Caciulita pentru Otilia

Sunt foarte incantata, am terminat prima mea caciulita tricotata! Am facut-o pentru Otilia, si ii vine perfect. Urmeaza sa-i fac si o vestuta.

Irina

Pomeniti-ma si pe mine

Faclie primitoare de lumina, vazandu-te pe tine la rugaciune in vazduh, in biserica din Vlaherne, poporul ce era de fata a strigat : " De unde este noua aceasta ca sa vina Maica Domnului nostru aici ? ". Iar Sfantul Andrei, cu Epifanie, cu smerenie catre tine se rugau, zicand :
Bucura-te, grabnica si fara suferinta dezlegare a maicilor celor nascatoare de prunci;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.

( Icosul 11 )

Acatistul Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului

Irina

Mini-sosete tricotate pentru Craciun

stiu, e abia octombrie, mai sunt 80 de zile pana la Craciun, dar realizarea ideilor deosebite necesita timp :). O mica erata- nu m-am apucat de tricotat sosete, mi se pare dificil deocamdata, am pus linkurile pentru inspiratia celor mai pricepute. Si sigur o sa incerc si eu la un moment dat :).


Mini-sosetele pentru Craciun - cum se fac (in lb. engleza)



se pot folosi la realizarea unui calendar de advent


sursa foto


sau se pot pune in brad


cum se fac (lb. engleza)


Irina

Am terminat

Esarfa este gata, imi place cum a iesit, desi firul nu e deloc culoarea mea preferata. L-am cumparat acum vreo trei ani, ca sa-i fac Ilincai un puloveras, dar pana impleteam eu cate o bucata ea crestea si nu ii mai venea, asa ca am renuntat.
Degradeul acesta primavaratec de roz, mov, galben pal si alb se potriveste mai bine unei blonde, cred.



In orice caz, sunt foarte multumita ca am terminat-o. Sa o lucrez de la un capat la altul a fost intr-un fel o mica batalie cu mine insumi, fiindca am tentatia sa incep mai multe proiecte, si timpul meu fiind limitat nu mai reuseam sa termin nimic.
Problema e ca imi place si sa impletesc, si sa crosetez, si sa cos - sunt interesata in prea multe lucruri, si nu stiu sa-l fac pe nici unul cum trebuie. Ca sa devii bun la ceva e nevoie sa te concentrezi, sa investesti timp si energie intr-o singura directie. Din acest motiv m-am hotarat ca in limita timpului disponibil sa imi perfectionez abilitatea de a tricota, si cand voi stapani suficient de bine aceasta minunata arta sa mai incerc si altceva.
In aceeasi idee am sters si doua din cele trei bloguri pe care le aveam. Postarile si linkurile de pe „Lucru de mana” le-am mutat aici, pe „ Dulce casa”.

Irina

Progres

De vreo doua zile n-am facut mai nimic, decat sa tricotez. N-am rezistat si am inceput esarfa de care povesteam . Asa arata la inceput:

Acum are 70 de cm , mai am un pic pana la 1.20, cat e lungimea din instructiuni. Dar merge foarte repede, modelul nu e greu deloc.

Si fiindca nu se stie cand mai reusesc sa dau o tura prin mercerii am fost azi sa-mi improspatez stocul de fire  . Mi-ar fi placut ceva pe culori de toamna, dar n-am gasit nimic dragut. Doar un singur scul din firul asta:

Restul sunt nuante de albastru:

Deocamdata, pana voi reveni la o forma fizica acceptabila, ma limitez la tricotat esarfe, un accesoriu foarte potrivit in sezonul rece. Cateva modele care mi-au atras atentia anul trecut puteti vedea aici.


Cum se face esarfa

schema de lucru


modelul este multiplu de 11
eu am montat 50 de ochiuri, adica 4x11 (44 ochiuri model) plus 6 ochiuri de margine (3 in dreapta si trei in stanga)

• liniuta orizontala inseamna ochi pe dos
• liniuta verticala inseamna ochi pe fata
• cerculetul inseamna jeteu
• cele trei liniute unite inseamna ca se lucreaza trei ochiuri impreuna (adica se iau pe andrea, ca la scadere)

Se monteaza ochiurile, apoi se incepe cu randul 1 de model. Randul doi se lucreaza pe dos, cu exceptia celor 6 ochiuri de margine, care se lucreaza invers decat ochiurile de dedesubt (ca sa iasa bob de orez). Randul 3- model, si tot asa.


lungimea esarfei este de 1.20 m
Spor la lucru!

Irina

Astazi praznuim Acoperamantul Maicii Domnului

O sarbatoare care imi este tare draga, fiindca imi aminteste ca Maica Domnului ne ocroteste mereu.

Din sinaxar:

Trebuie sa stim ca acest praznic a început a se praznui pentru o pricina ca aceasta: în zilele împaratului Leon cel întelept în Constantinopol, spre o duminica, facându-se priveghere de toata noaptea în sfânta biserica Vlaherna a Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, în întâia zi a lunii octombrie, si multimea poporului stând înainte, ca la patru ceasuri de noapte fiind, Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos si-a ridicat ochii în sus împreuna cu ucenicul sau, Fericitul Epifanie, si au vazut pe Împarateasa cerului, pe ocrotitoarea a toata lumea, pe Preasfânta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu, stând în vazduh si rugându-se, stralucind cu lumina si acoperind pe popor cu cinstitul sau omofor, înconjurata de osti ceresti si de multime de sfinti, care stateau în haine albe cu cucernicie împrejurul ei; din care doi erau mai alesi, Sfântul Ioan înaintemergatorul si Evanghelistul Ioan. Iar cele cu umilinta graiuri ale rugaciunii ei catre iubitul sau fiu, si Dumnezeul nostru Iisus Hristos, acestea s-au auzit: "Împarate ceresc, primeste pe tot omul cel ce Te slaveste pe Tine, si cheama în tot locul preasfânt numele Tau; si unde se face pomenirea numelui meu, acel loc îl sfinteste, si preamareste pe cei ce Te preamaresc pe Tine, si pe cei ce cu dragoste ma cinstesc pe mine Maica Ta. Primeste-le toate rugaciunile si fagaduintele si-i izbaveste din toate nevoile si rautatile". Stiind si noi pe solitoarea si acoperitoarea noastra, sa nazuim catre dânsa cu umilinta strigând: "Acopera-ne pe noi cu acoperamântul tau, Preasfânta Fecioara, în ziua rautatilor noastre; acopera-ne în toate zilele noastre, iar mai ales în ziua cea rea când sufletul de trup se va desparti, de fata sa ne stai întru ajutor, si sa ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din vazduh, cele de sub cer, si în ziua înfricosatoarei judecati, sa ne acoperi pe noi întru ascunsul Acoperamântului tau".

Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului




Irina

Zacusca de morcovi

Daca nu va place sa coaceti tone de vinete si de ardei pentru zacusca, va recomand aceasta reteta, extrem de simpla si de rapida. Si foarte ieftina.

Pentru o portie aveti nevoie de:

• 2 kg de ceapa
• 2 kg de morcov
• 2 kg de ardei (de preferat sa fie rosii)
• 1 borcan mare de bulion (eu folosesc Olimpia)
• 1/2 kg de ulei
• sare dupa gust (cam 3 linguri- din aceea pentru muraturi)
• piper boabe, foi de dafin

Se curata legumele si se maruntesc la robot sau se dau pe razatoarea mica, ori prin masina de tocat (dupa posibilitati).

Se pune intr-o cratita uleiul si se pune ceapa un pic la calit, apoi se adauga restul ingredientelor. Se amesteca bine si se lasa la fiert pana iese uleiul deasupra. Ca sa nu se prinda de fundul oalei am fiert-o in cuptor.

Cand e gata se pune fierbinte in borcane si se capaceste. Se lasa la racit intr-o patura.

(pana la urma n-am ramas fara zacusca si fara gogosarii mei preferati, a venit mama soacra sa ma ajute si a facut tot , eu am fost retetele si cu indicatiile )

Ciocolata de casa

Nu am mai mancat ciocolata de casa de ani de zile. In copilarie era una dintre delicatese, avand in vedere ca se facea cu greu „rost” de lapte praf, ca sa nu mai spun de unt.
Aseara mi s-a facut pofta de o bucatica, asa ca am facut o portie.

Ingrediente:

• 500 g lapte praf
• 500 g zahar
• 50 g cacao
• 1 pachet de unt
• 100 ml apa
• esenta de rom
• foi de napolitana

Am pregatit foile de napolitana pe masa.

Intr-o cratita am pus apa, esenta de rom si zaharul, si le-am fiert pana s-a topit zaharul. Am dat oala deoparte si am adaugat untul bucatele si le-am omogenizat. Deasupra am turnat laptele praf amestecat cu cacao, si am amestecat bine si repede, pana s-a format crema.

Am pus jumatate de compozitie pe foaia de napolitana, deasupra am pus alta foaie, apoi restul de ciocolata si inca o foaie. Am presat bine si am dat la rece, apoi am taiat-o in patratele. Ar fi fost mai buna daca adaugam niste alune de padure sau migdale sfaramate, dar n-am avut, ramane pe data viitoare :).


Irina

A fost cat pe ce

Se pare ca nu mai e mult pana cand micuta noastra va veni pe lume. Bine, teoretic stiam asta , dar nu ma simt deloc pregatita pentru nastere deocamdata.

In general m-am simtit bine, multumesc lui Dumnezeu, si n-am experimentat cine stie ce neplaceri, contractii,etc... Pana aseara, cand au inceput. In jur de 22.30. Contractii dureroase de-mi dadeau lacrimile, insa neregulate si destul e scurte. Am luat nospa, am luat magneziu- nici o imbunatatire. Asa ca pe la 2 noaptea am plecat la spital. Initial m-au internat la sala de travaliu, dar findca nu se parea ca nasc, m-au trimis pe sectie. Mai bine, nu e deloc placut sa vezi, dar mai ales sa auzi alte femei nascand. Din fericire a fost doar o alarma falsa, la pranz m-au externat si medicul mi-a spus ca ar fi bine sa mai tin sarcina macar o saptamana-doua. Asa ca nici gand sa ma apuc de zacusca si de gogosari la borcan, cum mi-am propus pentru saptamana asta . O sa stau cuminte in pat si cred ca o sa tricotez. Mai am un pic de lucru la pulovarasul Ilincai, apoi ma gandesc sa incep o esarfa. Am gasit modelul pe un blog, si mi-a placut foarte mult:

http://runningaroundwithscissors.blogspot.com/2007/03/quick-knit-lace.html

Va doresc o saptamana placuta si va rog pomeniti-ma si pe mine la rugaciune, ca sa nasc cu bine si la termen. Eventual fara sa ma doara prea rau (speranta moare ultima).

Irina

Otetul de mere facut in casa (1)

Am vazut anul trecut doua retete de otet de mere facut in casa - una pe blogul Adelei si cealalta pe blogul Elisei si mi-am propus sa fac si eu. Reteta mea e o combinatie dintre cele doua- adica voi folosi pentru fermentat doar suc de mere, si nu mere zdrobite cu apa si drojdie, dar o sa adaug miere de albine.

Astazi m-am pus pe treaba. Am avut vreo 8 kg de mere de toamna, mici si dulci. Am stors sucul la storcator (stoarce merele intregi, asa ca n-a trebuit sa le curat, sa le tai, etc. ) si l-am pus intr-un borcan de sticla la fermentat.

Sunt 4 litri de suc. Am pus borcanul acoperit cu tifon intr-un loc calduros si intunecat.

Dupa ce va fermenta o sa-i adaug 400 g miere de albine si o sa-l mai las pana cand va fi bun de tras in sticle, conform retetei Elisei.

Voi actualiza postarea dupa fiecare etapa :).

update

cum a iesit- aici

Irina

Prosopelul pentru gradinita

Pe prosopelul de gradinita al Ilincai trebuie sa scrie numele copilului, asa ca i-am brodat o mica eticheta pe banda de etamina.

Irina

Poveste cu o barza

simpaatiic...sa va uitati neaparat :))

Clătite cu brânză la cuptor, ca în Bucovina

Zilele trecute îi povesteam Ancăi de minunația de clătite cu brânză la cuptor pe care le-am mâncat la Sucevița(cele din imaginea de mai jos ). Si fiindcă nu auzise de așa bunătate rețeta e pentru ea, cu dedicație specială :) .

Ca să le pregătiți aveți nevoie de :

clătite, vreo 20 de bucăți - le faceți după rețeta preferată

Umplutura

• brânză dulce - 500 g
• zahăr după gust
• 2 ouă
• esență de vanilie (eu folosesc din aceea la fiole - 3 buc. )
• coajă rasă de la o lămâie
• smântână pentru pus deasupra, cam 250-300 g
• unt pentru uns tava

Ingredientele pentru umplutură se amestecă bine la robot. Se pune umplutura în clătite (nu vă zgârciți) , se rulează și se pun într-un vas termorezistent, uns bine cu unt. Deasupra se toarnă smântână, cât să le acopere, și se dau la cuptor cam 40-50 de minute, la foc potrivit.

Între timp se pregătește un sos parfumat de vanilie din:

• 600 ml lapte
• 3 gălbenușuri
• 100 g zahăr
• 3 fiole esență de vanilie
• 1 lingură făină

Gălbenușurile se freacă cu zahărul până se albesc. Se încorporează făina, apoi se adaugă laptele fierbinte câte puțin, amestecând continuu. Se pune la foc mic și amestecăm până se îngroașă. Se dă deoparte și se lasă la răcit.

Când clătitele sunt gata se scot din cuptor. Se servesc cu sos de vanilie deasupra, și presărate cu un praf de scorțișoară.

Poftă bună!

Irina

Cuviosul Eufrosin Bucătarul -patronul gospodinelor

 

Știați că există și un sfânt patron al bucătăreselor - Cuviosul Eufrosin Bucătarul, prăznuit ieri, pe 11 septembrie ?(culinăreselor, acum știți pe cine trebuie să luați ocrotitor al bucătăriei ).

Mă gândesc că viața lui e o încurajare pentru femeile care se mulțumesc astăzi cu „cariera” de soții, mame și gospodine, fiindcă de multe ori și ele sunt luate în batjocură, exact ca sfântul Eufrosin- „te risipești, stai doar la coada cratiței, ai putea mai mult de atât”. Iată că de la coada cratiței se poate ajunge direct in rai, dacă îți îndeplinești slujba cu credință și smerenie.

„Acest cuvios s-a născut din părinţi ţărani şi fiind crescut fără de învăţătură, a venit la mănăstire. Și îmbrăcându-se în schima monahicească, s-a făcut slujitor monahilor. Fiindcă petrecea totdeauna în bucătărie ca un om simplu, era defăimat şi luat în râs de către toţi monahii. Dar fericitul suferea toate defăimările cu bărbăţia inimii şi a cugetului şi cu liniştea gândului, fără a se tulbura cât de puţin. Căci, cu toate că era simplu după cuvânt, însă nu era simplu şi cu înţelegerea. Căci în mănăstirea aceea, unde se afla fericitul acesta Eufrosin, era şi un preot iubitor de Dumnezeu, care se ruga cu sârguinţă pentru ca să-i arate Dumnezeu bunătăţile, pe care le vor dobândi cei ce-L iubesc pe El.

Într-o noapte, dormind preotul, i se arătă în somnul lui că se află într-o grădină şi privea cu mirare şi cu spaimă la bunătăţile cele veselitoare ce se aflau acolo. Și văzu acolo şi pe Eufrosin bucătarul mănăstirii, care sta în mijlocul livezii şi se desfăta de bunătăţile acelea. Apropiindu-se de el, îl întreba: "A cui este grădina aceea? şi cum s-a aflat el acolo?" Iar Eufrosin a răspuns: "Grădina aceasta este locuinţa aleşilor lui Dumnezeu, iar eu pentru multă bunătatea Dumnezeului meu, sunt iertat a mă afla aici". Iar preotul i-a zis lui: "şi oare ce faci în această grădină?" Eufrosin a răspuns: "Eu stăpânesc toate câte vezi aici şi mă bucur şi mă veselesc de privirea şi câştigarea acestora".

Atunci preotul i-a zis: "Poţi să-mi dai ceva din bunătăţile acestea?" Eufrosin a răspuns aşa: "Ia cele ce voieşti din acestea, prin darul Dumnezeului meu". Atunci preotul i-a arătat merele, şi cerea să-i dea din acelea. Eufrosin luând câteva mere, le-a pus în rasa preotului, zicând: "Iată ai dobândit merele, pe care le-ai cerut". şi fiindcă atunci a lovit în toacă pentru ca să se scoale părinţii la Utrenie, s-a trezit preotul.

Și în vremea când socotea că vedenia ce a văzut era vis, a întins mâna la rasa sa, şi, o, minune! a aflat în fapt merele. Și minunându-se de acea preamărită bună mireasmă, a rămas nemişcat multă vreme. După aceea mergând în biserică, şi văzând stând acolo pe Eufrosin, l-a luat la un loc osebit şi l-a jurat ca să-i spună unde a fost în noaptea aceea. Eufrosin a zis: "Iartă-mă, părinte, nicăieri n-am mers în noaptea aceasta, ci acum am venit la Utrenie". şi preotul a zis: "Pentru aceasta eu te-am legat mai întâi cu jurământ, pentru ca să descoperi la toţi măririle lui Dumnezeu, şi tu nu voieşti să arăţi adevărul?" Atunci a răspuns smerit-cugetătorul Eufrosin: "Acolo, părinte, am fost, unde sunt bunătăţile pe care vor a le moşteni cei ce iubesc pe Dumnezeu, pe care şi tu de mulţi ani ai dorit să le vezi. Acolo m-ai văzut şi pe mine desfătându-mă cu bunătăţile livezii aceleia. Pentru că voind Domnul să te încredinţeze pe sfinţia ta despre bunătăţile celor dorite drepţilor, a lucrat prin mine smeritul această minune". Atunci a zis preotul: "Părinte Eufrosine, şi ce mi-ai dat din bunătăţile livezii?" Iar Eufrosin a răspuns: "Merele cele frumoase şi mirositoare pe care le-ai pus acum în patul tău. Însă, părinte, iartă-mă că eu sunt vierme şi nu om".

Atunci preotul a povestit la toţi fraţii vedenia ce a văzut. şi printr-aceasta a îndemnat pe toţi a se minuna şi a se spăimânta, şi spre dorinţa binelui şi a faptelor bune. Iar fericitul Eufrosin fugind de mărirea oamenilor, s-a dus pe ascuns din mănăstire. şi s-a depărtat fugind şi rămânând necunoscut până în sfârşit. Iar din merele acelea mâncând mulţi bolnavi, s-au vindecat de bolile lor, întru mărirea lui Dumnezeu.”

sursa http://www.calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie11.htm

Pentru rugăciunile Sfântului Eufrosin Doamne miluiește-ne pe noi!

Irina

Ce este "Miercurea fara cuvinte"?

Miercurea , pe internet, bloggerii care participa la "Wordless Wednesday" ( "miercurea fara cuvinte"), posteaza pe blogul lor o fotografie (de preferinta proprie, si nu luata de pe net) care nu are nevoie de explicatii. De aici si titlul "wordless"- adica "fara cuvinte". Se considera ca fotografia vorbeste de la sine, astfel incat nu mai e nevoie de o descriere. Desigur, daca cineva doreste sa adauge cateva cuvinte nu e nici o problema.


Mi s-a parut o idee interesanta, pe care am preluat-o. Asa ca va astept aici pe "Dulce casa" in fiecare miercuri, pentru a pune linkul catre postarea voastra in casuta lui "Mr. Linky", astfel incat cei care doresc sa va poata vizita.

Daca vreti, puteti adauga grafica de mai sus in postarea voastra ( o salvati in computer si apoi o incarcati pe blogger).

Va astept cu drag in fiecare miercuri .


Daca doriti sa participati (oricine are un blog poate participa), lasati numele vostru (in rubrica "your name"), si un link catre postarea voastra ( in rubrica "your url" ) mai jos , in casuta lui Mr. Linky .

Irina

Ca să am timp liber

Dacă acum câțiva ani mi-ar fi spus cineva ca poți avea copii, casa curată și ceva timp liber pentru mine, fără să apelez la bone și menajere , i-aș fi zis ca e nu e in toate mintile :)). Când am născut-o pe Ilinca în casa noastră era un haos total, simțeam ca nu mai am nici un control asupra a lucrurilor. Acum aștept al treilea copil. Casa e  in ordine, toate sunt la locul lor, în frigider e mâncare, copiii se joacă în camera lor, iar eu bloguiesc. Alături de laptop mă așteaptă un ceai fierbinte de scorțișoară, și coșulețul de lucru- mai am un pic de tricotat la pulovărașul Ilincăi.

Pe fereastră se văd crizantemele din balcon strălucind în culorile toamnei.

Desigur că nu tot timpul e așa, dar in mare, cu ajutorul sfaturilor de pe Fly Lady am ajuns la un liman. Cum am început să mă organizez puteți citi aici.

Și cum menținerea ordinii necesită un efort permanent, ca regulă zilnică mă strădui să fac următoarele lucruri :

1. să nu las paturile nefăcute dimineața

2. să nu las vase murdare în chiuvetă și firmituri pe masă

3. orice lucru folosit trebuie pus la locul lui (regulă pentru toți din casă)

4. mesele și somnul copiilor- zilnic la aceeași oră

5. seara gunoiul să fie aruncat, vasele spălate, gresia mopuită și toate jucăriile la locul lor

La trebuile casei mă ajută și copiii, și soțul-când are timp. Ilinca se ocupă de obicei cu pusul/strânsul mesei, spală vasele (ocupația ei preferată), scoate sau bagă rufele la spălat, își strânge jucăriile și hăinuțele. Iar Teodora o ajută cum poate :).

Pe lângă reguli și rutină cel mai mult m-a ajutat debarasarea de lucrurile inutile. Am constatat că trebuie să facem asta periodic - de obicei când trec lunar prin zonele casei, altfel se adună și e mai greu.

Dacă aveți „secrete” care vă ajută la organizarea casei, m-aș bucura să mi le împărtășiți.

Irina

Ațele mele de tricotat

Cine iubește lucrul de mâna are sigur și „boala ațelor” și a accesoriilor, iar eu nu fac excepție .

De-a lungul timpului am adunat ceva lînă, nu foarte multă față de alte pasionate pe care le cunosc, și azi am facut un pic de ordine printre ele. Fiindca tot le-am scos m-am gândit să vă arăt câteva. Majoritatea le-am cumpărat ca să fac bluzițe fetelor, să vedem cînd m-oi pune și pe treabă

Pe lângă astea mai am o gramada de ghemuri si ghemulețe pe care nu le-am mai fotografiat. Toate ațele le păstrez într-un sac , lângă locușorul meu preferat de pe canapeaua din sufragerie. Pe el țin coșulețul de lucru.

Toamna, dar mai ales iarna, sunt anotimpurile perfecte pentru tricotat. Ce poate fi mai plăcut decât să stai la căldurică tricotînd, cu o cana de ceai sau de ciocolată fierbinte alături, în timp ce afară plouă „mocănește” sau e ger?

Irina

Poșetuța- măr din hârtie

Snuruirea este una din tehnicile folosite pentru dezvoltarea abilitatilor manuale ale copiilor. Copilul trebuie sa treaca un snur prin gaurele, realizand astfel diverse obiecte din hartie sau carton.
Fiindca a venit toamna m-am gandit sa realizez cu Ilinca cateva activitati practice „de sezon”. Astazi am facut o posetuta-mar din hartie, folosind tehnica snuruirii.

Pentru realizarea activitatii avem nevoie de:

• sablonul din hartie al marului (se descarca de aici )
• culori sau acuarele
  
• foarfeca
• perforator
• un fir de lana mai lung, preferabil rosu

Se scot la imprimanta doua sabloane- mar si se decupeaza- atentie, ele trebuie sa se suprapuna (un sablon sa fie pe o parte a unei foi, iar celalalt pe partea opusa).



Dupa ce s-au decupat se coloreaza cu culori sau cu acuarele.


..se suprapun si se perforeaza apoi din loc in loc


...se „cos” cu snurul...


...si gentuta e gata!



Se pot pastra in ea decupaje, hartii cu poezioare sau alte hartii importante pentru copii.

Irina