vineri, iunie 03, 2011

Momentele diminetii

Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te caut dis-de-dimineata.
Ps. 62
Imi place sa ma trezesc devreme, inaintea tuturor, mai ales vara. 
Fac cafeaua,ori poate un ceai sau o ciocolata calda, si stau in linistea diminetii, la masuta din balcon, citind un pasaj din Sf. Scriptura, sau dintr-o carte duhovniceasca, ca sa ma umplu de ganduri bune pentru ziua care incepe, si de intelepciune de sus. 
Daca am timp imi fac insemnari despre ce am citit, sau notez cate un pasaj care m-a marcat, astfel incat sa ma pot gandi la el de-a lungul zilei. 
Ori imi notez un indemn, sau o porunca, pe care s-o pun in practica, cu ajutorul lui Dumnezeu.

Din pacate nu reusesc intotdeauna sa ma trezesc inaintea tuturor. Uneori oboseala isi spune cuvantul, si ma trezesc odata cu toata lumea.Treburile zilei ma cheama- s-o pregatesc pe Ilinca pentru gradinita, sa pun masa pentru micul dejun, sa pun rufe la spalat si asa mai departe, incat abia am timp sa-mi inalt gandul catre Dumnezeu intr-o scurta rugaciune. Dar pe parcursul zilei incerc sa am macar un moment din acesta linistit, care imi incarca bateriile sufletului, si ma ajuta sa merg mai departe.


As vrea sa fiu mai disciplinata si mai consecventa  in privinta rugaciunii si a citirii cuvantului lui Dumnezeu, dar uneori treburile vietii acesteia ma coplesesc, si trec zile intregi fara sa imi fac timp pentru asta, desi stiu ca
„nu numai cu paine va trai omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4:4)
Dar nu deznadajduiesc, ci de cate ori cad, ma ridic, marturisesc Domnului si o iau de la inceput.
Voi cum va organizati viata de rugaciune si de citire a Scripturii, mai ales daca aveti copii mici, care de multe ori fac dificila trezirea devreme(din cauza noptilor nedormite), sau gasirea momentelor de liniste?

Irina



joi, iunie 02, 2011

In zi de sarbatoare


Hristos s-a inaltat!
Seara  buna tuturor!sper ca ati petrecut o zi frumoasa, mai ales ca azi a fost pentru noi zi de mare sarbatoare - Inaltarea Domnului- dar l-am praznuit si pe Sf. Ioan cel Nou de la Suceava.



Am auzit pe multi plangandu-se- iar e sarbatoare!!dar pentru mine orice zi de sarbatoare e o bucurie, fiindca imi ofera un ragaz nu doar pentru odihna fizica, ci si un ragaz  duhovnicesc - pot sa particip la Sf. Liturghie, am timp sa citesc, si sa petrec momente placute alaturi de familie si/sau de prieteni, imi pot reincarca bateriile spirutuale, sufletesti si trupesti.
Astazi mi-a atras atentia un cuvant al Sf. Teofan Zavoratul, referitor la cum trebuie sa traim in lumea aceasta :

În Iisus Hristos suntem deja în cer, ne rămâne să ne mu­tăm acolo cu mintea şi cu inima, ca să ne fie şi inima acolo unde ne este comoara. Într-acolo trebuie să le îndreptăm pe toate: şi gândurile, şi cuvintele, şi faptele. Intr-acolo trebuie să ne aţintim toate grijile şi toată petrecerea noastră pământească trebuie astfel să o chivernisim, încât să ne fie o pregătire pen­tru veşnica, fericita petrecere în cer, cu Iisus Hristos, Domnul nostru.
Trăind pe pământ, nu se poate să nu le facem pe cele pământeşti şi ale traiului zilnic. Dar toate acestea pot fi astfel conduse, încât să devină o cale care să ne aducă acolo unde Se află Hristos, de-a dreapta lui Dumnezeu. Ai o bogăţie — tri­mite-o acolo, prin săraci. Ai stăpânire — dobândeşte domnia de acolo prin înmulţirea faptelor bune. Ai un dar — nu îngro­pa talanţii în pământ, ci dă-le voie să crească, pentru ca, fi­ind vrednic în cele mici, peste multe să fii aşezat. Ai energie — munceşte, ca să guşti acolo din roadele tale. Chiar de ai sărăcie, supărări şi dureri, şi pe acestea, cu răbdare necârtitoa­re, cu nerăutate şi cu mulţumire, transformă-le în mijloace de agonisire a bucuriei nepieritoare.
(cititi restul aici)

Sper sa va fie de folos, si va doresc o seara placuta in continuare, si o noapte cu pace!

Irina





miercuri, iunie 01, 2011

Prima zi de iunie, prima zi de vara


Ce poate spune cineva despre luna iunie, momentul minunat de inceput al verii, in care promisiunile lunilor anterioare se implinesc, si cand nu este nici un semn sa ne aduca aminte ca ceea ce este frumusete tanara si proaspata se va ofili vreodata ?

Gertrude Jekyll, On Gardening







Va doresc o luna binecuvantata!

Irina

sâmbătă, mai 28, 2011

Sambata mai mult alba decat roz :)


A mai trecut o saptamana, e din nou sambata- nu stiu cand trece timpul, mai ales de cand
a venit caldura si stam mai mult pe afara.
Miercuri, trecand prin piata, am gasit flori de soc.Erau atat de parfumate incat n-am rezistat sa nu cumpar. 
Nu obisnuiesc sa fac socata, 
desi imi place foarte mult, in schimb pun florile de soc in limonada, 
caci ii da un gust deosebit.




Un buchet de bujori albi si-a gasit locul potrivit pe masuta din balcon.


Au inflorit si cateva muscate, dar totusi nu sunt atat de frumoase si de bogate ca cele pe care
le-am avut acum un an. 
Sper totusi sa infloreasca abundent pana la urma, fiindca le-am pus ingrasamant special.




Cu lucrul la paturica sunt abia la jumatate, asta fiindca n-am rezistat sa nu mai incep cateva proiecte pe langa :). Nu stiu daca o s-o termin pana la 31 mai, dar ma stradui.
Sper ca ati avut o saptamana mult mai productiva decat a mea :). Va multumesc pentru vizite, si va doresc un sfarsit de saptamana placut in continuare!


Irina

luni, mai 23, 2011

Hortensia mea roz

Bine v-am regasit!sper ca ati avut un sfarsit de saptamana placut, mai ales ca multi si-au serbat ziua numelui. Felicitari si din partea mea celor care poarta numele
Sfintilor Imparati Constantin si Elena!
Eu am fost ocupata saptamana trecuta- am facut curatenie in balcon, si am avut de scos, de sortat
si de reorganizat  o gramada de lucruri pe care le depozitasem acolo in timpul iernii.
In ultimul timp am neglijat aceasta zona a casei, asa ca am cumparat si cateva floricele,
ca sa mai inviorez atmosfera.Cele pe care le aveam au murit toate :((.
Nu am luat cine stie ce - cateva muscate, niste petunii si piesa de rezistenta- o hortensie roz pal.
Teodora m-a ajutat s-o duc in casa :))



Nu am avut niciodata  hortensii, dar din ce am citit nu sunt foarte greu de ingrijit.Sper sa-i mearga bine, fiindca mi-e tare draga, buchetele ei mari de fori arata minunat si ma binedispun de cate ori o privesc.



Ce mi-as mai dori  pentru balconasul meu este o canapeluta comoda, pe care sa pot sta sa crosetez, sau sa citesc. Si pe care s-o umplu cu pernute viu colorate :)

Deocamdata visez, ca e pe gratis :). 
Sper ca voi reusi de data asta sa mentin balconul ca pe un coltisor inflorit, 
potrivit pentru clipele de relaxare, si n-o sa ajunga iar depozit :)).
Va doresc o saptamana binecuvantata, cu spor in toate!


Irina

joi, mai 19, 2011

La suparari si oboseala

sursa flickr.com

Cand eram bolnava, ma suparam pe copii ca nu misca un deget ca sa ma ajute. Am venit la parinte ca sa-l intreb ce sa fac.

-Cand te vei simti obosita, mi-a spus el, sa-ti faci semnul crucii si sa spui : "fac acest lucru pentru Hristos" si Hristos te va ajuta.

Am ascultat sfatul parintelui.Treptat au disparut supararile si oboseala.Cum simteam numai ca incep sa ma supar, luam in maini poza parintelui si spuneam "parinte, ajuta-ma, sunt suparata".

Odata, cand am venit la el, m-a intampinat cu cuvintele :

- Tot imi scrii "ma enervez, ajuta-ma" (eu nici nu i-am scris). Parintele tinea in maini o iconita a Maicii Domnului "Potirul nesecat ", pe care mi-a dat-o spunand : "Ea stinge nu doar focul din casa, ci si pe cel din suflet".

Am inceput sa ma rog la acea iconita si am simtit usurare. De atunci nu ma mai enervez."

(din viata staretului schiegumen Sava )

miercuri, mai 18, 2011

Simplitate in toate

 

Duhul Sfant odihneste in inimile simple. Simplitatea interioara trebuie sa se reverse
asupra tuturor lucrurilor exterioare. Simplitate in toate: in vorbire, in imbracaminte.
Nu te arata ca esti evlavios, nu privi in jos, nu vorbi cu voce slaba, cu prefacatorie; caci daca
iti iei cu fatarnicie o infatisare smerita, chiar manat de bune intentii, s-ar putea ca
harul sa se indeparteze de la tine.
Orice suflet binecuvantat este simplu, drept, milostiv, cumsecade, lipsit de
mandrie si de rautate, e infranat si se teme de Dumnezeu.
Lipsa rautatii si simplitatea atrag harul si mila lui Dumnezeu mai mult decat
toate celelalte virtuti.

Staretul Partenie (1790-1855)
ed. Sophia

marți, mai 10, 2011

Set de ceai crosetat

Dimineata ma uitam pe un blog, si Ilinca a remarcat un frumos set de ceai crosetat, si m-a rugat sa-i fac si ei unul. M-am uitat un pic pe net si am gasit mai multe modele, nu doar de seturi de ceai, ci si de prajituri. Ma gandesc ca aceste jucarii crosetate sunt nemaipomenite pentru copii, fiindca nu ii pot rani, in plus sunt si foarte atractive. Mi-ar place sa incerc dupa ce termin celelalte proiecte la care lucrez. Nu-i asa ca sunt dragute?







sursa imaginilor - google

Irina

luni, mai 09, 2011

Cand ploua



Paturica mea de primavara imi da batai de cap.Iese foarte frumos, dar hexagoanele mititele nu sunt deloc spornice.Asa ca am inceput o paturica de acril, ca sa am si eu ce prezenta pe 31 :)).


Culorile sunt mai tomnatice, dar se potrivesc cu ploaia si frigul de afara.



Multa lume ma intreaba cand am timp sa crosetez. Vreau sa spun intai ca orice lucru pe care il faci in viata e o chestiune de prioritati. Daca vrei neaparat sa faci ceva, sau iti place foarte mult, vei gasi timpul necesar. Eu lucrez de obicei seara, dupa ce culc copiii, sau in timpul zilei cand copiii se joaca, sau coloreaza, ori cand plec undeva si am de asteptat, sau cand ma intalnesc cu vreo prietena- in timp ce vorbim merg si mainile :).



Paturica mea ”ploioasa” e lucrata in grany square clasic, si are patrate mari, asa ca nadajduiesc s-o dau gata repede :).


Va doresc o zi frumoasa in continuare, si poate o sa profitati de vremea aceasta minunata pentru lucru de mana :)

p.s. daca vreti sa aveti sansa de a  primi cadou o fata de perna minunat lucrata manual, participati la tragerea la sorti de pe blogul Corinei.Eu m-am inscris deja :).


Irina

vineri, mai 06, 2011

Gospodina de azi



Am cumparat mai de mult cartea ”Familia- ultimul bastion” de preot Maxim Kozlov, si o recomand cu multa caldura, fiindca sunt raspunsuri la intrebari care framanta pe multi, cu privire la familie.
Una din ele se lega foarte bine de postarea mea de zilele trecute, legata de nevoia de frumos, asa ca o s-o redau mai jos :

Femeia din ziua de azi este de multe ori o proasta gospodina. In acest caz, ar trebui ca ea sa se straduiasca sa fie o buna gospodina, ori sa cheme o menajera, ocupandu-se de cariera in continuare?

Cred ca datoria femeii este sa vrea ca in casa sa fie caldura sufleteasca, pentru ca acolo sa se vada intr-adevar Biserica mica, iar nu grajd. Dar cum poti face acest lucru?Fie prin sudoarea fruntii tale, facand curat, spaland geamurile si vasele, fie prin intermediul unui loc de munca ce iti va permite sa cumperi masina de spalat vase si de doua ori pe saptamana sa chemi in ajutor o menajera, dandu-i si ei posibilitatea sa castige ceva pentru familie. Dar toate acestea tin de fiecare caz in parte. Pana la urma nimeni nu presupune ca Sf. martira imparateasa Alexandra i-ar fi spalat sosestele tarului Nicolae sau ca ar fi spalat vasele. Asa ca nu trebuie sa cataloghezi femeia drept buna sau rea gospodina doar dupa implicarea ei in gospodarie. O sotie buna este acea sotie care organizeaza casa in asa fel incat sotul vrea sa se intoarca acolo. Dar cum anume sa fie acea casa depinde deja de fiecare in parte.Casa poate avea paianjeni pe la colturi, iar in rest toate bune sau poate fi o casa in care totul straluceste de curatenie, iar sotul, cu un caracter de nordic, venind de la serviciu si incaltand papucii, sa se simta foarte bine.
Nu are importanta cum este exact casa, important este ca acolo sa se dea dovada de iubire crestina, pentru ca femeia sa vrea sa faca astfel incat sotul sa se bucure cu sufletul, si ea sa se veseleasca de bucuria lui. Daca exista un astfel de sentiment in casa atunci formele gospodaririi feminine sunt cu siguranta pe planul al doilea.

Atunci cand sotia isi asuma responsabilitati din cele mai diverse, in virtutea caracterului slab, sau a neputintei de a refuza, incat nu mai are timp de gospodarie, sotul ar trebui s-o certe pentru acest pacat al grijii de multe, dupa cum il numeste Sf. Teofan Zavoratul?

De obicei aceste griji nu sunt asociate cu slabiciunea, ci cu taria de caracter si dorinta de a face cat mai multe. De aceea sotul va trebui sa rabde multe necazuri daca va voi sa-si intoarca sotia la cele ale ei, adica grija de familie, iar nu la oamenii, organizatiile sau institutiile de care s-a lipit cu inima.

miercuri, mai 04, 2011

Nevoia de frumos


Fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, s-a apropiat de El o femeie, având un vas de alabastru cu mir de mare preţ, şi l-a turnat pe capul Lui, pe când şedea la masă.
Şi văzând ucenicii, s-au mâniat şi au zis: De ce risipa aceasta?Căci mirul acesta se putea vinde scump, iar banii să se dea săracilor.
Dar Iisus, cunoscând gândul lor, le-a zis: Pentru ce faceţi supărare femeii? Căci lucru bun a făcut ea faţă de Mine.
Matei 26:6-10

 
In viata mea de credinta am avut o perioada in care nu am inteles exact care trebuie sa fie relatia intre viata duhovniceasca si celelalte aspecte ale vietii unei persoane care traieste in lume. Deoarece cartile pe care le-am citit erau in special destinate monahilor, confuzia mea a sporit si mai mult, intelegand ca trebuie ca viata mea sa se dedice exclusiv lucrurilor duhovnicesti ”inalte”, eliminand atractiile asa zis ”lumesti”, neglijand lucrurile care nu erau ”spirituale”.



Din confuzia aceasta m-a scos parintele Serafim Rose. In  cartea ”Viata si lucrarile parintelui Serafim Rose”
( o recomand cu mare caldura tuturor, merita si banii, si timpul destinat lecturii) capitolul 96 trateaza exact acest lucru. Pornind de la explicatiile Sf. Teofan Zavoratul asupra firii omenesti, el  concluzioneaza :

”Una dintre erorile  comune cautatorilor duhovnicesti de astazi : ei cauta sa-si satisfaca anumite nevoi religioase, fara a fi ajuns la pace cu unele din celelalte nevoi ale lor (in special cele psihologice si emotionale) sau mai rau - se folosesc de religie in chip nelegitim, pentru a-si implini aceste nevoi psihologice. La astfel de oameni, religia este un lucru artificial, care nu a atins partea cea mai adanca din ei si, adeseori, un eveniment neplacut din viata lorsau chiar atractia fireasca fata de lume sunt de ajuns pentru a le spulbera universul de plastic si a-i indeparta de religie.
In zilele noastre principalul ingredient care lipseste din aceasta armonie ideala a vietii omenesti este ceea ce s-ar putea numi dezvoltarea emotionala a sufletului. Este un lucru nu direct duhovnicesc, dar care adeseori impiedica dezvoltarea duhovniceasca. Este starea omului care, crezand ca inseteaza dupa nevointe si dupa o inalta viata de rugaciune, abia daca este in stare sa raspunda la dragostea si prietenia omeneasca normala.
Asa stand lucrurile, este nevoie adeseori sa ne smerim impulsurile si nevointele noastre duhovnicesti pentru a le testa prin disponibilitatea noastra umana si emotionala pentru ele. Asa se face ca uneori un duhovnic poate sa-si opreasca ucenicul de la citirea unor carti duhovnicesti si sa-i dea un roman de Dostoievski sau de Dickens, ori sa-l indemne sa se familiarizeze cu anumite genuri de muzica clasica- si aceasta fara vreun scop estetic (caci poti fi expert in aceste domenii si chiar bine dezvoltat emotional fara a avea cel mai mic interes pentru nevointa duhovniceasca, ceea ce este tot o stare de dezechilibru), ci numai pentru a-i subtia si forma sufletul,, facandu-l sa fie mai pregatit pentru intelegerea adevaratelor scrieri duhovnicesti.”



Mergand mai departe el explica cum se aplica acest lucru in cresterea si educarea copiilor, si face o referire specifica la dezvoltarea simtului artistic. El isi aminteste de profesorul sau de germana din liceu care, prezentandu-le deosebirile dintre o cladire moderna, si una victoriana spunea :” care este deosebirea dintre aceste doua cladiri?Priviti cu atentie: una are caramizi, are linii; cealalta este din beton, este plata.Una este calda, cealalta rece; una are in ea un simtamant omenesc, cealalta nu are nimic, este abstracta; prima este potrivita spre a fi locuita de oameni...”
Pr. Serafim spune :”De aici am invatat o lectie importanta, si anume ca pana si un lucru mic, cum ar fi prezenta unor linii sau a unor mici ornamente la arhitectura victoriana, care nu au nici o utilitate - da o oarecare calitate. Astazi, ideea de a face ceva mai mult decat strictul necesar s-a pierdut.Utilitarismul, obsesia de a face lucruri practice, este ucigatoare. Desigur, este mult mai ieftin sa faci lucrurile pur utilitarist, dar am pierdut foarte mult. Daca parintii sunt macar capabili sa arate unui copil ca ”aceasta cladire este buna; cealalta nu este buna, este mai curand moarta”- o astfel de educatie de temelie il va ajuta sa nu mai creada ca tot ce este modern, tot ce este recent este mai bun. (...) Educatia contemporana din scoli accentueaza asprimea, raceala si incapacitatea de a judeca ce e mai bun si ce e mai rau- relativitatea totala, care il zapaceste pe om si-l ajuta sa se acomodeze cu lumea apostaziei.”


Cuvintele pr. Serafim m-au facut sa constientizez si sa inteleg ca nevoia de frumos, care este prezenta din plin in sufletul femeii, si in sufletul meu implicit :)), a fost pusa acolo de Dumnezeu, ca s-o folosesc pentru crearea unui camin placut, confortabil si cald pentru cei dragi mie. Facand acest lucru eu imi manifest dragostea fata de ei, si le satisfac anumite nevoi emotionale si psihologice, asa cum Dumnezeu si-a manifestat dragostea fata de mine cand mi-a daruit un camin minunat- Pamantul- bogat in tot felul de frumuseti, parfumuri si culori.
As putea sa trantesc o mancare fara forma  intr-o gamela de plastic, pe o scandura de lemn - pana la urma scopul- adica acela de a ne hrani- se atinge, indiferent in ce mod e servita mancarea - ca sa nu pierd mult timp si sa fug dupa aia sa ma rog :). Dar aleg sa o servesc intr-o farfurie frumoasa, intr-un mod aspectuos, pe o masa aranjata cu servetele si cu flori tocmai pentru a hrani si acea latura a sufletului care are nevoie de frumusete si caldura (si sa ma rog in timp ce fac lucrurile astea).

google.com

Sau ma pot inveli si cu o patura oarecare- dar eu aleg sa crosetez una care sa fie si placuta ochiului.
Desigur, in toate aceste lucruri stiu ca trebuie tinut un echilibru.Trebuie sa ne folosim de lucrurile frumoase pentru anume scopuri- dar nu trebuie sa ne lipim inima de ele si sa traim doar pentru ele. Sau sa ne dezechilibram bugetul familiei in alergarea dupa lucruri, ajungand sa dam in patima. Putem face foarte multe lucruri frumoase pentru casa noastra avand un buget mic, dar punand indemanare, perseverenta si dragoste.
La fel cu ordinea si curatenia - acestea trebuie sa creeze pana la urma o atmosfera in care cei ai casei sa se simta bine, confortabil- si nu sa fie o obsesie, de frica careia sa nu miste nimeni ”in front”, ca nu cumva sa deranjeze vreun lucrusor.

google.com

Atunci cand imi dezvolt si imi cultiv laturile creative ale persoanei mele, si le folosesc spre binele celorlati, multumind lui Dumnezeu pentru darurile pe care mi le-a dat, contribui la cresterea mea duhovniceasca. De aceea consider ca este extrem de important ca  o fata sa nu se preocupe doar de cele legate de scoala (care sunt foarte importante, de altfel), cum adesea se intampla azi, ci si de tot ce este legat nu doar de gospodarie, ci si de infrumusetarea caminului.


Din fericire aici descoperirile moderne ne ajuta foarte mult :)). Daca nu avem o bunica sau o mama de la care sa invatam „artele” casnice si gospodaresti, gasim o multime de carti, situri, bloguri, filmulete care ne indruma in amanunt, astfel ca nu putem spune ca n-avem de unde invata :)). 
Daca nu avem o „inima de gospodina” , daca ne place mai mult sa petrecem timp in afara casei  decat sa lucram pentru confortul si frumusetea caminului nostru, sa-l rugam astazi pe Dumnezeu sa schimbe acest lucru in noi, si sigur vom primi tot ajutorul de care avem nevoie.

Va doresc o zi frumoasa, si o inima pentru caminul vostru!

Irina

duminică, mai 01, 2011

Inceput de mai


Bun venit lunii mai!
se pare ca anul asta am avut parte e o primavara tarzie, vad ca frigul si norii nu vor inca sa ne paraseasca. Dar acest lucru are avantajele lui- putem savura pentru mai mult timp pomii infloriti, si verdele crud al ierbii.



Am inceput luna cu o plimbare pana la manastirea Comana - in apropiere de Bucuresti. Capitala are niste vecinatati foarte frumoase, din pacate accesul la ele este extrem de dificil, din cauza drumurilor facute praf.



Am schimbat cu placere, chiar daca pentru scurt timp,  peisajul sufocant al blocurilor cenusii pe micul colt de rai de pe malul Neajlovului.


Pentru copii atractia principala a fost curtea de pasari, unde am putut admira pauni, fazani si tot felul de gaini si porumbei de rasa.


A fost o zi foarte placuta, fara mici, fara manele, fara imbulzeala si aglomeratie, cum  e de obicei de 1 mai in jurul Bucurestiului.


Sper ca ati petrecut o zi frumoasa la acest  inceput de mai, si va doresc o luna binecuvantata, cu spor si ajutor de la Dumnezeu in toate!


Irina

duminică, aprilie 24, 2011

Hristos a inviat!

 Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut! 


Hristos a inviat!
Va doresc un Paste fericit alaturi de cei dragi, cu bucuria Invierii in suflet!


                                             

Irina

vineri, aprilie 22, 2011

In Vinerea Mare



Fiecare credincios trebuie sa-L recunoasca si sa-L aiba (pe Hristos) ca Mantuitor si Rascumparator al sau; sa creada ca il va mantui pe el si pe ceilalti oameni de blestemul Legii; ca S-a predat pe Sine rastignirii atat pentru el, cat si pentru toti ceilalti; ca atat pentru el, cat si pentru ceilalti a suferit si a murit; si sa nu accepte nici un alt mijlocitor al vietii vesnice, decat numai pe El, sa-si puna inceputul si sfarsitul mantuirii numai in El, Unicul.
Fiecare credincios trebuie sa-si insuseasca dragostea Sa si faptele Sale bune, pe care le-a aratat intregii lumi, in sensul ca si eu, si tu, cand credem din inima in El, trebuie sa spunem din tot sufletul : Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Rascumparatorul meu, Mantuitorul meu, Ajutorul meu, Ocrotitorul meu, viata mea...Care pentru mine ai venit in lume sa suferi si sa mori, si cu moartea Ta sa ma izbavesti de moarte.- sa simtim acestea in inima noastra, iar nu doar sa o spunem din buze.Acesta este izvorul credintei adevarate, vii, nascute din inima - sa-L numim pe Dumnezeu, din tot sufletul, Dumnezeul nostru.
....
Prin credinta in Hristos fiecare se intelepteste, se indreapta, se lumineaza si se izbaveste.Orice intelept lipsit de Hristos este nebun, orice drept fara Hristos este pacatos, fiecare om curat, fara Hristos necurat este si oricine ramane in afara Lui moare.

Sf. Tihon  din Zadonsk - Scrisori din chilie

joi, aprilie 21, 2011

Cum imi pot mantui sufletul?

Ce graieste cineva unei persoane care intreaba: „Cum imi pot mantui sufletul?

Aceasta: Pocaieste-te, si fii intarit de puterea harului din Sfintele Taine, paseste pe calea poruncilor dumnezeiesti, sub indrumarea pe care Sfanta Biserica ti-o da prin preotia ei dumnezeiasca. Toate acestea trebuie facute in duhul credintei sincere, fara nici o indoiala.

Atunci ce este credinta?

Credinta este marturisirea sincera ca Dumnezeu, Caruia ne inchinam, Treimea, Cel care este ziditorul si datatorul a toate, ne mantuieste pe noi cei cazuti, prin puterea mortii pe Cruce a Fiului lui Dumnezeu cel intrupat, cu harul Prea Sfantului Duh in Sfanta Sa Biserica. Inceputurile reinnoirii, care sunt puse in viata aceasta, vor aparea in intreaga lor slava in veacul ce va veni, intr-un fel pe care mintea nu il poate intelege, nici limba glasui.

O, Dumnezeul nostru, cat de marete sunt fagaduintele tale!

Cum poate atunci cineva sa paseasca pe calea poruncilor fara sa se abata din drum?

Nu se poate raspunde la aceasta cu un singur cuvant, caci viata este un subiect lipsit de simplitate. Iata ceea ce este trebuincios:

a) Pocaieste-te si intoarce-te catre Domnul, recunoaste-ti pacatele, plangi pentru ele, cu strangere de inima, si marturiseste-le in fata parintelui duhovnicesc. Jura-te cu vorba si cu inima inaintea fetei Domnului sa nu il mai superi de acum inainte cu pacatele tale.

b) Apoi, statornicind cu Dumnezeu in minte si in inima, nazuieste sa implinesti in trup indatoririle si treburile pe care sederea in aceasta viata ti le impune.

c) In aceasta nevointa mai ales sa iti pazesti inima de cugetele si simtirile cele rele – mandria, slava desarta, mania, judecarea celorlalti, ura, invidia, dispretul, deznadejdea, atasamentul fata de lucruri si de oameni, ganduri imprastiate, neliniste, toate placerile simturilor si tot ceea ce desparte mintea si inima de Dumnezeu.

d) Pentru a rezista in nevointa aceasta, hotaraste inainte de toate sa nu te retragi din ceea ce recunosti ca este trebuincios, chiar de ar insemna moartea. Pentru a dobandi aceasta, cand te-ai hotarat sa faci astfel, daruieste-ti viata lui Dumnezeu pentru a nu mai trai de dragul tau, ci doar pentru Dumnezeu.

e) Sustinerea unei vieti dusa astfel este o jertfa smerita a sinelui catre vointa lui Dumnezeu, si a nebizuirii pe sine; arena duhovniceasca in care aceasta viata se savarseste este rabdarea sau sederea neabatuta in randul vietii rascumparate, cu indurarea plina de bucurie a tuturor nevointelor si neplacerilor care sunt legate de aceasta.

f) O temelie pentru rabdare este credinta, sau convingerea ca, nevoindu-te in acest fel pentru Dumnezeu, esti sluga Sa si El este Stapanul tau, Care iti vede stradaniile, se bucura de ele si le pretuieste; nadejdea ca ajutorul lui Dumnezeu care te ocroteste pururea, este mereu pregatit si asteptandu-te, si se va pogori asupra ta la vreme de trebuinta, ca Dumnezeu nu te va parasi la sfarsitul vietii tale, si pastrandu-te ca unul credincios poruncilor Sale aici, printre toate ispitele, te va calauzi prin moarte la vesnica Sa Imparatie; dragostea, care cugeta zi si noapte asupra Domnului iubit, in toate felurile straduindu-se sa faca numai ceea ce este placut Lui, si sa evite tot ceea ce L-ar putea supara cu gandul, cu vorba sau cu fapta.

g) Armele unei astfel de vieti sunt: rugaciunile in biserica si acasa, mai ales rugaciunea mintii, postirea pe masura puterii fiecaruia si a randuielilor Bisericii, trezvia, singuratatea, munca fizica, marturisirea deasa a pacatelor, Sfanta Impartasanie, citirea Cuvantului lui Dumnezeu si a scrierilor Sfintilor Parinti, discutii cu oameni tematori de Dumnezeu, cercetarea deasa a parintelui duhovnicesc asupra tuturor intamplarilor vietii launtrice si exterioare. Temelia tuturor acestor nevointe in masura, vreme si loc este intelepciunea, cu povata celor experimentati.

h) Pazeste-te cu teama. Pentru aceasta adu-ti aminte de sfarsit – moartea, judecata, iadul, Imparatia cerurilor. Mai ales, fii cu bagare de seama la tine: pastreaza-ti mintea treaza si inima netulburata.

i) Aseaza-ti ca tel din urma aprinderea focului duhului, ca focul duhovnicesc sa arda intru inima ta si, strangandu-ti toate puterile laolalta, sa inceapa a-ti zidi omul launtric si, in cele din urma, sa arda neghina pacatelor si patimilor tale.

Randuieste-ti viata in acest chip si, cu harul lui Dumnezeu, te vei mantui.

Sfantul Teofan Zavoratul

Dupa 11 ani...


Intamplator, sau poate ca nu, am gasit astazi postarea aceasta - am simtit fiecare cuvant...si am tradus-o, ca s-o pot citi mai des :))


”Am fost dezamagita.

Casatorie.Copii. Credeam ca viata e usoara.

Cel putin asa parea, cand ma uitam la filme, sau citeam romane.Ei, ghici ce?

  • Cand ma trezesc dimineata nu arat ca si cum as fi gata sa ies pe usa.
  • Si nici el.
  • Uneori tip la copii
  • Nu seman intotdeauna cu femeia din Pilde 31

Nimeni nu mi-a spus vreodata ca dragostea e ceva ce aleg sa fac.


Cand viata devine grea, stresul e maxim, copiii nu asculta si, ca sa fiu sincera, cand casnicia noastra trece prin perioade de raceala, as vrea cateodata  sa abandonez totul pur si simplu.

Dar mi-am dat seama ca acesta dorinta de a capitula este exact ceea ce vrea cel rau sa fac.El vrea ca eu sa renunt- sa nu ma mai stradui cu casatoria mea, cu viata mea, cu mine.

Si nu vorbesc despre a lupta...ci vorbesc despre a cultiva.O MARE DIFERENTA.

Este greu sa alegi sa ramai atunci cand totul in tine striga sa fugi fara sa te mai uiti in urma.

E greu sa depasesti frustrarile cand comunicarea lancezeste, sa te imbarbatezi si sa alegi calea mai dificila.Chiar daca asta inseamna doar sa spui tu prima- imi pare rau.

Dar stii ce?Poti s-o faci.
Toate putem.
Ne putem cultiva relatiile- casatoria, relatiile cu copiii nostri, prieteniile sau relatiile cu colegii. Si o putem face bine.

Fiindca vrem sa fim ca El.

Iar El este cel care cultiva (dezvolta, hraneste) totul.


In fiecare zi El se intoarce spre noi  chiar si atunci  cand nu-L bagam in seama, sau cand Il respingem.

El e intodeauna acolo.

Pentru noi .
Ca noi sa putem. ”

Va urez o zi frumoasa in continuare!

Irina

luni, aprilie 18, 2011

La inceput de Saptamana Mare


 Am citit aceste cuvinte de folos ale parintelui Porfirie azi dimineata, si m-am gandit sa vi le impartasesc si voua, impreuna cu cateva fotografii pe care le-am facut ieri la manastirea Cernica. Ne sta inainte o saptamana binecuvantata - ne apropiem cu pasi repezi de minunata Inviere a Domnului si Mantuitorului nostru  Iisus Hristos. Daca nu am postit pana acum putem incepe de azi, daca nu ne-am spovedit - sa ne grabim s-o facem, ca sa intampinam Pastele cu inimile curate si cu pace.

Va doresc o zi frumoasa, cu spor in toate!


Omul lui Hristos trebuie sa-L iubeasca pe Hristos, si cand Il iubeste
pe Hristos, scapa de diavol, iad si moarte.

Astazi oamenii cauta sa fie iubiti si de aceea esueaza. Corect e sa
te intereseze nu daca ei te iubesc, ci daca tu Il iubesti pe Hristos
si pe oameni. Doar astfel sufletul iti este implinit.




Zadarnicie e tot ce iei din egoism. Vesnicie este tot ce dai din
iubire. Iar cea mai generoasa vesnicie este sa primesti cu iubire,
pentru a darui bucuria reciprocitatii aceluia ce ti se ofera cu
iubire

Sa nu te necajesti, mai, niciodata. Hristos a inviat ca sa ne dea
multa iubire si bucurie, inca de pe acum. Asadar, de acum sa incepem
sa participam tot mai intens la ziua luminata a Imparatiei iubirii lui
Hristos, unde nu se insereaza niciodata.



Nu te lupta cu ceilalti, nici nu incerca sa faci sa dispara sau sa
corectezi cusururile celuilalt. Iubeste-l asa cum e, cu defectele
sale. Domnul se va ingriji de acestea. Sa-ti sfintesti tacerea, sa nu
fie neroditoare

Sa nu stai in spatii inchise, ci sa iesi in mijlocul naturii.



Iubiti-l pe Hristos … Hristos este totul, este izvorul vietii. Toate
cele frumoase salasluiesc în Hristos. Iar departe de Hristos,
tristetea, melancolia, mânia, supararea, amintirea ranilor ce le-am
primit în viata, a greutatilor si a ceasurilor de agonie. Iubiti-L pe
Hristos si sa nu vreti nimic în locul iubirii Lui.

Fiule, de Hristos trebuie sa ne apropiem nu de teama ca nu stim ce va
fi dupa ce vom muri. Lui Hristos trebuie sa-I deschidem inimile
noastre si, asa cum tragem perdeaua, lasand soarele sa intre in casa,
trebuie sa-L lasam si pe Hristos sa vina la noi si sa-L iubim cu
iubire adevarata. In felul acesta ne putem apropia cel mai bine de
El.


Sa fii bun si ascultator. Sa ai rabdare cu ceilalti, sa nu te
necajesti, sa nu fii prea sensibil, sa fii destoinic in munca ta. Sa
nu vorbesti la serviciu prea mult despre lucruri religioase, daca nu
esti intrebat. Sa fii un exemplu demn de urmat, in drumul spre
Hristos.

Sa mergi la biserica in mod regulat, sa te spovedesti si sa te
impartasesti des si-atunci vei scapa de toata frica si ti se vor
tamadui toate ranile sufletesti.

Sa te spovedesti periodic si temeinic, fiindca, chiar de-ai fi
Patriarh, daca nu te spovedesti, nu te mantuiesti.

Nu trebuie sa-i silim pe altii sa mearga la Biserica. Hristos a spus:
Cine voieste, sa-Mi urmeze Mie.



Cand citesti Sfanta Scriptura - caci trebuie sa o citesti necontenit
spre a te lumina- Vietile Sfintilor sau alte carti bisericesti, de
gasesti o propozitie sau un cuvant ce te-a impresionat, zaboveste mai
mult in acel loc si vei vedea ca mult te vei folosi.


Sa nu va preocupati de cele de pe urma, nici de antihrist, nici de
semnele sale, fiindca sa stiti ca, atata timp cat Il avem pe Hristos
cu noi, antihristul nu ne poate vatama cu nimic.
 


Irina

sâmbătă, aprilie 16, 2011

De ce nu fac curatenie de Pasti

Acum 7 ani, pe cand eram insarcinata cu Ilinca, un prieten a locuit la noi pentru o perioada.
Provenind dintr-o familie cu 10 copii, acest om era extraordinar de curat si de ordonat. L-am intrebat odata cum a reusit mama lui sa creasca atatia copii, si sa-i educe bine. Mi-a spus ca una din regulile de aur, obligatorii la ei in casa era- daca ai luat un lucru trebuie sa-l pui la loc imediat ce l-ai folosit. Mi-a ramas in minte aceasta idee, mai ales ca eu mereu m-am luptat cu mine insumi in acest domeniu al ordinii si curateniei, fiind o fire mai delasatoare.


Dupa nasterea Ilincai lucrurile au luat-o pur si simplu razna, fiindca nu reuseam sa fac fata si ingrijirii copilului, si ingrijirii casei. Nu reuseam niciodata sa gasesc lucrurile, sa am totul pus la loc, spalat, si asa mai departe. Mereu ma simtrem epuizata si depasita de tot ce aveam de facut. Asa ca am inceput sa caut o solutie, si astfel am descoperit pe net blogurile mamicilor cu multi copii care faceau homeschooling, si pe langa asta aveau casa curata, mancarea facuta la timp, camara aprovizionata cu cele necesare. Incetul cu incetul mi-am notat diferite idei, am incercat sa-mi fac o rutina, sa imi organizez casa, sa fac un program de curatenie, un meniu, o lista de cumparaturi. Intre timp familia noastra a crescut, dar interesant este ca acum casa noastra este mult mai curata si mult mai ordonata decat atunci cand aveam un singur copil.
Deoarece , cu programul pe care mi l-am stabilit, trec odata pe luna peste tot prin casa cu o curatenie generala, nu este nevoie sa fac ceva special de Pasti sau de Craciun.



Pe langa acest program, avam si cateva reguli obligatorii pentru familia noastra :
- orice lucru trebuie pus la loc imediat ce este folosit
- nu se mananca decat pe masa din bucatarie, la orele stabilite. Nu se rontaie biscuiti, paine, etc. prin casa si intre orele de masa.
-locul de joaca al copiilor este in dormitorul lor, nu prin toata casa. Jucariile nu au ce sa caute in sufragerie, bucatarie, hol . O jucarie trebuie pusa la loc cand nu mai este folosita (fac o paranteza ca sa spun ca aceasta regula a fost cel mai greu de implementat si ne-a cerut mult efort, timp  si bataie de cap ca s-o impunem, dar rezultatele au meritat. Inca mai avem de lucru la acest capitol, dar in mare sunt foarte multumita de ce am realizat)



Alte lucruri pe care le fac si m-au ajutat foarte mult :
- in camera copiilor nu pastrez toate cartile si jucariile, ci doar cateva. Restul sunt in camara, sub cheie, si se dau prin rotatie, si doar la schimb cu alte carti/jucarii din camera
-deoarece fetele mai mici obisnuiau sa scoata hainele din dulapuri, sau cele mai mari sa faca parada modei cu toate toaletele de pe umerase am pus incuietori la dulapuri, si nu mai au acces la ele. Afara au doar hainele de casa, pijamalele, iar hainele pentru plimbare sau pentru gradinita le scot inainte, si acestea trebuie tinute aranjate intr-un loc. Fiecare copil are dulapul lui, asa ca mi-e usor sa gasesc ce au nevoie, fara sa mai pierd timpul. Organizarea si intetinerea hainelor mi se pare cea mai dificila problema cand familia e mare, deoarece volumul de lucruri este mare, iar copii murdaresc repede. Asa ca zilnic e de spalat, calcat si aranjat, ceea ce ia de obicei mult timp, asa ca ultima dorinta a unei mame cu multi copii e sa scoata cineva din dulap ceea ce tocmai a aranjat cu mult efort :)).
-nu avem covoare mari si grele, si nici perdele lungi, sau draperii. Toate acestea au dimensiuni si greutati reduse, astfel incat sa poata fi rapid scuturate sau spalate si puse la loc.
- nu gatesc retete complicate.De obicei pentru pranz fac legume fierte la abur, cu gratar si salata, si sos din iaurt, maioneza sau rosii,ori paste, iar pentru dimineata si seara ou fiert, sau paine cu diverse pateuri, dulceata ori unt, cu ceai sau lapte alaturi. Nu cumparam mezeluri de ani de zile- rar de tot se mai intampla sa luam cate ceva doar de pofta. Dulciuri fac rar, iar cand fac nu ma complic cu retete elaborate.
Aceasta ar fi in mare cam ce fac eu in materie de ordine si curatenie. Cred ca un mediu curat, ordonat este important si pentru copii si pentru adulti. Cand toate sunt la loc nu se pierde timp cu cautatul, si se scutesc multi nervi si lacrimi. Cand fiecare stie care sunt regulile, si ce are de facut, dispar zapaceala si stresul. Desigur, avem si noi zile cand lucrurile merg prost, cand, din diverse motive imi dau programul si rutina peste cap, si atunci trebuie sa muncesc mai mult ca sa recuperez, dar una peste alta sunt destul de multumita de cum arata lucrurile acum.


Un model si un ideal pentru mine in acest domeniu este femeia descrisa in Pildele lui Solomn, la capitolul 31.
Ea vegheaza  la propasirea casei sale si paine, fara sa lucreze; ea nu mananca.(Pilde 31:27)
Mi-a luat ceva timp sa inteleg ca toate sarcinile gospodaresti pe care le am in casa trebuie duse la capat cat mai bine nu  ca sa fiu apreciata de altii, ci fiindca ele sunt responsabilitatea mea inaintea lui Dumnezeu.
In Tit 2:5 Sf. Apostol Pavel spune ca femeile tinere trebuie sa fie curate, gospodine...ca sa nu fie defaimat cuvantul lui Dumnezeu, iar in 1Timotei 5:14 vaduvele tinere sunt indemnate, printre altele, sa-si vada de case si sa nu fie lenese. Iar Sf. Teofan Zavoratul  clarifica:

Sunteţi soţie, sunteţi mamă, sunteţi stăpână a casei. Toate îndatoririle soţiei, mamei, stăpânei casei sunt înfăţişate în scrierile sfinţilor Apostoli. Cercetaţi-le si apucaţi-vă să le împliniţi cu conştiinciozitate, fiindcă este îndoielnic că mântuirea se poate rândui fără împlinirea îndatoririlor pe care ni le impun poziţia socială şi ocupaţia noastră. Acestea sunt de la Dumnezeu şi se pot întoarce ori spre plăcerea Lui, dacă sunt împlinite cu credincioşie, ori spre jignirea Lui, de nu sunt împlinite.

 Ordinea si curatenia in camin, administrarea casei in general reprezinta lucrarea noastra de slujire pentru Dumnezeu. Nu toate femeile sunt mame, nu toate femeile sunt sotii, dar toate au, cu harul Domnului, un coltisor mai mare sau mai mic pe care sa-l adminstreze si in care sa fie gospodine. Sa nu se inteleaga gresit- asta nu inseamna ca mama/sotia trebuie sa fie sclava tuturor, si sa le stranga in urma.Toti cei din casa trebuie sa aiba responsabilitati in gospodarie, iar in ziua de azi, cand femeile  merg de obicei la serviciu, barbatii trebuie sa preia o parte din sarcini. Dar femeia e capul in acest domeniu, ca sa zic asa :).


Din pacate gospodinele nu se nasc, ci se fac :)), asa ca, atunci cand avem fete, responsabilitatea noastra se dubleaza- trebuie ca noi sa invatam sa fim gospodine cat mai bune, si sa le invatam si pe ele. Daca aveti sfaturi sau idei despre cum as putea sa ma perfectionez in acest domeniu m-as bucura sa mi le impartasiti la comentarii.
Va multumesc pentru vizita si va doresc un sfarsit de saptamana placut!

Irina

credit imagini- Beatrix Potter

Sambata Roz



Despre Sambata Roz aici.




           Mari sunt lucrurile Domnului şi potrivite tuturor voilor Lui. 




Laudă şi măreţie este lucrul Lui şi dreptatea Lui rămâne în veacul veacului. 




Lucrurile mâinilor Lui adevăr şi judecată. Adevărate sunt toate poruncile Lui, întărite în veacul veacului, făcute în adevăr şi dreptate




Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; înţelegere bună este tuturor celor ce o fac pe ea. Lauda Lui rămâne în veacul veacului. 
Ps.110