Paine de casa ( din nou :) )

A venit toamna, s-a terminat cu caldurile, asa ca am indraznit sa folosesc iar cuptorul si sa fac paine de casa . De data aceasta am folosit urmatoarea reteta:

• 500g faina(350 g faina alba,150 g faina integrala)
• un plic de drojdie granule dr. oetker
• 1 lingurita sare
• o lingurita zahar
• seminte de floarea soarelui(optional)
• 250 ml lapte caldut
• 70 ml ulei
• 1 ou (la temperatura camerei)

Se amesteca ingredientele si se framanta bine(la mana sau la robot), pana aluatul devine elastic. Se pune la dospit 20 min., apoi se mai framanta un pic, se da forma painii si se aseaza in tava. Se mai lasa la crescut 15 min.,se unge cu ulei (sau galbenus de ou,sau lapte- dupa preferinta), si se da la cuptor, 45 de min la 170-180 grade.




Am facut painea in timp ce Ilinca dormea, si cand s-a trezit, a venit in bucatarie mi-a spus:"mmm, mami ce bine miroase, a paine proaspata, vreau si eu o bucatica". In clipa aceea m-am gandit ca a meritat efortul. De multe ori imi amintesc bucataria mamei , mereu parfumata de mirosul vreunei copturi - sper sa pot oferi si eu copiilor nostri multe amintiri atat de placute. 


Irina

Duminica dupa inaltarea Sfintei Cruci

citiri
Ap. Galateni 2, 16-20;
Ev. Marcu 8, 34-38; 9, 1

(Luarea Crucii si urmarea lui Hristos)

Fragmente dintr-un cuvant la aceasta duminica a par.Visarion Iugulescu:

Zis-a Domnul: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie! (Marcu VIII, 34)

Frati crestini,

Domnul nostru Iisus Hristos este Invatatorul universal, la scoala Lui sunt chemate deopotriva toate neamurile pamantului, toate clasele sociale si toate generatiile ca sa primeasca in suflet invatatura Lui si, mai ales, sa-L urmeze. Toti sunt chemati, dar nici unul nu este constrans in nici o forma ca sa primeasca invatatura impotriva vointei sale sau sa faca din ordinul cuiva vreo fapta crestineasca. Aceasta, pentru ca in crestinism accentul principal se pune pe libertatea de vointa si pe libertatea de constiinta. De aceea, Iisus zice: "Cel ce voieste sa vina dupa Mine"; este foarte clar, foarte precis; numai acela care voieste, deci numai omul care vrea sa urmeze de buna voie lui Iisus si sa-si mantuiasca sufleul. Centrul Evangheliei de astazi este omul chemat sa se mantuiasca prin Crucea Domnului care are doua fete: una vazuta- Crucea propriu-zisa - si alta nevazuta - Crucea suferintelor. Mai intai de toate e bine sa stim ca nimeni nu va putea lua spre mantuire aceasta Cruce pana nu va indeplini cea dintai conditie pe care o pune Domnul Hristos omului: conditia lepadarii de sine. .
.......




Ca sa putem urma lui Hristos trebuie neaparat sa implinim aceste doua conditii: prima - lepadarea de noi insine; a doua - sa ne luam Crucea noastra. Domnul ne spune de Crucea noastra, fiindca fiecare om are Crucea lui. Cuvintele Sf. Evanghelii de astazi sunt atat de legate intre ele ca nu putem sari peste nici unul, pentru ca fiecare cuvant isi are valoarea lui. De aceea, zice Domnul mai departe: "Ca cine va voi sa-si mantuiasca sufletul il va pierde, iar cine va pierde sufletul sau pentru Mine si Evanghelie, acela il va mantui". Cum trebuie intelese aceste cuvinte? Cum adica, Domnul nu vrea sa ne mantuim sufletul. Doar pentru aceasta a venit! Domnul Hristos care cunoaste fiinta sufletului nostru a vrut sa ne spuna prin aceste cuvinte si sa ne faca sa intelegem ca sa dezradacinam din suflet orice iubire de sine, iubire de slava desarta, iubire de orice patima si fatarnicie, care ne poate duce la pierderea sufletului pe veci. Cu aceste cuvinte vrea sa ne mai spuna sa nu cautam noi sa ne salvam sufletul care este legat de trupul pacatelor in lumea aceasta, ci mai bine sa fim gata oricand de a jertfi totul pentru imparatia cerului, pentru Evanghelie si pentru adevar. Cine nu iubeste pe Dumnezeu din tot sufletul sau si mai presus de orice, acela nu a ajuns la lepadarea de sine, ci este iubitor de sine si, astfel, sufletul lui este in pericol in tot momentul ca sa se piarda. Ce ar fi insemnat daca sfintii mucenici n-ar fi avut lepadarea de sine? Desigur ca s-ar fi lepadat de Dumnezeu in acele grele suferinte pe care le-au indurat. Este cu neputinta a ne mantui sufletul daca nu avem lepadare de sine . Contra lepadarii de sine si a mantuirii sufletului cea mai blestemata patima este iubirea de sine. Cu aceasta patima avem de luptat in tot momentul vietii noastre si, de aici, pleaca tot raul in lume.
.....




Sa fim incredintati, deci, ca Dumnezeu nu ne da mai mult decat putem noi sa ducem. Ni se pare noua ca suferintele noastre sunt prea grele. Dintre toti fii oamenilor nimeni n-a suferit mai mult decat Iisus. Pilda de suferinta mai avem pe prooroci, pe apostoli, pe mucenici si toti sfintii. Din pildele lor putem si noi sa invatam ce pozitie trebuie sa luam in fata suferintelor. Dumnezeu conduce lumea aceasta dupa legile lui eterne. Aici noi nu le putem patrunde, dar vedem cu totii mana lui mangaietoare in suferintele noastre. Dumnezeu transforma suferinta in izvor de sfintenie si bucurie.
.....

Aceasta este cea mai mare lectie pe care o invatam inaintea Crucii lui Hristos. Caci El a binecuvantat Crucea si El a primit-o cu bucurie. Crucea hraneste curajul, stapaneste firea si intareste nadejdea de izbanda. Morala crestina ne invata ca viata aceasta, fiind scurta, si durerile ei sun prea mici in raport cu viata care ne asteapta. Sa suportam, deci, suferinta cu barbatie crestineasca, caci prin suferinta se curata sufletul de rugina pacatelor si asa vom intra in Imparatia lui Dumnezeu cum au intrat toti sfintii Lui."

Irina

carti

...continuare...

Revin cu cateva imgini din cartea "Cranguri si paduri"



Am mai gasit o carte interesanta,"Albinuta" - un fel de abecedar, nu e doar cu litere, ci si cu numere. Are cate o poezioara, un cantecel si o ghicitoare pentru fiecre litera/numar, precum si foarte multe imagini.





Irina

Inaltarea Sfintei Cruci ( post )

"Constantin cel Mare, întâiul împarat al crestinilor, avea razboi, precum zic unii din istorici, la Roma împotriva lui Maxentiu, pâna a nu lua împaratia. Iar altii zic ca la apa Dunarii împotriva scitilor.

Vazând ca multimea potrivnicilor era mai multa decât oastea lui, era cuprins de nedumerire si frica. Atunci i s-a aratat în amiaza zilei semnul Crucii cu stele pe cer, si litere romane împrejurul Crucii, care si acelea erau închipuite cu stele si ziceau: "Întru aceasta vei birui". Facând numaidecât o cruce de aur, dupa chipul celei ce i se aratase, si poruncind sa fie purtata înaintea ostasilor sai, au dat razboi cu vrajmasii, dintre care cei mai multi au pierit, iar altii au fugit.

Pentru aceasta, gândind întru sine la puterea Celui ce a fost rastignit pe Cruce, si crezând ca Acesta este Adevaratul Dumnezeu si întarindu-se cu Botezul împreuna cu maica-sa, a trimis-o la Ierusalim ca sa gaseasca Crucea lui Hristos. Si a aflat-o ascunsa, împreuna cu celelalte doua cruci, pe care fusesera rastigniti tâlharii; si nu numai crucile, ci si piroanele le-au aflat. Nestiind împarateasa care ar fi Crucea Domnului, s-a aratat aceasta prin minune. O femeie vaduva moarta, de care s-a atins Crucea a înviat; iar celelalte doua cruci ale tâlharilor nu au aratat nici un semn de minune. Atunci împarateasa s-a închinat si a sarutat Crucea, împreuna cu toata suita. Si neputând încapea tot poporul sa se închine s-a rugat ca macar sa o vada. Atunci s-a suit Fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului, si a înaltat deasupra amvonului Cinstita Cruce, si vazând-o poporul, a început a striga: "Doamne miluieste!" Si de atunci a început a se tine sarbatoarea Înaltarii Cinstitei Cruci.


Troparul Inaltarii Sfintei Cruci

Mantuieste, Doamne, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta; biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste si cu Crucea Ta pazeste pe poporul Tau.


Condacul Inaltarii Sfintei Cruci

Cel ce Te-ai inaltat pe Cruce de bunavoie, poporului Tau celui nou, numit cu numele Tau, indurarile Tale daruieste-i, Hristoase Dumnezeule. Veseleste cu puterea Ta pe credinciosul nostru popor, daruindu-i lui biruinta asupra potrivnicilor, avand ajutorul Tau arma de pace, nebiruita biruinta."

carti

Am crescut intr-o casa plina de carti. Parintii mei aveau in biblioteca cam tot ce se putea cumpara pe vremea aceea, uneori chiar "pe sub mana" ). Asa ca am "microbul cartilor" in sange, sotul la fel, si nu trece luna fara sa cumparam macar o carte- doua, pentru noi, sau pentru Ilinca.In curand va trebui sa cumparam si o biblioteca mai mare, ca deja nu mai avem unde sa le punem.

Din pacate bugetul destinat acestor achizitii este uneori destul de limitat. Dar iata ca statul roman s-a gandit ca e momentul sa fie generos cu profesorii , asa ca am primit echivalentul a 100 de euro pentru achizitionarea de carti de specialitate, sau care sa ne ajute in desfasurarea in bune conditii a procesului didactic .Ce placere mai mare poti avea decat sa bati librariile cu buzunarul(relativ ) plin?Desigur, nici una, in consecinta, cu bb Teodora in carut, am plecat la cumparaturi si iata ce am gasit interesant:

doua carti minunat ilustrate. Au si cate o lupa mititica, cu ajutorul careia copilul trebuie sa caute animalele ascunse printre copaci sau iarba - foarte bune pentru dezvoltarea simtului de observatie, dar si pentru imbogatirea cunostintelor despre diverse vietati si mediul lor de viata









-idei de jocuri si activitati pentru copiii de varste mici





"Cum invata creierul" -ajuta la intelegerea mecanismelor care stau la baza memoriei si invatarii, prezinta tipuri de invatare si metode pentru sporirea potentialului de invatare




- "Mami, tati, ma auziti?" - autorul ne invita sa descoperim bogatia limbajelor non-verbale si verbale ale copiilor, pentru a intelege si a comunica mai bine cu cei mici


Va urma, inca n-am cheltuit toti banii.

Irina