Azi la hram

Azi, cu catel cu purcel, ne-am pornit spre Patriarhie, la hram. Fiindca deja Teodora nu mai sta in carut, si oricum nu-l pot cara in sus si in jos pe scarile de la metrou, am plecat nu chiar in zori de zi, ci pe la 9.30. Pentru linistea mea(si a calatorilor :)) ) le-am plasat fetelor in mana cate o bucata de gogoasa. Erau tare scumpe toate trei insirate pe scaune (n-am plecat singurei, ci cu Nicoleta si cu domnita ei). Stand asa mi-am amintit ca acum cativa ani vazusem in metrou o doamna amish (era imbracata specific), cu 4 copilasi mici. Erau aliniati in ordine descresacatoare, si n-au zis nici pas timp de vreo 6 statii. Ale mele cred ca daramau metroul fara gogoasa aia. Oare cum de au unii copii asa cuminti?In fine, revenind la ce spuneam, am ajuns in cele din urma la Patriarhie. Slujba incepuse, parintele Daniel vorbea deja despre Sfintii Imparati Constantin si Elena, iar pe partea dreapta lumea era la rand ca sa se inchine la sfintele moaste.

Din pacate linistea mea a fost de (foarte) scurta durata (vreo 5 minute cred), fiindca deplasandu-ne la umbra inevitabil am ajuns in zona scarilor, pe care fetele au trebuit neaparat sa le urce si sa le coboare de vreo mie de ori, si sa alerge cat le tineau picioarele.


(cea cu alb e Teodora, si cea in rochita mov, care abia se vede, e Ilinca :)) )

La un moment dat am reusit sa le adun si sa ne asezam la rand, ca sa ne inchinam la sfintele moaste . Din fericire nu era multa lume, cred ca n-am stat mai mult de 20 de minute. Nu prea erau copii , deci fetele noastre au beneficiat de multa atentie din partea tuturor, au primit biscuiti, iar o doamna le-a daruit la fiecare cate un lantisor cu cruciulita.

Parintele ne-a miruit, si am mai stat pana aproape de sfarsitul slujbei, cand eu personal n-am mai rezistat, dupa atata alergat de colo-colo si stat in soare eram terminata.Un moment foarte simpatic a fost cu Teodora - am urcat un pic in pridvor, unde erau carti si un rand de icoane expuse spre vanzare, si pe care ea a inceput sa le sarute una cate una, de la un capat la altul si retur, de vreo patru ori, din proprie initiativa :)). Am dezlipit-o cu greu de ele, ca sa plecam spre casa.
In drum ne-am oprit si la libraria Sofia, de unde am cumparat o carte cu activitati matematice pentru gradinita, de Magdalena Dumitrana, pe care abia astept s-o citesc si sa fac cu Ilinca cate ceva.
Una peste alta am ajuns acasa rupta de oboseala, cred ca o sa zac in pat pana maine dupa-amiaza, ca sa fiu in forma la manifestatia pentru familie :)), unde sper sa ajungem, cu voia Domnului.




Elenelor, sarbatorite astazi, le doresc numai bine de la Dumnezeu, cu rugaciunile Sfintilor Imparati!
Tuturor o seara placuta, si mai vorbim maine! :)

Irina

Despre Maica Domnului - Hranitoarea Vietii

Vorbeam aici de o icoana a Maicii Domnului intr-o reprezentare mai putin obisnuita - Maica Domnului alaptand- Hranitoarea vietii ( Galaktotrofusa). La vremea aceea nu am gasit nici un acatist, o rugaciune, ceva, dar azi dimineata, rasfoind cartea "Familia Ortodoxa" de pr. Evgheni Sestun am gasit o rugaciune catre aceasta. O puteti citi aici.


Irina

Organizarea bugetului in familiile mari

Am gasit aceste filmulete, despre modul in care familia Duggar (au 18 copii) isi organizeaza bugetul. Sper sa gasiti cateva sugestii utile si pentru voi:







Irina

Miere

Am luat micul dejun pe "tersa" - ceai din fructe de padure, si paine prajita, cu miere aurie de la manastirea Turnu. Ilinca face un curcubeu din plastilina. Teodora se joaca.



Am aruncat o privire la flori. In ghiveciul cu busuiocul abia rasarit au crescut si cateva ciupercute.



Capsunile au inceput sa se coaca.

Am acum si o petunie rosie in vas suspendat.




Rufele sunt in masina la spalat, in casa e curatenie. Inca nu m-am hotarat ce sa gatesc pentru pranz- poate o musaca de cartofi cu soia, ca n-am mai facut de mult.

Viata e frumoasa cand stii sa te bucuri de lucrurile mici.

Irina

Verde

Ieri a fost foarte cald si placut afara, asa ca am iesit la o plimbare impreuna cu fetele. Intai ne-am oprit la libraria Sofia, de unde n-am putut pleca fara cateva carti , apoi ne-am indreptat spre parcul Tineretului, unde am stat toata ziua.

A fost foarte placut- fetele au umblat desculte prin iarba inalta


au cules flori si frunze

am stat pe marginea lacului si am admirat ratustele



am citit

si in general am avut senzatia ca suntem undeva pe alta planeta, nu in Bucuresti.

Ma gandeam cat de rupti de realitate traim, ingropati intre betoane si praf, si cum sufletul se aduna si respira altfel inconjurat de pomi si de verdeata. Ca in gradina de la inceput a raiului.


Irina

Clematita

Balconul meu s-a imbogatit cu o floricica noua- o clematita din soiul "Nelly Moser". Va trebui sa-i gasesc alta modalitate pentru a se agata, dar deocamdata am prins-o cum se vede.

Prima zi :



A doua zi:


A treia zi:



O planta ajunsa la maturitate arata asa:


Au inflorit si trandafirii galbeni, miros superb.

Irina

Evadarea din rutina

Am citit "Evadarea din rutina" cu mai multa vreme in urma. E o carte excelenta, plina de idei creative, care aplicate pot face din caminul nostru un loc placut si odihnitor pentru noi si pentru cei dragi. De fapt capitolul "grdini si gradinarit" mi-a inspirat realizarea micii mele terase de balcon. Iata si un scurt fragment:

" Prima "gradina" pe care eu si Fran am avut-o a fost o galeata adanca si larga din lemn, pentru unt, pe care am umplut-o cu pamant negru, gras, adus de Fran dintr-o padure, amestecat cu un strat de ingrasamant natural pentru a-l face mai fertil. In zilele acelea deprimante de dupa terminarea colegiului, in timp ce el frecventa seminarul, locuiam intr-un apatament de la periferia orasului Philadelphia, de fapt o mansarda a unei vechi case.Acoperisul era din tabla, imprejmuit cu o balustrada urata(..). Ei bine, acel vas de lemn a fost sursa unei privelisti total diferite.Nu puteam transforma acoperisurile caselor, zidurile de caramida, firele electrice, stalpii de telefon si containerele de gunoi in munti si arbori, dar puteam totusi schimba privelistea deprimanta oferita de acoperisul de tabla si de balustrada de lemn. Am asezat recipientul de lemn la mijloc, chiar langa balustrada, si am plantat intr-o parte a lui rochita randunicii.(...) Alaturi am pus petunii albe si albastre-purpuriu, apoi albastrele, si in cele din urma iedera si vita cu frunzele vargate care sa formeze o perdea deasa. (...) Acest loc minuscul a creat o atmosfera si un sentiment de satisfactie pe care nu le pot descrie(...) Aveam o gradinita a noastra cu flori si vegetatie pe care sa le ingrijim, sa le udam si sa le privim crescand, care faceau ca noi sa ne simtim mai bine si sa suportam imprejurimile dezolante.

"Evadarea din rutina "- Edith Shaeffer, ed.Logos
(Traducerea cartii "The hidden art of homemaking" )