Vad ca lumea a inceput sa intre in atmosfera de Craciun- fata blogurilor s-a schimbat, apar postari despre pregatiri si cadouri, in magazine am vazut deja mosi de ciocolata, decoratiuni si toate cele cuvenite :)).
Eu ma incapatanez sa raman inca in atmosfera de toamna, intentionez sa savurez noiembrie pana la ultima ultima frunza ruginie :).
Mi-am facut un ceai fierbinte si parfumat si ma gandesc sa mai jurnalesc un pic, si sa caut un model de tricotat.
Inca nu stiu ce voi face din acest fir teribil de tomnatec...Poate o esarfa, asta dupa ce mai termin salurile incepute. E lana 100%, special pentru tricoturi subtiri, dantelate. Am cumparat-o din shop-ul online al Dianei, unde se gasesc multe minunatii (nu va spun ce lista lunga de dorinte am, lol :)) ).
Am facut si o prajitura cicolatoasa de post, jurnalul e la indemana...
Va las in compania unui cuvant al parintelui Paisie Olaru- Dumnezeu sa-l odihneasca cu Sfintii!si va doresc un sfarsit de saptamana placut!
Mândria este atunci cand te încrezi în tine, în mintea şi puterile tale;
când socoteşti că eşti mai priceput decât altul, mai bun decât altul,
mai frumos decât altul, mai sporit în fapte bune şi mai plăcut lui
Dumnezeu decât altul. Atunci eşti stăpânit de păcatul cel urât al
mândriei, de care să ne ferească pe toţi Dumnezeu, Cel ce S-a smerit
pentru mântuirea noastră.
Să ne smerim, fratilor, că cel mândru nu se poate mântui.
Să plângem păcatele noastre aici ca să ne bucuram dincolo în veci, că după plecarea noastră din trup, toţi ne vor uita.
Să nu ne punem nădejdea în oameni, ci numai în Domnul.Ca omul se schimbă.
Azi îţi dă şi mâine îţi cere, azi te laudă şi mâine te ocăreşte.
Ci să ne punem nădejdea în mila lui Dumnezeu şi nu vom greşi niciodată. Să vă ajute Dumnezeu cu harul Lui să vă folosiţi de restul vieţii, sporind în fapte bune şi mai întâi în smerenie şi dragoste, ca să vă mântuiţi sufletele voastre şi să folosiţi şi pe alţii, îndemnându-i spre Hristos."
Să ne smerim, fratilor, că cel mândru nu se poate mântui.
Să plângem păcatele noastre aici ca să ne bucuram dincolo în veci, că după plecarea noastră din trup, toţi ne vor uita.
Să nu ne punem nădejdea în oameni, ci numai în Domnul.Ca omul se schimbă.
Azi îţi dă şi mâine îţi cere, azi te laudă şi mâine te ocăreşte.
Ci să ne punem nădejdea în mila lui Dumnezeu şi nu vom greşi niciodată. Să vă ajute Dumnezeu cu harul Lui să vă folosiţi de restul vieţii, sporind în fapte bune şi mai întâi în smerenie şi dragoste, ca să vă mântuiţi sufletele voastre şi să folosiţi şi pe alţii, îndemnându-i spre Hristos."
Irina