duminică, aprilie 13, 2008

Duminica Cuvioasei Maria Egipteanca


Astazi Biserica noastra praznuieste duminica cuvioasei Maria Egipteanca.

Nu o sa mai dau alte resurse, ci o sa postez o predica a Sfantului Teofan Zavoratul, ale carui scrieri le indragesc foarte mult. Sper sa aveti rabdarea de a o citi pana la capat, si sa va folositi duhovniceste.



Acum e proslavita Sfânta Maria Egipteanca, dintre marile pacatoase o mare dreapta.

Asadar, bucurati-va, pacatosilor! Va e deschisa nu numai usa pocaintei, ci si camara slavei! Uitati-va ce era Maria si ce a ajuns, si însufletiti-va spre a alerga cu barbatie pe calea ei.

Domnul a chemat-o, ea s-a sculat si a mers - si mergând, nu s-a mai întors sa priveasca înapoi. Si pe noi toti ne cheama acum Domnul - si cine n-a raspuns la aceasta milostiva chemare a Lui ? Aproape toti s-au pregatit pentru primirea sfintelor Taine, s-au spovedit si s-au împartasit, adica au raspuns chemarii si s-au sculat. Deci, sa mergem acum neabatut si pe calea pe care a mers Maria, ca sa ajungem si acolo unde a ajuns ea în cele din urma.

Sfânta Maria, pocaindu-se, a lasat tot si, trecând Iordanul, petrecând acolo în pustie vietuire cumplit de aspra, s-a curatit de patimi si s-a mântuit. Iata pilda! Pregatiti-va sa-i urmati.

Poate ca nimeni dintre noi nu a fagaduit sa faca chiar la fel; dar toti suntem datori sa facem tocmai la fel, daca este sa tinem seama nu de înfatisarea dinafara a faptelor sfintei, ci de duhul si de puterea lor.

Departându-se în pustie, sfânta Maria s-a rupt de înselarile lumii si prin aceasta a înlaturat toate ispitele din partea lor. Dupa aceasta, pacatul putea sa o atraga doar prin trup. Dar nici trupul n-avea odihna în pustie. Postul, culcarea pe jos, arsita si gerul îl istoveau. Si iata doua mijloace puternice prin care sfânta a tinut piept în lupta si a învins pacatul: departarea de lume si istovirea trupului.

Istovirea trupului este un mijloc lesne de înteles si la îndemâna pentru noi toti. Micsoreaza ratia de hrana, rânduieste-ti mai multa osteneala si mai putina odihna si somn, în locul moliciunii alege asprimea, în locul caldurii frigul, în locul moleselii încordarea, în locul tuturor mângâierilor trupesti chinuirea de sine - si vom istovi trupul nostru, iar prin aceasta vom istovi patimile ce-si au în el salasul.

Dar cum sa ne îndepartam de lume noi, cei care traim în lume ?

Este o îndepartare de lume cu trupul - aceasta este îndepartarea în pustie; dar este si o îndepartare de lume fara a iesi din lume: îndepartarea de felul ei de viata.

Prima nu e la îndemâna tuturor si nu sta în puterea tuturor; a doua e de datoria tuturor si trebuie împlinita de catre toti.

Si iata, tocmai la aceasta ne chema sfântul Andrei în canonul sau atunci când sfatuia sa ne îndepartam în pustie prin legiuirea buna.

Asadar, leapada naravurile lumesti, si fiecare fapta a ta, fiece pas al tau, sa le savârsesti asa cum porunceste legea cea buna a Evangheliei: si ai sa vietuiesti în mijlocul lumii ca în pustie.

Aceasta buna legiuire se va face între tine si lume ca un perete despartitor, din pricina caruia nu vei vedea lumea. Ea va fi înaintea ochilor tai, însa ca si cum nu ar fi.

In lume vor continua schimbarile ei, iar tu vei avea rânduielile tale.

Lumea va merge la teatru, tu la biserica; ea va dansa, tu vei bate metanii; ea va fi la plimbare, tu acasa, în însingurare; ea va fi întru graire desarta si glume, tu întru tacere si slavoslovire a lui Dumnezeu; ea va fi în placeri, tu în osteneli; ea va citi romane desarte, tu vei citi Dumnezeiestile Scripturi si scrierile Sfintilor Parinti; ea va fi la petreceri, tu vei sta de vorba cu cei de un cuget cu tine sau cu parintele duhovnicesc; ea îsi va face socoteli egoiste, tu vei face jertfa de sine; ea va fi în visari patimase, tu în cugetare la cele Dumnezeiesti.

Si astfel, în toate traseaza-ti reguli si introdu-ti rânduieli de viata potrivnice obiceiurilor lumesti - si vei fi în lume în afara lumii, ca în pustie. Nici tu nu vei fi vazut în lume, nici lumea nu se va vedea în tine. Vei fi în lume pustnic - si vei deveni urmator al sfintei Maria, fara a te îndeparta în pustie.

Daca, precum am amintit, vei adauga la aceasta si tinerea trupului tau în post, în osteneli, în priveghere si, îndeobste, în lipsa de orisice odihna, vei stapâni amândoua mijloacele cu care si-a biruit patimile Sfânta Maria si s-a mântuit.

Pe scurt, în doua vorbe: fugi de odihna trupului si pune-ti rânduieli de viata potrivnice obiceiurilor lumesti, altfel spus îngradeste-te cu legiuirea cea buna. Fa asa: vei birui patimile si tu, te vei mântui.

Caci, iata, potrivit învataturii Sfântului Isaac, ce va fi cu tine daca vei stapâni amândoua aceste mijloace: supunere a simturilor, trezvie a mintii, blândete a gândurilor, miscari luminoase ale mintii, sârguinta la fapte, gânduri înalte si subtiri, lacrimi ce nu cunosc masura, pomenire a mortii, întreaga întelepciune curata, departe de orice închipuire ce ispiteste gândul, întelegere de taina, la care mintea ajunge cu ajutorul cuvintelor Dumnezeiesti, frica ce taie lenevia si nepasarea si stinge orice pofta - iar în cele din urma, libertatea omului adevarat, bucuria si învierea sufleteasca împreuna cu Hristos întru împaratia Lui. Iata si mântuirea.

Iar daca cineva se va arata nepasator fata de aceste doua mijloace, sa stie urmatorul lucru: nu doar ca se va vatama pe sine în toate privintele, ci va clatina si însasi temelia virtutilor. Acestea, daca le va pastra în sine si va ramâne întru ele, sunt începutul si capul lucrarii Dumnezeiesti în suflet, usa si calea catre Hristos: asijderea, daca cineva se rupe si se departeaza de ele, ajunge la patimile potrivnice lor: rasfatul trupului si ratacirea trupeasca, adica umblarea dupa obiceiurile lumii, care deschid intrare în suflet tuturor pacatelor si tuturor patimilor.

Caci arata numai îngaduinta fata de obiceiurile lumii, care nu sunt altceva decât ratacire trupeasca - arata numai îngaduinta fata de aceasta ratacire, si sa vezi ce o sa iasa ! Alunecari nepotrivite si neasteptate (continui cuvântul sfântului Isaac), care apropie de caderi, viforul simtirilor [senzatiilor] puternice stârnite prin vaz, grabnica aprindere ce pune stapânire pe trup, gândurile neînfrânate, ce tind catre cadere, racirea dragostei fata de cele Dumnezeiesti si desavârsita parasire a regulilor vietii tale noi, reînnoirea faptelor rele care fusesera uitate si deprinderea altora, pe care înainte nu le cunoscusei.

Si patimile care, cu harul lui Dumnezeu, fusesera deja omorâte în suflet si nimicite prin uitarea aducerilor aminte pastrate în minte, încep sa se puna iar în miscare si sa sileasca sufletul la lucrarea lor.

Iata ce se întâmpla în tine ca urmare a primei îngaduinte fata de pacat, adica a ratacirii trupului dupa naravurile lumii si a nerabdarii în suferirea petrecerii necajite în noua rânduiala de viata.

Iar cele ce au loc ca urmare a facerii pe placul trupului si mai ales pe placul pântecelui, sunt cu neputinta chiar a fi însirate: greutate în cap, mare împovarare în trup si slabiciune în muschi, parasirea pravilelor de rugaciune, lenevia de a face metanii, întunecarea si racirea inimii, îngrosarea mintii si gândurilor, o ceata groasa si de nepatruns, ce se întinde în tot sufletul, o puternica trândavire si plictiseala în orisice lucrare dupa Dumnezeu, precum si neputinta de a gusta în vremea citirii dulceata cuvintelor Dumnezeiesti, ratacirea gândurilor pe tot pamântul, privelisti spurcate ce umplu sufletul si aprind pofta; neîncetata si nesuferita aprindere în tot trupul, de unde vin noi gânduri amagitoare, cu care împreunându-se sufletul, cade în patimi de ocara, la început în sine însusi - prin încuviintare -, apoi si în afara - prin fapta.

Iata roadele amare care se nasc din ratacirea dupa naravurile lumii si din toata odihna trupului! Stie vrajmasul ca cel ce i se va supune va fi prada lui sigura. Ca atare, se straduieste în fel si chip fie sa strice noile rânduieli de viata buna, fie sa ne plece spre a face oarecare îngaduinta trupului.

Faci o asemenea îngaduinta, cazi în alta - si în nici una dintre ele nu vei scapa de caderea în pacat si de întoarcerea patimilor dinainte.

Fii îngaduitor fata de trup, si el te va aduce la îngaduinta si fata de naravurile lumii.

Un vrajmas te va da pe mâna altuia, fara a înceta sa te lucreze si el; si în doi te vor duce de fiecare data la cadere.

Stiind de acest necaz, sa tii piept cu tarie în ceea ce ai început.

Pentru trup va lupta iubirea de aceasta viata, pentru lume - dorinta de a placea oamenilor. Adu împotriva lor ajutoare: în chinuirea trupului simtirea vietii celei adevarate, si în respingerea obiceiurilor lumii - tovarasia cu oamenii adevarati. Trupul va începe sa se smiorcaie si sufletul sa tânjeasca ? Inarmeaza-te cu rabdare, însufleteste-te cu acest gând: ca te asteapta moartea, îngaduinta fata de trup si de naravurile lumii naste moartea prin caderea în pacat: moartea cea adevarata si vesnica. Si trupul dimpreuna cu lumea îi sperie cu moartea pe cei ce merg împotriva cerintelor lor, însa aceasta moarte e paruta - nu adevarata, ci nascocita de vrajmas ca sa bage în sperieti. Mai bine sa fim gata de aceasta moarte spre mântuire, pentru a scapa de moartea cea pierzatoare.

Bineînteles, acesta e un lucru greu. De asta se si cheama calea aceasta “calea strâmta si necajita”: numai ca Dumnezeu, Cel Nemincinos, a unit-o cu fagaduinta mângâietoare ca ea duce la viata.

Numai nebunii, spune sfântul Isaac, prefera o mica odihna din fata lor unei împaratii îndepartate, nestiind ca mai bine este sa rabzi chinuri în nevointa decât sa te odihnesti pe patul împaratiei pamântesti si sa fii osândit pentru lenevie.

Cei întelepti vor mai bine moartea, numai sa nu cada sub învinuirea ca au împlinit vreuna din faptele lor fara trezvie. Nu fii trândav atunci când este vorba de ceea ce te face viu cu adevarat, si nu te lenevi sa mori pentru aceasta.

Cu asemenea gânduri si asemenea povete Parintesti [patristice] întariti-va hotarârea de a rezista în noile rânduieli bune de viata, în împotrivirea fata de naravurile lumii, si de a nu face grija de trup spre pofte. Prin asta veti scapa de lucrul cel chinuitor - de robia pacatului, si veti intra degraba în libertatea fiilor lui Dumnezeu, atunci când, întariti fiind de puterea lui Dumnezeu, veti începe sa umblati deja fara împiedicare, fara sfortari, fara jertfe deosebite, întru poruncile Domnului, asa cum umbla fii în casa tatalui lor. Amin.

13 martie 1866

din ” Pregatirea pentru spovedaanie si pentru Sfanta Impartasanie - Predici la Triod”, Sfantul Teofan Zavoratul


sâmbătă, aprilie 12, 2008

Cinderella Man


Am vazut aseara un film foarte bun, bazat pe o poveste adevarata - "Cinderella Man". Actiunea filmului se petrece in anii '30. Este vorba despre modul in care un boxer profesionist si familia sa ( sotia si cei trei copii) traverseaza o grava criza financiara dupa ce isi pierdusera tot ce aveau din cauza marii recesiunii din America.

Filmul surprinde multe aspecte impresionante, si din care cred ca putem invata ceva, dar cea mai pilduitoare pentru o femeie casatorita mi s-a parut atitudinea sotiei( rol jucat de Renee Zellweger, care e una din actritele mele preferate). In ciuda tuturor necazurilor ea a fost mereu alaturi de sotul ei, sprijinindu-l si incurajandu-l. Desi situatia lor era foarte grea, si banii pe care el ii putea aduce in casa erau foarte putini, ea nu se plangea, nu-l critica, incercand sa se descurce cu ce aveau. Chiar ma intrebam cum m-as fi comportat intr-o astfel de situatie, si spre rusinea mea nu stiu daca as fi fost la fel de calma, de senina si de demna. Nu vreau sa spun mai mult, sper sa vedeti filmul (sau sa-l revedeti) si sa va placa .







Irina

vineri, aprilie 11, 2008

Bugetul casei


Prin intelepciune se ridica o casa, prin buna chibzuiala se intareste, si prin stiinta se umplu camarile ei de tot felul de avutie scumpa si placuta.

Pilde 24: 3,4





Astazi m-am gandit sa incep o serie de postari referitoare la administrarea banilor, o problema care cred ca framanta pe multi, in special fiindca banii nu par sa fie niciodata de ajuns. Ca si crestini suntem responsabili inaintea lui Dumnezeu de modul in care ne cheltuim banii, de aceea este bine sa avem cateva principii calauzitoare in acest domeniu.

In primul rand trebuie sa stabilim un plan de cheltuieli al familiei. Asta ne va ajuta sa stim in ce limite ne putem misca si vom deveni constienti ca nerespectarea acestor limite va duce la cheltuieli nejustificate si implicit la datorii. Trebuie sa stim cati bani intra in casa si pe ce sunt cheltuiti. Cunoscand aceste lucruri vom putea alcatui un buget realist.

Cum sa procedam?

Intai si intai trebuie sa inregistram, timp de o luna-doua toate cheltuielile casei. Este bine sa incepem aceasta inregistrare in ziua de salar, facandu-ne un caiet special pentru acest lucru. Zilnic sa notam in el absolut tot ce cheltuim ( noi si ceilalti membri ai familiei). La sfarsitul saptamanii (duminca seara, de exemplu) sa facem o socoteala a cheltuielilor din saptamana respectiva pe domenii - de exemplu mancare, intretinere, transport, etc.. Cand luna se va incheia vom avea o privire de ansamblu asupra tuturor sumelor cheltuite.

Pe langa rubrica de cheltuieli trebuie sa avem o rubrica de venituri, unde sa inregistram tot ceea ce castigam.


Dupa ce timp de doua-trei luni am realizat aceste operatiuni vom fi gata pentru stabilirea unui buget. Daca cheltuielile depasesc veniturile avem doua alternative: sa scadem cheltuielile, sau sa ne crestem veniturile. Fiindca a doua varianta e uneori dificil de realizat, este mai bine sa ne concentram pe prima alternativa- adica sa scadem cheltuielile, fara sa ne lipsim de ceea ce avem cu adevarat nevoie. Revazand rubricile de cheltuieli vom ajusta sumele, taind de unde se poate. Un buget nu trebuie sa fie batut in cuie. El este doar un instrument care ne va ajuta sa vedem ce ne putem permite si ce nu.

Iata si o lista cu cateva categorii de ajutor:

Casa:

  • chirie/ipoteca
  • impozite
  • asigurare
  • cheltuieli la asociatie
  • telefon
  • cablu
  • internet
  • electricitate
  • produse pentru curatenie
  • reparatii
  • mobila si decoratiuni

Mancare


  • cheltuieli pentru mancat acasa
  • cheltuieli pentru mancat in oras
  • gustari, cafea la servici

Imbracaminte


  • haine
  • accesorii
  • incaltaminte
  • produse pentru intretinerea hainelor


Igiena

  • produse cosmetice si de toaleta
  • frizer/ coafor
  • abonament la sala


Sanatate

  • medicamente
  • vitamine
  • dentist
  • analize
  • consultatii

Transport

  • abonamente la mijloace de transport in comun
  • bilete
  • asigurare masina
  • intretinere si reparatii masina
  • spalat masina
  • benzina
  • parcare cu plata

Educatie

  • taxe scolare
  • carti
  • rechizite
  • meditatii

Recreere

  • muzee
  • teatru
  • concerte
  • reviste,ziare
  • carti
  • filme
  • hobiuri si lectii

Aniversari si daruri


  • felicitari la diverse ocazii
  • cadouri la aniversari
  • nunti
  • botezuri


Donatii, darnicie
Economii si investitii
Vacante
 
Neprevazute

Daca aveti idei sau sugestii referitoare la acest subiect sper ca le veti impartasi la comentarii.


Irina




miercuri, aprilie 09, 2008

Zona 2



Va povesteam aici ca am inceput sa ma (re)organizez folosind sistemul "Fly Lady". In coloana din stanga paginii, sub cbox, am facut o rubricuta intitulata "mamica organizata", unde sunt linkurile spre postarile despre organizarea casei, ca sa poata fi gasite mai usor.

Saptamana aceasta sunt in zona 2- bucataria.

Bucataria noastra nu este mare, dar nici foarte mica- are in jur de 12 mp. Aici tin strictul necesar, fiindca avem putine dulapuri (majoritatea obiectelor de bucatarie le tin in camara), de aceea nu este foarte greu de curatat.

Iata ce am stabilit pentru bucatarie:

Lunar:

  • spal hota
  • sterg praful deasupra dulapurilor si a frigiderului
  • curat si lustruiesc mobila de bucatarie
  • spal gresia sub dulapuri si aragaz
  • spal faianta
  • spal aragazul ( pe laterale, capacul, tavile, in interior)
  • spal geamurile
  • sortez mirodeniile, arunc ce e expirat, fac o lista cu ce trebuie cumparat

Saptamanal:

  • spal plita aragazului
  • arunc din frigider ceea ce nu se mai mananca
  • spal frigiderul
  • spal cuptorul cu microunde
  • spal suportul pentru scurs vase
  • sterg faianta cu o laveta umeda

Zilnic:

  • spal vasele
  • fac ordine, pun totul la loc
  • sterg masa
  • sterg plita aragazului
  • dezinfectez si "lustruiesc" chiuveta
  • matur
  • dau cu mopul

Irina


marți, aprilie 08, 2008

Postul Mare - saptamana a cincea

Zilele acestea mi-am amintit de un fragment din "Marii initiati ai Indiei si parintele Paisie". Desi am citit cartea acum cativa ani, pasajul acesta mi-a ramas in memorie si, chiar daca se refera la rugaciune, ideea este aplicabila si postului.


"In rugăciune se întrepătrund două entităti personale. Omul, pe de o parte, si Dumnezeu, pe de alta. Este o relatie între persoane distincte care înaintează spre o întâlnire reciprocă. Drept urmare, sporirea în rugăciune, înaintarea pe calea acestei comuniuni, depinde atât de libera vointă a omului, cât si de cea a lui Dumnezeu. în ambele cazuri este vorba de persoane înzestrate cu libertate absolută si inviolabilă. Ceea ce aduce omul este buna sa intentie, apoi ostenelile, dorinta de a se apropia, iar Dumnezeu pune harul Său. Oricât de mari ar părea luptele ascetice ale omului, în comparatie cu darurile lui Dumnezeu, ele se dovedesc a fi infime si neînsemnate. Omul face un pas, iar Dumnezeu, pentru a micsora distanta dintre ei, face o mie.

Cu toate acestea, neînsemnatul pas pe care îl face omul către Dumnezeu este absolut necesar, pentru că tocmai prin acest pas el îsi arată dispozitia, buna intentie, si prin acest pas îi dă „dreptul“ lui Dumnezeu să se apropie fără să-i încalce libertatea spirituală. Spre deosebire de Diavol, Dumnezeu îi respectă omului la modul cel mai riguros libertatea cu care El însusi l-a înzestrat! Dumnezeu nu-i agresează niciodată această libertate, deoarece îl iubeste pe om si voieste să aibă cu el o relatie de iubire, iar iubirea nu se poate întemeia decât pe libertatea deplină a persoanelor. Unde nu există libertate, acolo este exclusă existenta iubirii. Faptul că Diavolul se comportă întotdeauna tiranic este consecinta urii sale intrinseci.

"

In timpul postului este bine sa gandim meniul pe cateva zile dinainte, pentru a pierde cat mai putin timp in bucatarie. Deasemenea, este bine ca mancarurile sa fie cat mai simple.

Meniul pentru a cincea saptamana de post:

Micul dejun
  • suc/nectar de fructe preparat in casa
  • ceai, paine de casa cu dulceata sau cu miere de albine
  • cereale cu lapte de soia

Gustare(ora 10, seara)

Pranz
  • bors de loboda
  • bors de fasole

Cina

  • Luni: platou de post-cartofi prajiti taiati bucati, ciuperci prajite, mujdei de usturoi, salata verde
  • Marti:piure de urzici, cu mamaliguta si usturoi
  • Miercuri: cartofi cu sos alb si marar
  • Joi : varza calita
  • Vineri : pastai(fasole verde) cu sos de rosii
  • Sambata: spaghete cu soia si ciuperci
  • Duminica: mancarica de fasole

Desert

  • gogosi de post
  • clatite de post cu dulceata

Va doresc o saptamana luminoasa!




Irina