Astazi la M-rea Radu Voda a fost liturghie arhiereasca, adica a slujit preasfintitul Varsanufie, episcopul- vicar al Bucurestiului, si fost staret al manastirii ( a fost primul staret de la reinfintarea acesteia, in 1999 ).
La sfarsitul slujbei lumea s-a asezat sa ia binecuvantare de la preasfintitul.
( staretul manastirii, parintele Nectarie)
(P.S. Varsanufie)
Prin binecuvantare asupra noastra se revarsa harurile si darurile dumnezeiesti. Mantuitorul a transmis puterea de a binecuvanta Sfintilor Apostoli, iar acestia- preotilor. Atunci cand un preot binecuvanteaza pe cineva, facand semnul crucii, asupra credinciosului se revarsa harul Duhului Sfant. De aceea crestinii ortodocsi cer binecuvantarea duhovnicului sau preotului inainte de a face ceva- pentru a primi ajutorul lui Dumnezeu in tot ce fac, si a invinge ispitele si greutatile.
Deasemenea, este bine ca cei credinciosi sa se binecuvinteze unii pe altii.
In cartea "Cum sa ne crestem copiii" de N.E. Pestov (ed. Sophia) autorul ne sugereaza cum am putea proceda cu copiii nostri :
"Copiii vor fi invatati ca inainte de a pleca la scoala sau de a iesi din casa sa ceara ca parintii sa-i binecuvanteze si sa-i insemneze cu semnul crucii. Parintii vor rosti urmatoarea rugaciune:
...Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, binecuvinteaza, sfinteste si pazeste cu puterea crucii Tale dadatoare de viata... ".
Cred ca e o idee foarte buna, pe care vreau sa o pun in practica in familia noastra. Parintele Visarion Iugulescu povesteste :
"mare este darul binecuvântărilor pe care-l au părinţii pentru copiii lor. Mai înainte, copiii cereau binecuvântarea părinţilor chiar de mici. După ce-şi făceau rugăciunile de seară, ziceau: "binecuvintează-mă, mamă şi tată!"
Sărutau mâna părinţilor şi mergeau la somn. Dimineaţa la fel făceau înainte de a pleca la şcoală sau la treabă. La venire cereau iarăşi binecuvântare şi, mai ales, cereau binecuvântarea părinţilor înainte de a se căsători, ca să le fie bine în viaţă şi să trăiască fericiţi pe pământ cum a zis Dumnezeu. "(de aici)
Si din cuvantul de folos gasit aici am retinut cateva indemnuri practice:
"(..)vă rog să luaţi această hotărâre: binecuvântaţi-i pe cei care sunt aproape de voi. La început vă poate părea ciudat să o faceţi, dar începeţi cel puţin cu o binecuvântare în inima voastră. Când vă vedeţi copilul - sau oricare altă persoană cu care locuiţi - spuneţi:
“Domnul să te binecuvânteze”.
Încetul cu încetul, puteţi extinde această binecuvântare şi la alţii: la colegii de muncă, la prieteni, la persoanele cu care vă întâlniţi în drumurile voastre zilnice. Binecuvântarea voastră îi va ajuta - şi vă va ajuta şi pe voi. Doresc să închei cu binecuvântarea levitică pe care Moise i-a spus-o lui Aaron:
Să te binecuvânteze Domnul şi să te păzească!
Să caute Domnul asupra ta cu faţă veselă şi să te miluiască!
Să-şi întoarcă Domnul faţa Sa către tine şi să-ţi dăruiască pace!"
Să caute Domnul asupra ta cu faţă veselă şi să te miluiască!
Să-şi întoarcă Domnul faţa Sa către tine şi să-ţi dăruiască pace!"
Despre puterea binecuvantarii ne invata si maica Siluana, in seminarul duhovnicesc "Sa ne vindecam iertand".
Folositi binecuvantarea in relatia cu ceilalti, in special cu copiii? Daca da, poate imi povestiti si mie cum procedati. Sau poate paintii/ bunicii va binecuvantau in copilaria voastra? Orice sugestie sau amintire e binevenita. Multumesc :).
Irina