De la șase dimineata ninge. Întâi cu fulgi mari, pufoși, ca niște pene, apoi mărunt și viscolit. Îmi place iarna, fiindcă e un anotimp de interior - momente plăcute la gura sobei (cine are :)) ), cu o carte sau ceva de tricotat, cusut sau croșetat;cu o ceașcă de ceai fierbinte, sau ciocolată caldă cu frișcă- alături de familie și/sau de prieteni.
În tradiția noastră populară iarna era anotimpul șezătorilor - fetele și femeile din sat se întâlneau ca să toarcă lâna sau cânepa împreună. Sau fiecare cosea, broda, țesea ori împletea la ea acasă.
Nu știu cum o mai fi în ziua de azi pe la țară, dacă se mai păstrează obiceiurile sau nu. Iar la oraș șezătorile s-au mutat pe internet :)). În orice caz, ideea principală rămâne - iarna e un anotimp extraordinar pentru îndeletnicirile manuale, cel puțin pe mine mă provoacă întotdeauna. Lucrez un șal în culorile iernii de afară -alb, negru, turcoaz și fir argintiu.
Modelul se numește ”half granny square shawl” - găsiți instrucțiuni detaliate aici. Zilele astea o să vă arăt și fața de pernă, este aproape gata, mai trebuie doar să îi cos spatele.
Vreau să termin șalul până la 1 martie, când încep păturica. Am făcut o probă, și am lucrat două hexagoane. Nu e deloc greu, abia aștept să mă apuc serios de lucru. Am nevoie de 196 de hexagoane:)), fiindcă sunt destul de mici, firul fiind subțire.
Închei cu un cuvânt al Sf. Teofan Zăvorâtul:
Începeți totul cu rugăciunea, continuați cu nădejdea și încheiați cu mulțumirea. Fiecare lucru va fi acoperit cu un văl dumnezeiesc...Agitația o provoacă nu treburile, ci modul săvârșirii lor.Când se face un lucru, iar altele se îngrămădesc cu sutele în minte, trebuie să le alungăm pe acelea toate, și să facem un singur lucru, și în același timp să-l facem cu mâinile, iar cu mintea să fim la locul nostru.
Irina