ajunsese sa urasca maternitatea si s-a simtit cu adevarat usurata abia cand ceea ce devenise deja o povara a luat sfarsit. Ce trist! M-am intrebat ce va fi fost in imaginatia acestei biete femei cand si-a adus pentru prima oara copiii acasa. Cel mai probabil avea in minte aceleasi imagini de vis despre copii pe care le au fetitele mici care se jocã cu papusile. Se gandea probabil la leganatul tandru al bebelusului care adoarme in bratele mamei, la copilasul vesel care se joaca ore la rand, in armonie, cu trenulete sau papusi, apoi la elevul dornic mereu sa invete si niciodata refractar, la adolescentul de incredere care isi imparte trairile cu mama si tata, si in fine, la tanarul matur, pregatit sã isi intemeieze o familie a lui.


Nu vreau sa spun ca imaginile aceastea ar fi total neraliste. Eu insami am trait toate aceste stari alaturi de copiii mei. Dar trebuie sa subliniem ca este totusi doar o parte a realitatii. Deci daca va imaginati ca viata va fi cam asa, in toate situatiile si-n fiecare zi, e momentul sa meditati ceva mai mult la asta. Pentru ca nu e asa! E mai aproape de realitate sa va ganditi ca daca depuneti eforturi sustinute si continue, punand educatia copiilor vostri pe primul loc, in fiecare moment,in fiecare zi, atunci situatiile din fantezia de mai sus vor deveni realitate si se vor intampla tot mai des, pe masura ce copiii vor creste. Dar nu veti gusta bucuria unei relaii oneste si intime cu un fiu evlavios si bine-crescut, decat daca sunteti dispus sa faceti din educatia lui prioritatea numarul unu a vietii dumneavoastra. Educarea copiilor trebuie sa fie privita ca un angajament cu norma intreaga, fara pauze si fara vacante. Dar daca va asumati aceasta, sa stiti ca veti primi “recompensa” mai curand, si mai minunatã decat ati fi putut visa vreodata.


“Cuvintele acestea, pe care ti le spun eu astazi sa le ai in inima ta si in sufletul tau; si sa le sadesti in fiii tãi si sa vorbesti de ele cand sezi in casa ta, cand mergi pe cale, cand te culci si cand te scoli” (Deutoronom, 6: 6-7)"


Mai mult din aceasta traducere puteti citi aici .


(va urma)

Va doresc o saptamana frumoasa!

Irina

Duminca dupa Botezul Domnului

Duminca dupa Botezul Domnului - Inceputul propovaduirii Domnului


Azi la Sf. Liturghie se vor citi din Sf. Scriptura:
Apostol: Efeseni 4, 7-13
Evanghelia dupa Matei 4, 12-17


Va doresc o duminica placuta!


Irina

Sfestania (sfintirea) casei

De cand n-ati mai sfintit casa?eu recunosc ca a trecut ceva vreme de cand n-am mai facut o sfestanie , asa ca am profitat de aceste zile de dupa boboteaza ca sa chemam parintele la noi.




Dar ce este sfestania?este denumirea populara a slujbei Aghiasmei mici. Ea se savarseste la biserica, sau in casele credinciosilor, la cererea acestora. In timpul slujbei se sfinteste apa, se fac rugaciuni pentru ocrotirea si binele casei, pentru sanatatea trupeasca si sufleteasca a celor ce o locuiesc, apoi se stropesc toate camerele cu agheasma, iar deasupra fiecarei usi se face o cruciulita cu untedelemn sfintit.

Folosul sfestaniei este foarte mare : alunga duhurile rele, iarta pacatele mici de peste zi (naluciri diavolesti, ganduri rele), curata duhul si mintea, indreptandu-le spre rugaciune.

Este bine ca inainte de sfestanie cei din casa sa posteasca si sa se spovedeasca( de aceea este potrivit sa facem aceasta slujba in timpul posturilor de peste an, daca putem).In casa se face curatenie, iar pentru slujba se pregateste o masuta, orientata spre rasarit, pe care sa avem:

• un vas cu apa, larg la gura
• lumanari intr-un suport( eu am facut o paine mai mica pentru asta)
• un paharel mic cu ulei , si un betisor cu vata
• tamaie, carbuni, chibrituri
• un catui in care sa ardem tamaia
• pomelnic cu cei din casa

Toate usile casei se lasa larg deschise, pentru ca preotul sa poata sfinti.

Agheasma ramasa se strecoara de resturile de busuioc si se pastreaza intr-o sticla curata, in coltul cu icoane. Se stropeste cu ea prin casa, sau se ia dimineata pe nemancate, dupa ce luam anafura.

Inainte crestinii faceau sfestanie la inceputul fiecarei luni, si acest obicei se mai pastreaza si astazi in unele zone.Daca nu reusim sa facem atat de des, este bine sa facem aceasta slujba a casei macar o data pe an. Un parinte spunea:

"Un crestin fierbinte in credinta face trei curatenii in fiecare din cele patru posturi mari ale anului:

Curatenie de praf, mizerie in toata casa;
Curatenie de duhuri rele cuibarite in casa, prin sfestanie;
curatenie in suflet prin marturisirea pacatelor pe care le-am mai făcut de la ultima spovedanie incoace."


Irina

Iarna

Azi am indraznit sa iesim un pic, desi e foarte frig. In schimb peisajul e teribil de frumos, Bucurestiul pare atat de curat si luminos zilele astea !(pacat ca trebuie sa dea o ninsoare zdaravana ca sa arate astfel )





Irina

Balsam de rufe facut in casa

Nu stiu altii cum sunt , dar inca n-am gasit un balsam de rufe de care sa fiu multumita. In plus Teodora are dermatita alergica si, desi clatesc rufele de doua ori, tot i se irita pielicica. Asa ca m-am gandit sa prepar singura balsamul de rufe, si am gasit urmatoarea reteta;

• 500 ml otet
• 1 l apa
• 40 picaturi ulei de lavanda( sau alt ulei de plante, pentru parfum)

Se pun intr-o sticla si se agita bine.

Otetul neutralizeaza Ph-ul alcalin al detergentilor , si este foarte eficient in indepartarea resturilor de detergenti de pe rufe. Pe langa faptul ca acest balsam este sanatos si ecologic, este si foarte ieftin.

Irina

Supa-crema de mei

Azi, fiind zi de post, m-am gandit sa introduc ceva nou in meniu, si anume boabele de mei. N-am mancat niciodata pana acum, dar deja m-a cam lasat fantezia in ceea ce priveste nautul si lintea, asa ca "incercarea moarte n-are".

Ceea ce am citit despre mei este foarte interesant: contine foarte mult magneziu, si conform ultimelor cercetari acesta alina atacurile severe de astm si de migrena. Deasemenea magneziul ajuta la reducerea presiunii arteriale si a infarcturilor, in special a celor date de aterosceroza sau de diabet. Niacinul din mei (vitamina B3) ajuta la reducerea colesterolului. Contine tryptofan (precursor al serotoninei si melatoninei), de aceea poate avea actiuni benefice in cazurile de depresie, durere cronica si in iritablitate/reactii violente.

Alte informatii:




" - Datoritã efectului alcalinizant, meiul se recomandã mult celor care suferã de artrite (datorita acestei proprietati este bine ca la gatit sa nu se adauge prea multa sare; este bine chiar deloc);

Ajuta in prevenirea avorturilor spontane;
este foarte benefic daca este inclus in alimentatia zilnica in cazurile de greata din primele luni de sarcina ;
Este un antimicotic puternic intre cereale si este indicat in cazurile de Candida albicans;
Indeparteaza mirosul neplacut al gurii datorita proprietatilor bactericide;
Este bogat în fier si alaturi de fasolea soia este recomandat în regimul vegetarienilor;
Folositor in cazurile de diaree (prajit inainte de a fi gatit), indigestie, stari de voma;
Meiul nu contine gluten si de aceea este indicat persoanelor sensibile la gluten.


Preparare si consum

Ca si alte cerereale, inainte de preparare, meiul se spala bine in cateva ape pana la indepartarea completa a impuritatilor. Dupa ce am scurs apa, adaugam o parte de boabe de mei la 2,5-3 parti apa sau supa care fierbe. Dupa ce incepe sa fiarba din nou, dam focul mai mic si continuam fierberea cu oala acoperita pentru circa 30 de minute (20 la oala sub presiune) - daca in prealabil l-am pus la inmuiat peste noapte timpul se reduce la jumatate. In mod normal, textura este cea a unui pilaf. Daca dorim sa fie cremos mai adaugam repetat apa (sau marim proportia de la inceput) si amestecam frecvent ca pe mamaliga, pana la obtinerea consistentei de piure.
Pentru a da un gust mai bun meiului (asemanator susanului prajit, sau nucilor) il prajim in tigae, ca pe seminte inainte de a-l gati. Cand a capatat o culoare aurie il adaugam la apa/supa fierbinte si continuam fierberea ca mai sus.

Cateva idei de preparare "la minut" :

• Meiul fiert poate fi servit la micul dejun gen "porridge/pasat" la care putem adauga stafide, nuci sau fructe uscate .
• Faina de mei poate fi daugata la coptul painii de casa sau la alte copturi (chec sau briose).
• Mei fiert si racit, rasfirat cu furculita, amestecat cu vegetalele preferate, cu ciuperci sau sote de ciuperci, ori cu cubulete de tofu prajit (sau cateva bucatele reci de friptura de pui); adaugam apoi putin dressing, sos de soia si obtinem o salata usor de facut si gustoasa

Data vitoare cand cautati o alternativa la orez sau la cartofi piure, incercati meiul. Cei mai multi vor fi placut surpinsi.
Precautii si contraindicatii

Meiul contine goitrogene, compusi din anumite alimente care pot afecta persoanele cu probleme de tiroida . Deasemenea persoanele cu afectiuni cronice ale sistemului digestiv (scaune moi) trebuie sa evite consumul meiului."

Cam atata despre mei, acum sa va povestesc despre cum l-am pregatit eu- am facut supa-crema (o cantitate mai mica, de proba ).


Am curatat o ceapa mare,doi morcovi, doi cartofi, le-am taiat si le-am pus la fiert in 2 l de apa, cu doua maini de boabe de mei, si sare dupa gust. Dupa ce au fiert bine (meiul s-a desfacut ca si orezul fiert) am lasat la racit, si pe urma le-am pasat in blender.Piureul obtinut l-am pus din nou in oala, am mai adaugat un pic de apa, si un pic de ulei. I-am mai dat cateva clocote, si supa a fost gata.



A fost gustoasa, asa ca puteti incerca fara frica :).

Irina

Biblia intr-un an

Am initiat acest set de articole din dorinta mea de a a-mi organiza mai bine viata duhovniceasca. Unul din lucrurile de capatai pe care trebuie sa le faca un crestin ortodox este sa citeasca zilnic Sfanta Scriptura, fiindca in ea gasim cuvintele vietii vesnice. Asa ne indeamna si ne invata Sfanta Biserica, Sfintii Parinti si marii duhovnici.Dar sa nu ne oprim la o simpla lectura, ci sa punem in practica cele citite, cu ajutorul lui Dumnezeu.
La fiecare postare pe aceasta tema am pus si un citat din Sfintii Parinti sau din marii duhovnici, care vorbeste despre importanta Sfintei Scripturi in viata ortodoxa, si despre cum trebuie sa ne raportam noi, ca si crestini ortodocsi la ea.
Pentru lectura zilnica a Scripturii puteti folosi planificarea din aceasta serie de postari, sau cea randuita de Biserica


"Sfanta Scriptura a fost predanisita de Dumnezeu atat intregului neam omenesc, cat si fiecarui om in parte,mie si tie crestine, pentru ca Dumnezeu voieste ca toti oamenii, prin urmare si tu, sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa ajunga(1Tim.2,4).Si a dat Sfanta Sa Scriptura fiecaruia tocmai ca citind-o sau ascultand-o sa poata primi mantuirea vesnica.Pentru ca Sfanta Scriptura ne-a fost predanisita pentru a noastra mantuire, ca sa cunoastem pe Dumnezeul celadevarat si pe Fiul Lui, Iisus Hristos, si astfel sa primim viata vesnica.
"Aceasta este viata vesnica:sa Te cunoasca pre Tine,singurul Dumnezeu adevarat, si pre cel trimis de Tine,Iisus Hristos(In. 17,3).Iar acestea s-au scris ca sa credeti ca Iisus este Hristosul,Fiul lui Dumnezeu,si crezand,viata sa aveti intru Numele Lui (In. 20,31)"
De aici urmeaza ca prin Scriptura Sa Dumnezeu vorbeste atat cu toti oamenii, cat si cu mine si cu tine, crestine."Sf. Tihon din Zadonsk :
"Despre ascultarea si citirea cuvantului lui Dumnezeu"
(din "Despre indatoririle crestinului fata de sine insusi")


Ianuarie

1 Geneza 1-3, Matei 1
2 Geneza 4-6, Matei 2
3 Geneza 7-9, Matei 3
4 Geneza 10-12, Matei 4
5 Geneza 13-15, Matei 5:1-26
6 Geneza 16-17, Matei 5:27-48
7 Geneza 18-19, Matei 6:1-18
8 Geneza 20-22, Matei 6:19-34
9 Geneza 23-24, Matei 7
10 Geneza 25-26, Matei 8:1-17
11 Geneza 27-2, Matei 8:18-34
12 Geneza 29-30, Matei 9:1-17
13 Geneza31-32, Matei 9:18-38




Irina

Biscuiti cu fulgi de cereale

Toata lumea stie cat de importante sunt cerealele integrale in alimentatie, dar adeseori, in special din comoditate, nu le consumam, iar copiii nu le gasesc totdeauna atragatoare.

O solutie buna este sa le folosim ca ingrediente
pentru biscuiti. Am mancat pentru prima oara biscuiti cu fulgi de cereale acum cativa ani, si mi-au placut foarte mult, dar abia acum am aflat si reteta, de la Vi de pe forumul "lucru de mana" (Vi e o bucatareasa excelenta, si a fost asa buna sa impartaseasca din retetele si secretele ei culinare). Eu am modificat-o un pic, dar in orice caz, frumusetea acestei retete consta si in faptul ca permite bucataresei sa-si foloseasca creativitatea. Am folosit urmatoarele ingrediente:

• un pachet de unt (200g) la temperatura camerei
• 300g zahar
• 2 oua
• 150 g faina
• 1/2 lingurita praf de copt
• un praf de sare
• 3 cani fulgi de cereale (amestec pentru micul dejun, cu fructe uscate)
• 1 cana de nuci macinate(sau alune, migdale,etc.)

(puteti modifica reteta dupa gust, adaugand fulgi de nuca de cocos, cacao, scortisoara, cipsuri de ciocolata, fulgi de ovaz, sau de grau in loc de amestec de cereale, etc.)



 Cuptorul se incinge la 170 grade celsius.

• mixam untul pana devine cremos.
• se incorporeaza zaharul, apoi pe rand ouale
• se adauga vanilia si praful de copt, apoi faina
• punem nuca macinata, si amestecam, apoi adaugam cerealele, cate o cana, pe rand
• se amesteca bine si se lasa 20 -30 de min., ca sa se inmoaie cerealele
• pe tava captusita cu hartie de copt se pun cu o lingurita gramajoare (inalte, nu se turtesc), la distanta de cativa centimetri(se lasa la copt)
• se dau 15-20 de minute la cuptor, si se scot pe un grilaj, sa se raceasca
• se pastreaza in cutii de tabla pentru biscuiti, sau in pungi de plastic.

Sunt deliciosi alaturi de o cana de lapte cald cu inka, si foarte potriviti in pachetelul pentru scoala, sau pentru servici.

Irina

Iarna-i grea...

Dupa cum stiti, (sau nu ), a dat iarna peste noi de cateva zile, spre disperarea autoritatilor, si spre bucuria copiilor( dar si a ziaristilor ).

Ieri, dupa ce s-a mai potolit viscolul, am iesit si noi . Ilinca a fost in al noualea cer, s-a tavalit prin toti nametii, s-a aruncat in zapada, a alergat- ce mai, cu chiu cu vai am reusit s-o bagam in casa.

Pacat ca n-avem saniuta, dar nu-i nimic, facem noi rost!sau poate nu, ca n-am chef sa dorm afara :)).

Irina

Vietuieste ca un calugar :)

Am citit recent un articol foarte interesant, referitor la alimentatia si incidenta cancerului la calugarii de la Muntele Athos, si m-am gandit sa-l traduc, avand in vedere ca astazi este si zi de post. Desigur, ca si ortodocsi nu postim pentru a avea o sanatate buna, ci din alte motive, dar se pare ca aceasta este,printre altele, una din consecintele pozitive
"Vietuieste ca si calugarii greci, si vei trai pana la o varsta inaintata!



de Jo Willey, 7dec., 2007, Daily Express

Sa traiesti ca un calugar te poate ajuta sa eviti cancerul. Studiind 1500 de vietuitori din 20 de manastiri grecesti cercetatorii au descoperit ca ei au cea mai mica rata de cancer din lume.
Dar, inainte sa va grabiti cu totii sa depuneti voturile monahale, sa vedem care sunt dificultatile.
Regimul zilnic al unui calugar incepe cu o ora de rugaciune inainte de rasaritul soarelui.
La micul dejun- o bucatica de paine tare si uscata, si o cana de ceai fara lapte- mananca in liniste la trapeza, in timp ce de la amvon le sunt citite pasaje din Sfintii Parinti.O mare parte din zi se ocupa cu munca manuala in gradina.Calugarii cresc singuri aproape tot ce mananca.Dar exista putine produse lactate, fiindca accesul animalelor femele, la fel ca si al femeilor, este interzis.Uleiul de masline este permis, dar numai in unele zile. Iar pestele este o mancare rezervata pentru zilele de post(in care exista dezlegare- nota mea).



Vestea buna e ca pot sa bea din vinul rosu local, dar numai marti, joi si la sfarsit de saptamana. Resultatul acestui mod de viata este ca pe aceasta peninsula retrasa cancerul de plamani si de sange sunt necunoscute. Rata cancerului de prostata este deasemenea extrem de joasa. Din 1994 , de cand medicii au inceput sa-i testeze pe calugari in mod regulat, doar 11 au dezvoltat boala. Aceasta e mai putin de un sfert fata de media internationala.
Haris Aidonopoulos, urolog la Universittea din Tesalonik , a spus ca dieta calugarilor poate explica diferentele din statistici."Alimentatia pare a fi cheia - dieta in care alterneaza zilele in care se consuma ulei de masline, cu zilele in care nu se consma, si bogata in proteine vegetale. Mesele simple, in portii mici, la intervale regulate sunt foarte importante.”


Michalis Hourdakis, un dietetician asociat Universitatii din Atena spune:"Acest consum limitat de calorii a fost constatat la cei care traiesc mult. Carnea a fost asociata cu cancerul intestinal, in timp ce fructele si legumele apara de cancerul de prostata."


O alimentatie bazata in principal pe fructe si legume, paste, orez si preparate din soia, precum si pe paine si masline este secretul sanatatii bune a calugarilor. Lipsa de poluare a aerului de la Muntele Athos, precum si faptul ca ei lucreaza din greu pamantul, au deasemenea un rol, spun cercetatorii. Kim Hardwick, infirmiera la organizatia de caritate " Cancerbackup" spunea: "stim ca oamenii pot reduce riscul de cancer facand alegeri in privinta stilului de viata".



“S-a demonstrat ca avand o alimentatie foarte bine echilibrata, care sa includa cinci portii de fructe si legume si renuntand la consumul de carne rosie se reduce riscul de cancer. "

Dr. Julie Sharp, de la"Cancer Research UK", a spus:
“Alimentatia noastra influenteaza riscul aparitiei multor cancere, incluzand cele de stomac, gura, gat si san. Puteti reduce riscul de cancer avand o dieta sanatoasa, echilibrata, cu continut ridicat de fibre, fructe si legume, si saraca in carne rosie sau semipreparata, si in grasimi saturate."

sursa imaginilor :google.com

Irina