Sambata mortilor-mosii de iarna

Sâmbăta (morţilor)

 [I Tes. 4,13-17; In. 5, 24-30].

sursa google.com

Sfânta Biserică ne
îndreaptă acum luarea-aminte dincolo de hotarele vieţii de acum, către
părinţii şi fraţii noştri ce s-au mutat de aici, voind ca, aducându-ne aminte
de starea în care se află ei şi care nici pe noi nu ne va ocoli, să ne dea
imbold a petrece după cuviinţă Săptămâna brânzei si întreg Postul Mare
care urmează după aceasta. 

Să ascultăm de maica noastră Biserica şi,
pomenind pe părinţii şi fraţii noştri, să ne îngrijim a ne pregăti pentru
trecerea în cealaltă lume. Să ne aducem aminte de păcatele noastre şi să

plângem pentru ele, hotărând să ne păzim de acum înainte curaţi de toată

întinăciunea, căci în împărăţia lui Dumnezeu nu va intra nimic necurat, şi
nimeni din cei necuraţi nu se va putea îndreptăţi la judecată; iar după
moarte nu va mai aştepta curăţire. Cum vei trece dincolo, aşa vei şi
rămâne. Aici trebuie să ne pregătim curăţirea. 

Să ne grăbim, dar, fiindcă
cine poate spune dacă va trăi timp îndelungat? Viaţa aceasta poate îndată
să se curme. Cum ne vom arăta pe cealaltă lume necuraţi? Cu ce ochi vom
privi la părinţii şi fraţii noştri, care ne vor întâmpina? Ce vom răspunde
când ne vor întreba: „Ce-i cu urâciunea asta la tine? Şi cu asta? Şi cu
asta?". Ce ruşine şi ocară ne va acoperi atunci?!

 Să ne grăbim, dar, a
îndrepta tot ce este neîndreptat, ca atunci când ne vom arăta pe acea
lume, să ne poată cât de cât suferi si răbda.

Sf. Teofan Zavoratul-Talcuiri din. Sf. Scriptura

De Ziua Indragostitilor

Cum e dragostea adevarata?

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte

Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

 Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

 Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. 

 Dragostea nu cade niciodată.

1 Corinteni 13:4-8

Duminica, ziua Domnului...

Cinstiti zilele Mele de odihna, ca sa fie semn între Mine si voi, ca sa stiţi ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

(Iezechiel 20:20 )

sursa- google

Confuzia gândurilor şi a sentimentelor voastre se va linişti cu timpul; este de ajuns ca voi să nu încetaţi să vă interesaţi cu toată râvna de un lucru: cum veţi face întotdeauna ceea ce este plăcut Domnului.

Şi, pentru ca să reuşiţi, trebuie întâi de toate să păstraţi continuu în mintea voastră amintirea lui Dumnezeu şi amintirea morţii. Aceste două amintiri vor naşte şi vor întări în voi frica de Dumnezeu, care îndeamnă la virtute, se îngreşoşează de păcat păstrează în suflet pe cele bune şi le şterge pe cele rele.

Prin pomenirea lui Dumnezeu, Îl veţi vedea continuu pe Domnul înaintea voastră şi în voi, şi în acelaşi timp veţi dobândi puterea să sesizaţi ceea ce se naşte pătimaş în inimă şi să-l alungaţi. În aceasta constă lupta duhovnicească.

Să NU spuneţi: ,,Nu pot!”. Această afirmaţie nu este creştinească. Noi creştinii trebuie să spunem: ,,Pe toate le putem, însă nu singuri, ci cu ajutorul lui Dumnezeu”.
E adevărat că pentru a păstra amintirea lui Dumnezeu se cere osteneală şi luptă. La începutul acestei lupte nu veţi putea să-L pomeniţi pe Dumnezeu mai mult de zece minute pe zi. Spre sfârşit însă, nu veţi putea să-L uitaţi mai mult de zece minute pe zi. Şi în cele din urmă, Soarele Dreptăţii, Hristos, va străluci cu toată lumina prin tăria sufletului nostru. Şi va continua să strălucească neîncetat, pentru totdeauna.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul - Călăuzire către viaţa duhovnicească)

Va doresc o duminica placuta!

Irina