sâmbătă, martie 19, 2016

Jurnalul de azi {6/2016}





adus in blogosfera de Corcodusa

PENTRU ASTAZI...  
sambata, 19 martie 2016

  ♥  AFARA...
e soare, dar e frig.Azi noapte a nins putin, dimineata era zapada pe acoperis, dar sper ca e asa, o prosteala din partea vremii :)) , avand in vedere ca toti pomii sunt infloriti deja.


MA GANDESC...
ca vreau sa fac scoala de soferi, neaparat, pana la sfarsitul anului.

SUNT RECUNOSCATOARE...
pentru toti cei care tin lumea cu rugaciunea lor

DIN BUCATARIE...
niste biscuiti de casa se rumenesc in cuptor, si miroase foarte placut in toata casa

CE MAI MESTERESC/CREEZ...
mai tricotez cate un rand la sal- de fapt acum il inchei si urmeaza sa-i fac o margine de dantela crosetata.
In martie am facut martisoare cu tehnica quilling , daca am timp poate  incerc sa fac si niste tablouase.




CITESC...
,,Te cunosti pe tine insuti? Viata duhovniceasca si problemele psihologice" de Arhim. Simeon Kraiopoulos.Ma rog, e mult spus citesc, mai degraba arunc ochii pe cate o pagina, din cand in cand.





  IMI DORESC...
sa fie cald afara, ca sa putem sta mai mult in curte.

AM INVATAT ...
...sa fac quilling.
 PRIN CASA...
inca ne mai bucuram de uichend.


UN CITAT PREFERAT PENTRU AZI...

        Nu sunt ceea ce mi se intampla, sunt ceea ce aleg sa devin.

IERI...
 cu copiii raciti acasa.Din fericire toata lumea merge spre bine.

PLANURI PENTRU SFARSITUL SAPTAMANII...
nu ne-am propus nimic deosebit

IMI PLAC...
pomii infloriti si mirosul de primavara
 O FOTOGRAFIE*MAI MULTE :), DE SAPTAMANA ASTA...

  • din gradina 









miercuri, martie 09, 2016

Viata la dimensiuni reduse

Bine v-am regasit si  multumesc ca v-ati gandit la mine in tot acest timp - nici nu mi-am dat seama ca a trecut o luna si mai bine de cand n-am scris pe blog. Nu are rost sa povestesc despre problemele mele (da, am si eu probleme ca toata lumea, in caz ca unii isi inchipuie ca traiesc in vreun colt de rai :)) ), prefer sa ma concentrez asupra lucrurilor pozitive- vorba aceea, cele rele sa se spele, cele bune sa se-adune :)). 
 Evenimentele din ultima vreme m-au facut sa ma gandesc mai mult la felul in care traiesc.Imi doresc mai multa simplitate , nu stiu cum se face ca, desi nu cumpar mai nimic, nu mai am loc in casa de lucruri. Nu e prima oara cand ma gandesc cum sa-mi simplific viata -cuvantul anului 2014 a fost simplitate.
 M-am uitat la un documentar despre casutele mici, in ideea de a gasi ceva inspiratie si pentru reorganizarea casutei noastre. Lucru care se cere, avand in vedere ca locuim aici mai multe persoane decat planuisem initial :). Minimalismul mi se pare singura solutie valabila, dar dificil de aplicat. Constat ca sunt foarte atasata de diverse lucruri si imi place sa le pastrez, sa le adun, desi nu le folosesc- doar cu gandul ca imi vor fi utile candva in viitor. Lucruri de-ale noastre, lucruri de-ale copiilor. Pe de o parte asa m-am saturat de ele si sa tot am grija lor, pe de alta parte, din cand in cand, unele chiar imi trebuie :)). Inca nu am o solutie pentru aceasta dilema. 
Se apropie Postul Mare si as vrea sa folosesc aceasta perioada pentru a-mi reorganiza prioritatile si bunurile pamantesti :)).
Din tot documentarul despre casute mici mi-a placut cel mai mult doamna din episodul doi, de la min.41.31. Diagnosticata cu o boala de inima care ii poate aduce sfarsitul in orice moment a inceput sa-si puna intrebari asupra modului in care traia si se raporta la lucruri. Una din intrebarile la care s-a gandit a fost : pe care din lucrurile pe care le ai ti-ai dori sa-l strangi la piept in ceasul mortii?si a realizat ca nu si-ar dori sa stranga la piept un obiect...
Casuta ei este de o simplitate dusa la extrem- in momentul acesta mi se pare imposibil sa pot 
trai asa :). Dar o sa ma gandesc mai mult la asta, poate gasesc o solutie potrivita cu nevoile familiei noastre.




si o alta casuta care mi-a placut



luni, februarie 01, 2016

Mozaicul lunii ianuarie { 1/2016 }


Sper ca n-ati uitat de mozaicul lunii !
Sa povestim cum a fost luna ianuarie pentru 
 noi, in cateva imagini si cuvinte...
 Anul asta a trecut mai repede ianuarie, sau mi s-a parut mie?Cred ca din cauza vacantei mai lungi :).
Am inceput anul si l-am continuat intr-un mod cat se poate de obisnuit - acasa, gospodareala, gatit, lectii, joaca, colorat, desenat, cate un rand-doua tricotate, net, filme, carti si cam atat. Gerul ne-a tinut in casa, parca nu iti vine sa faci nimic cand e asa de frig. Si  cu copilul de nici o luna nu poti merge in vizite sau nu te poti plimba prin mall ori alte locuri aglomerate, asa ca...home, sweet home :).
Pentru voi cum a fost luna ianuarie?




sâmbătă, ianuarie 30, 2016

Jurnalul de azi {5/2016}


adus in blogosfera de Corcodusa

PENTRU ASTAZI...  
sambata, 30 ianuarie 2016

  ♥  AFARA...
campul e acoperit de o ceata groasa si umeda.Nu e frig (haha, ce-am ajuns, sa spun ca nu e frig cand termometrul arata 0 grade :))  ) .M-am uitat pe prognoza meteo si spune ca asa va fi toata ziua - cetos si umed.




MA GANDESC...
la minunatul apus de soare pe care l-am vazut ieri, imi pare rau ca n-am avut timp sa-l fotografiez. Mi-ar fi placut sa se vada si rasaritul de la noi, din pacate nu poti sa le ai pe toate in viata :)).Apropo de asta, mi-a ramas in minte un cuvant dintr-o predica  a parintelui Calistrat :
,,Am întrebat o femeie pe care o spovedeam, avea cancer. Și i-am zis așa:
"- Dacă ar fi să mori mâine, ce v-ar părea rău că pierdeți din viața asta?
- Să spun drept părinte, îmi pare rău că n-am avut timp să privesc cum răsare soarele și cum apune!"
Vedeți? Deci omul alearga..mai vrea o mașină, mai vrea o casă,un serviciu bun.. Dar ea era împăcată pentru că spunea așa:
" - Boala pe care o trag este pentru păcatele mele, toate îmi rămân aici, n-am făcut nimic.. de m-ar ierta Dumnezeu pentru greșelile mele...!"
Și acum te întreb: De ce să ajungi aici? În postura asta să-l înțelegi pe Dumnezeu? Când poti să te scoli dimineața sănătos.. vrednic din pat, să dai perdeaua la o parte, să deschizi geamul, să te speli pe față și să spui o rugăciune lui Dumnezeu în aer liber.. De ce trebuie să fii bolnav pe pat? De ce trebuie să te încerce viața? De ce trebuie să te încerce greutatea?
Predica integrala: - https://www.youtube.com/watch?v=ufC-Z8YpSOc


SUNT RECUNOSCATOARE...
pentru toti cei care imi citesc blogul si lasa aici un gand bun si un cuvant frumos. Va multumesc! 

DIN BUCATARIE...
cafea , lapte cu cacao si paine cu unt, ceva tocanita de cartofi ramasa de ieri...Azi o sa gatesc o ciorbita, iar pentru felul doi- gratar cu garnitura de legume aburite :))

CE MAI MESTERESC/CREEZ...
deja ma repet a nu stiu cata oara cand spun sal si sosete, dar ce sa fac, progresez lent, cam toata ziua am mainile ocupate :). Am pregatit si material pentru martisoare, dar nu m-am hotarat inca ce model sa fac.


CITESC...
tot ,,Gradinaritul modern,,. Trebuie sa fac o lista cu ce seminte si rasaduri vreau sa cumpar, primavara se arata la orizont  :))
 
  IMI DORESC...
sa nu pierd timpul, sa il petrec cu folos 

AM INVATAT ...
...din nou cum sa am grija de un bebe mic..Uitasem :))
 
 PRIN CASA...
ma asteapta multe de facut, dar nu ma grabesc, pana diseara am timp. 
 
UN CITAT PREFERAT PENTRU AZI...
 
 
...pe scurt, mi-am propus sa zambesc mai des

IERI...
am spalat rufe si am facut curatenie 

PLANURI PENTRU SFARSITUL SAPTAMANII...
sa facem plastilina ,,de casa'', sa terminam cu lectiile, sa ne uitam impreuna la ,,Sunetul muzicii''.

IMI PLACE...
iarna, dar in doze mici
 
 O FOTOGRAFIE*MAI MULTE :), DE SAPTAMANA ASTA...
  • paine proaspata, coapta in oala de lut
 
  •  mici progrese la sal
 
  • bulgareala 
  • somn la aer curat 

  • covoare batute pe zapada, ca in copilarie :)






joi, ianuarie 28, 2016

Dupa-atata frig si ceata...








...iar se-arata soarele! :)). Frigul de pana acum m-a tinut numai in casa, nu-mi venea nici sa deschid fereastra :)). Dar azi a fost asa de cald si frumos asa ca am iesit la plimbare. Anul asta mi-am propus sa merg mai mult pe jos. Ideal ar fi sa fac asta zilnic, dar cum vremea nu e ideala mereu...macar atunci cand sunt peste 0 grade :).
Din pacate n-am putut sa merg prea departe, m-am impotmolit in zapada si mi-era cam greu si cu cea mica in brate. Asa ca am revenit la noi in curte, am pus copilul in carut, sa doarma la aer si la soare, si eu am mai lucrat cateva randuri la sal.
Gainile au indraznit si ele sa scoata ciocul din cotet :)), ma mir ca nu le-am gasit pe toate congelate, la ce frig a fost :)). Ba chiar au mai facut si cate un ou :)).
Sunt recunoscatoare pentru zilele cu ger, m-au facut sa apreciez temperaturile care trec de 0, azi nu m-a deranjat deloc frigul, desi sunt foarte friguroasa de felul meu.